Sfarsit de toamna
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
I. “Rege al poeziei”, cum l-a numit Eminescu, Vasile Alecsandri, cea
mai de seama personalitate a generatiei de scriitori români de la 1848, a
ramas în literatura noastra nu numai ca un mare poet, si si ca un
deschizator de drumuri în domeniul poeziei si ca întemeietor al
teatrului românesc. Un loc aparte în creatia lui Alecsandri îl ofera
volumul Pasteluri, publicat în 1875... |
|
|
1
Sfârsit de toamna
-pastel-
I. “Rege al poeziei”, cum l-a numit Eminescu, Vasile Alecsandri, cea
mai de seama personalitate a generatiei de scriitori români de la 1848,
a ramas în literatura noastra nu numai ca un mare poet, si si ca un
deschizator de drumuri în domeniul poeziei si ca întemeietor al
teatrului românesc.
Un loc aparte în creatia lui Alecsandri îl ofera volumul Pasteluri,
publicat în 1875. Alecsandri este creatorul acestei specii literare pe
care a si impus-o în literatura româna, pastelurile sale bucurându-se
de aprecieri favorabile înca de la aparitie.
II. a) Pastelul “Sfârsit de toamna” surprinde fenomenele specifice
sfârsitului acestui anotimp ce au loc în natura o data cu
apropierea iernii. Este o descriere lirica în versuri. Prin
contemplarea tabloului de natura, poetul îsi exprima propiile
sentimente fata de peisajul descris.
b) Opera lirica în care autorul descrie
un tablou de natura prin intermediul caruia îsi exprima sentimentele se
numeste pastel.
c) Termenul de pastel, preluat din
artele plastice, denumeste un tablou realizat cu nuante delicate, abia
creionate. Accentul cade pe imaginile vizuale, statice.
d) Ca mod de expunere, poezia este o
descriere literara de tip tablou, surprinzând doar spatiul cuprins de
privire. Tabloul se constituie pe doua dimensiuni: una terestra
(strofele I, II, IV) si una cosmica (strofa a III-a).
La nivel
terestru, sosirea iernii este vestita de plecarea pasarilor calatoare.
Imaginea sirurilor de cocori care pleaca în pribegie umple sufletul
poetului de neliniste si nostalgie:
În srofa a dua
este înfatisata moartea vegetalului: câmpia (personificata) capata o
imagine trista, ierburile s-au vestejit, iar bruma a asternut culori de
rugina ca si cum o boala cosmica ar fi atins pamântul.
În ultima strofa sentimentul de spaima îi confera
(atribuie) iernii dimensiuni halucinante: “iarna vine, vine pe crivat
calare”.
Teroarea sa raspâdeste, provocând neliniste si jale
peste tot, creându-se o senzatie de sfârsit de lume.
Omul însusi, atins si el de boala cosmica, “cade pe
gânduri si s-apropie de foc”.
Planul cosmic surprinde norii purtatori de zapada
care, ridicati din cele patru puncte cardinale, devin înspaimântatori
(“Ca balauri din poveste”). Lipsa soarelui si prezenta corbilor (pasari
funerare) dau sentimentul mortii totale.
e) În tabloul de
natura descris domina imagini vizuale, realizate cu ajutorul
substantivelor si adjectivelor cu valoare de epitete (“zile rele”,
“jalnic dor”, “i-trista”), comparatii (“vesela câmpie acum pare
ruginita”, frunzele… ca frumoasele iluzii”), personificari (soarele se
ascunde, iarna vine calare).
Si se adauga si imagini auditive (“boii rag, caii
râncheaza, câinii latra”) si de miscare (“vântul suiera”, “trece-un
cârd de corbi”, “soarele iubit s-ascunde”).
f) În privinta lexicului se remarca iutilizarea unor
forme învechite sau regionale, caracteristice limbii vorbite in acea
epoca (“acu”, “vestejita”, “nouri”, “cocoare”, etc.). Dar, de cele mai
multe ori, limbajul este cel firesc, în armonie cu elementele de
versificatie care dau muzicalitate versului.
III. Ilustrând caracteristicile pastelului, poezia “Sfârsit de toamna”
corespunde structurii sufletesti a poetului pentru care natura este un
izvor permanent de încântare si de uimire.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|