untitled
ORIGINEA SI
EVOLUTIA VERTEBRATELOR
Vertebratele cuprind animale a caror studiere are
o mare importanta atat teoretica cat si practica. Pe baza studiului lor
au fost
formulate legile generale ale biologiei ,ca : legile evolutiei
filogenetice,
ale dezvoltarii ontogenetice, legile anatomiei comparate si au condus
la
stabilirea unor contributii valoroase in ecologia si sistematica
animala.
In antichitatea hindusa, in India, se cunoaste o
prima incercare de clasificare a animalelor, de catre Dalvano, inca cu
doua
secole inainte de Aristotel. Egiptenii si asirienii, de asemenea
cunosteau
multe probleme din biologia, mai ales, a animalelor domesticite.In
antichitatea
greaca, insa, filozoful Aristotel (384-322) este primul care in
lucrarea sa
‘Istoria animalelor’ descrie 500 specii si face o clasificare a
regnului animal
apropiata de cea actuala, deoarece grupul ‘animale cu sange’ cuprinde
vertebratele de azi: om, patrupede vivipare, pasari,patrupede ovipare,
cetacee
si pesti, in opozitie cu ‘animalele fara sange’, care cuprind moluste,
crustacei etc., adica nevertebrate.
Vertebratele sunt cordate
inzestrate cu o miscare activa, care a avut ca urmare dezvoltarea
organelor de
miscare si a scheletului, a organelor de simt si a sistemului nervos.
De
asemenea hranirea activa a contribuit la dezvoltarea aparatului bucal.
Ca
urmare a acestor adaptari vertebratele ating cele mai mari dimensiuni
si cea
mai mare longevitate dintre animale.
Vertebratele au simetrie
bilaterala si corpul format din trei regiuni: cap, trunchi, si coada.
Membrele
sunt neperechi (ciclostomi si pesti) si perechi, inotatoarele pectorale
si
abdominale la pesti si membrele pentadactile la tetrapode. Metameria se
observa
la schelet (scleromerie), musculatura (miomerie), sistemul nervos
(neuromerie)
si aparatul circulator (hemomerie). Epiderma este pluristratificata,
iar derma
este de natura conjunctiva. Scheletul axial este alcatuit din notocord
si
coloana vertebrala metamerizata, alcatuita din vertebre (de unde si
numele de
Vertebrata), la care sunt articulate coastele. In jurul creierului se
afla
craniul (de unde numele de Craniata). Muschii scheletului au fibre
striate.
Sistemul nervos central este alcatuit de maduva si encefal. Ochiul, cu
structura complexa, deriva in parte din encefal. Urechea interna are
functie
dubla, statica si auditiva. In seria vertebratelor cefalizatia,
(dezvoltarea
capului) se accentueaza o data cu cresterea creierului si a organelor
de simt.
Ficatul are structura masiva. Aparatul respirator deriva din peretele
faringelui. Miscarile respiratorii sunt datorita muschilor. Sangele
contine
eritrocite cu hemoglobina, iar aparatul circulator este inchis. Inima
are cel
putin doua camere. Aparatul excretor este format din rinichi si
uretere.
Glandele endocrine sunt foarte dezvoltate. Sexele separate, au o
singura
pereche de gonade. Gonoductele deriva din ureterele
primitive.Dezvoltarea
embrionara are o durata si faze de
Dezvoltare, care difera in functie de cantitatea de vitelus.
Ouale
vertebratelor cu putin vitelus-oligolecite, cele cu o cantitate mai
mare de
vitelus-mezolecite, iare cele cu vitelus deplasat la un pol-telolecite.
Segmentarea oului difera dupa cantitatea de vitelus. Ouale oligolecite
au
segmentarea egala (mamifere), ouale mezolecite au segmentarea inegala
(petromizoni, condostei, dipnoi si amfibieni) iar ouale telolecite au
segmentarea discoidala (selacieni, teleosteeni, reptile si pasari).
untitled
In legatura cu segmentarea se desfasoara si dezvoltarea
embrionara.
Gastrula vertebratelor se face prin invaginatie, adica infundarea unei
parti
din ectoblast sub forma de cupa, prin epibolie, adica prin acoperirea
vitelusului, datorita cresterii foitelor ectoblastului si
endoblastului, in
timpul carora au loc migratii complexe de celule. Din gastrula se
dezvolta
neurula. A treia foita germinativa, mezoblastul deriva din endoblast.
Din cel
trei foite embrionare se dezvolta tesuturile si organele adultului. In
cursul
dezvoltarii embrionare la vertebrate se formeaza anexe embrionare:
amniosul si
alantoida care se gasesc insa numai la amniote.
Invelisurile embrionare
sunt eliminate o data cu puiul sau sunt resorbite in cursul dezvoltarii
(chelonieni). Majoritatea vertebratelor au pui asemanatori cu parintii.
La
amfibieni, petromizoni si unii teleosteeni din ou iese o larva, care
sufera o serie
de transformari (metamorfoza), pana ce capata forma adultului.
Vertebratele deriva din
acraniatele primitive, care impreuna cu cefalocordatele deriva din
branchiostomidele primitive. De la inceput, protocraniatele s-au
divizat in
doua ramuri de importanta deosebita, agnatele (Agnatha) cu o evolutie
limitata
si gnatostomele (Gnathostomata) cu o evolutie infloritoare. Din
gnatostome s-au
dezvoltat pestii cartilaginosi si pestii ososi. Din acestia din urma ,
cu
respiratie branhiala si pulmonara, s-au dezvoltat amfibienii, care au
dat apoi
reptilele. La randul sau grupa reptile a generat ramura pasari si
ramura
mamifere.
Agnatele sunt vertebratele
cele mai primitive. Falcile, dintii si inotatoarele lor pereche
lipsesc, iar
sacii nazali sunt contopiti si au o singura nara (monorinie).Craniul
lor nu
este complet,lipsind regiunea occipitala,pentru care fapt se numesc si
hemicraniate. Coada dorsala este persistenta, branhiile sunt de origine
endodermica, de unde li se trage si numele de endobranhiate. In urechea
interna
au unul sau doua canale semicirculare.
Agnatele actuale sunt
reprezentate prin ciclostomi;in Silurian si Devonian au existat
numerosi
reprezentanti ai agnatelor, cunoscuti cu denumirea de ostracodermi.
|