untitled

ORIGINEA SI EVOLUTIA VERTEBRATELOR

Vertebratele cuprind animale a caror studiere are o mare importanta atat teoretica cat si practica. Pe baza studiului lor au fost formulate legile generale ale biologiei ,ca : legile evolutiei filogenetice, ale dezvoltarii ontogenetice, legile anatomiei comparate si au condus la stabilirea unor contributii valoroase in ecologia si sistematica animala.

In antichitatea hindusa, in India, se cunoaste o prima incercare de clasificare a animalelor, de catre Dalvano, inca cu doua secole inainte de Aristotel. Egiptenii si asirienii, de asemenea cunosteau multe probleme din biologia, mai ales, a animalelor domesticite.In antichitatea greaca, insa, filozoful Aristotel (384-322) este primul care in lucrarea sa ‘Istoria animalelor’ descrie 500 specii si face o clasificare a regnului animal apropiata de cea actuala, deoarece grupul ‘animale cu sange’ cuprinde vertebratele de azi: om, patrupede vivipare, pasari,patrupede ovipare, cetacee si pesti, in opozitie cu ‘animalele fara sange’, care cuprind moluste, crustacei etc., adica nevertebrate.

            Vertebratele sunt cordate inzestrate cu o miscare activa, care a avut ca urmare dezvoltarea organelor de miscare si a scheletului, a organelor de simt si a sistemului nervos. De asemenea hranirea activa a contribuit la dezvoltarea aparatului bucal. Ca urmare a acestor adaptari vertebratele ating cele mai mari dimensiuni si cea mai mare longevitate dintre animale.

            Vertebratele au simetrie bilaterala si corpul format din trei regiuni: cap, trunchi, si coada. Membrele sunt neperechi (ciclostomi si pesti) si perechi, inotatoarele pectorale si abdominale la pesti si membrele pentadactile la tetrapode. Metameria se observa la schelet (scleromerie), musculatura (miomerie), sistemul nervos (neuromerie) si aparatul circulator (hemomerie). Epiderma este pluristratificata, iar derma este de natura conjunctiva. Scheletul axial este alcatuit din notocord si coloana vertebrala metamerizata, alcatuita din vertebre (de unde si numele de Vertebrata), la care sunt articulate coastele. In jurul creierului se afla craniul (de unde numele de Craniata). Muschii scheletului au fibre striate. Sistemul nervos central este alcatuit de maduva si encefal. Ochiul, cu structura complexa, deriva in parte din encefal. Urechea interna are functie dubla, statica si auditiva. In seria vertebratelor cefalizatia, (dezvoltarea capului) se accentueaza o data cu cresterea creierului si a organelor de simt. Ficatul are structura masiva. Aparatul respirator deriva din peretele faringelui. Miscarile respiratorii sunt datorita muschilor. Sangele contine eritrocite cu hemoglobina, iar aparatul circulator este inchis. Inima are cel putin doua camere. Aparatul excretor este format din rinichi si uretere. Glandele endocrine sunt foarte dezvoltate. Sexele separate, au o singura pereche de gonade. Gonoductele deriva din ureterele primitive.Dezvoltarea embrionara are o durata si faze de

Dezvoltare, care difera in functie de cantitatea de vitelus. Ouale vertebratelor cu putin vitelus-oligolecite, cele cu o cantitate mai mare de vitelus-mezolecite, iare cele cu vitelus deplasat la un pol-telolecite. Segmentarea oului difera dupa cantitatea de vitelus. Ouale oligolecite au segmentarea egala (mamifere), ouale mezolecite au segmentarea inegala (petromizoni, condostei, dipnoi si amfibieni) iar ouale telolecite au segmentarea discoidala (selacieni, teleosteeni, reptile si pasari).

In legatura cu segmentarea se desfasoara si dezvoltarea embrionara. Gastrula vertebratelor se face prin invaginatie, adica infundarea unei parti din ectoblast sub forma de cupa, prin epibolie, adica prin acoperirea vitelusului, datorita cresterii foitelor ectoblastului si endoblastului, in timpul carora au loc migratii complexe de celule. Din gastrula se dezvolta neurula. A treia foita germinativa, mezoblastul deriva din endoblast. Din cel trei foite embrionare se dezvolta tesuturile si organele adultului. In cursul dezvoltarii embrionare la vertebrate se formeaza anexe embrionare: amniosul si alantoida care se gasesc insa numai la amniote.

            Invelisurile embrionare sunt eliminate o data cu puiul sau sunt resorbite in cursul dezvoltarii (chelonieni). Majoritatea vertebratelor au pui asemanatori cu parintii. La amfibieni, petromizoni si unii teleosteeni din ou iese o larva, care sufera o serie de transformari (metamorfoza), pana ce capata forma adultului.

            Vertebratele deriva din acraniatele primitive, care impreuna cu cefalocordatele deriva din branchiostomidele primitive. De la inceput, protocraniatele s-au divizat in doua ramuri de importanta deosebita, agnatele (Agnatha) cu o evolutie limitata si gnatostomele (Gnathostomata) cu o evolutie infloritoare. Din gnatostome s-au dezvoltat pestii cartilaginosi si pestii ososi. Din acestia din urma , cu respiratie branhiala si pulmonara, s-au dezvoltat amfibienii, care au dat apoi reptilele. La randul sau grupa reptile a generat ramura pasari si ramura mamifere.

            Agnatele sunt vertebratele cele mai primitive. Falcile, dintii si inotatoarele lor pereche lipsesc, iar sacii nazali sunt contopiti si au o singura nara (monorinie).Craniul lor nu este complet,lipsind regiunea occipitala,pentru care fapt se numesc si hemicraniate. Coada dorsala este persistenta, branhiile sunt de origine endodermica, de unde li se trage si numele de endobranhiate. In urechea interna au unul sau doua canale semicirculare.

            Agnatele actuale sunt reprezentate prin ciclostomi;in Silurian si Devonian au existat numerosi reprezentanti ai agnatelor, cunoscuti cu denumirea de ostracodermi.