Pronumele Categoria: Referat Romana
Descriere: Pronumele personal desemneaza diferite persoane I, a-II-a, a-III-a
singular si plural. Persoana a-III-a are si categoria gen (el, ea etc.).
Pronumele personal se declina, schimbandu-si forma in functie de gen,
numar, caz si persoana... |
|
||
|
|
|||
|
1 PRONUMELE 1.PRONUMELE ESTE PARTEA DE VORBIRE FLEXIBILA (CARE SE DECLINA) CARE TINE LOCUL UNUI SUBSTANTIV a)Unele pronume au forme personale: -pronume personal propriu-zis; -pronume personal de politete.; -pronume posesiv; -pronume reflexiv;pronume de intarire. b)Pronume fara forme personale: -pronume demonstrativ; -pronume relativ; -pronume interogative;pronume nehotarate; -pronume negative. PRONUMELE PERSONALE Pronumele personal desemneaza diferite persoane I, a-II-a, a-III-a singular si plural. Persoana a-III-a are si categoria gen (el, ea etc.) Pronumele personal se declina, schimbandu-si forma in functie de gen, numar, caz si persoana. In flexiunea pronumelui personal apar forme accentuate (la toate cazurile) si forme neaccentuate (la dativ si la acuzativ ) Forme accentuate: -nominativ – eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele; -genitiv – (al) lui; (a)ei …(ai)lor, (ele)lor; -dativ – mie, tie, lui, lor, noua, voua, lor, lor; -acuzativ – (pe)noi, (cu)voi, (la)ei, ele, (despre) noi, (pentru)voi, (despre) ei, ele. -vocativ – tu! Forme neaccentuate: -singular – dativ:imi ,mi-, -mi; iti, -ti, ti-; ii, I-, -I; – acuzativ: ma, m-, te, il, o; -plural – dativ-ne, ne-, -ne, ni, va,v-,vi, le, le-, -le,ii; -acuzativ – ne, va, v-, ii, -I, I-, -le, le-; Pronumele personale I si a-II-a nu au genitiv. Formele pronumelor neaccentuate in cazul acuzativ au intotdeauna functia de complement direct. L-am vazut si pe el. Fii dupa cum te arata chipul. La cazul vocativ formele sunt identice cu nominativ. Functiile sintactice ale pronumelui -subiect, apozitie, atribut, nume predicativ, coplement. In unele expresii verbale, pronumele personale o, i, ii, sunt folosite cu valoare neutra (nu inlocuiesc un substantiv) nu au functie sintactica, continutul lexical e vag. Ii tot da inainte cu gura. A bagat-o pe maneca. Da-i si da-i, pana seara nu a ajuns la cabana. Ortografia pronumelui personal Formele neaccentuate ale pronumelui personal pot fi legate prin cratima de un verb, de o conjunctie, de un alt pronume (etc.) Ce-i pasa lui? Dusmanul cel rau cu paine ti-l castigi. Sa-ti fie frica de cel ce tace. L-a laudat. Alte forme de pronume personal (forme vechi) dansul, dansa, dansii, dansele. 1 PRONUMELE PERSONAL DE POLITETE Pronumele personal de politete -se foloseste in locul numelor persoanelor carora li se cuvine respect. Pronumele personal de politete are forme numai pentru persoana a-II-a si a-III-a: dumneata, dumnealui, dumneaei, dumneavoastra, dumnealor. Forme populare ale acestui pronume: mata, matale, matalica, mataluta. Locutiuni pronominale de politete: maria ta, Domnia sa, Inaltimea sa, Domnia ta, Excelenta sa Complementul direct (reactualizare) 1) Complementul este o parte de propozitie secundara care determina un verb, adverb (niciodata) sau un adjectiv. 2) Complementele pot fi: -necircumstantiale: – complement indirect, complement direct, complement de agent; -circumstantial: – complement circumstantial de mod; complement circumstantial de timp;complement circumstantial de loc, complement de cauza etc. 3) Complementul direct se intalneste numai in cazul acuzativ care este numit cazul obiectului direct.(I.Coteanu). 4) Complementul direct raspunde la intrebarile: pe cine? ce? Complementul direct poate fi exprimat prin: substantiv in acuzativ; a) substantiv cu prepozitie: L-am vazut pe Costel. b) substantiv fara prepozitie: Poti opri apa, vantul si gura. c) locutiune substantivala: Bunica are inca tinere de minte. d) pronume: Dar sigur nu stiu ce cant. Ce = complement direct exprimat prin pronume relativ simplu; Vremea ii invata pe aceeia care n-au dascal Nu am nimic, nimic nu mai astept. - numeral in acuzativ (cu valoare substantivala. Eu zic zece, tu zici doua. I-a intrebat pe cei doi despre istorie. - verb la infinitiv; Am inceput a invata mai constiincios. Nu poti sedea in doua luntre de odata. - verb la supin. Am terminat de invatat. - verb la gerunziu; Ea a auzit cantand. - interjectie; La groapa altuia este usor sa canti aleluia. - ajectiv cu valoare substantivala; Imparatul marita pe cea mai mica. Complementul direct poate sta inaintea cuvantului determinat sau dupa el. Pe lup picioarele-l hranesc. Punctuatia: Complementul direct nu se desparte prin virgula de termenul regent niciodata: Omul sfiinteste locul. Una zice si alta face. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
