Scrisoarea III- versuri Categoria: Referat Romana
Descriere: Scrisoarea III- versuri
|
|
||
|
|
|||
|
1 La un semn,un ţărm de altul,legănînd vas de vas,se leagă Şi în sunet de fanfare trece oastea lui întregă; Ieniceri,copii de suflet ai lui Alah şi spahii Vin de-ntunecă pămîntul la Rovine în cîmpii; Răspîndindu-se în roiuri,întind corturile mari... Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari. Iata vine-un sol de pace c-o năframă-n vîrf de băţ. Baiazid,privind la dîsul ,îl întrebă cu dispreţ: -Ce vrei tu? -Noi?Bună pace!Şi de n-or fi cu bănat, Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împarat. La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort Un bătrîn atît de simplu,după vorbă,după port. -Tu eşti Mircea? -Da-mpărate! -Am venit sa mi te-nchini. De nu, schimb a ta coroană intr-o ramură de spini. -Orice gînd ai împărate,şi oricum vei fi sosit, Cît suntem încă pe pace,eu îţi zic:Bine-ai venit! Despre partea închinării însă,doamne,să ne ierţi; Dar acu vei vrea cu oastea şi război ca să ne cerţi Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale, Să ne dai un semn şi nouă de mila măriei-tale... De-o fi una de-o fi alta...Ce e scris şi pentru noi, Bucuroşi le-om duce toate,de epace de-i război. -Cum?Cînd lumea mi-e deschisă, a privi gîndesti că pot Ca întreg aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot? O,tu nici visezi,bătrîne,cîţi în cale mi s-au pus! Toată floarea cea vestită a întregului apus, Tot ce stă în umbra crucii,împăraţi şi regi s-adună Să dea piept cu uraganul ridicat de Semilună. 1 S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta, Papa cu-a lui trei coroane,puse una peste alta, Fulgerele adunat-au contra fulgerului care În turbarea-i furtunoasă a cuprins pămînt şi mare. N-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face Şi Apusul îşi împinse toate neamurile-ncoace; Pentru-a crucii biruinţă se mişcă rîuri-rîuri, Ori din codrii răscolite,ori stîrnite din pustiuri; Zguduind din pace-adîncă ale lumii începuturi, Înegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi, Se mişcau îngrozitoare ca păduri de lănci şi săbii, Tremură înspăimîntată marea de-ale lor corăbii!... La Niscopole vazut-ai cîte tabere s-au strîns Ca să steie înaintea-mi ca şi zidul neînvins. Cînd vazui a lor mulţime,cîtă frunză,cîtă iarbă, Cu o ură nempăcată mi-am şoptit şoptit atunci în barbă, Am jurat ca peste dînşii să trec falnic,fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs... Şi de crunta-mi vitejie tu te aperi c-un toiag? Şi,purtau de biruinţă, să mă-mpiedic de-un moşneg? -De-un moşneg,da,împarate,căci moşneagul ce priveşti Nu e om de rînd,el este domnul Ţării Romîneşti. Eu nu ţi-aş dori vreodată să-nece spumegînd a tale oştii. După vremuri mulţi veniră,începînd cu acel oaspe Ce din vechi se pomeneşte,cu Dariu a lui Istape; Mulţi durară,după vremuri,peste Dunăre vrun pod, De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime pe norod; Împăraţi pe care lumea nu pute să-i mai încapă Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pămînt si apă Şi nu voi ca să mă laud,nici că voi să te-nspăimînt, Cum veniră,se făcură toţi o apă ş-un pămînt. Te fălneşti că înainte-ţi răsturnat-ai valvîrtej Oştile leite-n zale de-mpăraţi şi de viteji? Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus?... Ce-i mîna pe ei în luptă,ce-au voit acel Apus?... Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier, A credinţii biruinţă căta orice cavaler. Eu?Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul... Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta,rîul,ramul, Mi-e prieten numai mie,iară ţie duşman este. Duşmanit vei fi de toate,fără-a prinde chiar de veste; N-avem oşti,dară iubirea de moşie e un zid Care nu se-nfioreaza de-a ta faimă,Baiazid! De Mihai Eminescu |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
