Alexandru Lapusneanu - caracterizarea personajelor
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Cel asupra caruia se opreÅŸte cu deosebire realizându-i un portret
magistral, este domnitorul Moldovei, alexandru lăpuÅŸneanu, surprins în
ultimii cinci ani din a II-a sa domnie. |
|
|
1
Alexandru Lăpuşneanu(nuvelă)
de C. Negruzzi
-caracterizarea personajului-
Nuvela ,,Alexandru Lăpuşneanu”, capodopera a lui C.
Negruzzi, cuprinde un numar relativ mare de personaje, unele din
acestea fiind prezentate în toată complexitatea caracterului lor.
Cel asupra caruia se opreşte cu deosebire
realizându-i un portret magistral, este domnitorul Moldovei, Alexandru
Lăpuşneanu, surprins în ultimii cinci ani din a II-a sa domnie.Perosnaj
principal, în jurul căruia gravitează întreaga acţinue a nuvelei,
Alexandru Lăpuşneanu este un personaj real, cu atestare istorică,
întruchipând în opera pe tiranul crud, sângeros, răzbunator şi
viclean.Trebuie remarcat însă faptul că atitundinea sa, însuşirile
sale, comportamentul sau au la bază motivaţii de ordin istoric şi
pshihologic, iar defectele menţionate ce-l definesc nu exclud unele
calităţi, ceea ce fac din el un personaj complex.
Din punct de vedere istoric scopul politicii sale
era sporirea autorităţii domnitorului prin limitarea puterii marii
boierimi, iar pshihologic el îşi pierduse încrederea în boierii de care
fusese trădat în prima domnie.
Deaceea privit în toată complexitatea sa, el nu este
o brută însetată de sânge, ci un monarh absolut care nu tolerează
apariţia boierilor.
Este lucid şi prevăzător, deaceea îl consulă
pe vornicul Bogdan, care îl însoţeşte, dar îşi exprimă îndoiala în
privinţa spuselor acestuia.Primeste delegaţia boierilor cu falsă
bunăvoinţă, dar orgolios, dârz şi neabătut în hotărârea sa nu cedează
în faţa greutăţilor, nu renunţă uşor si deaceea respinge categoric
pretenţia acestora de a se înapoia ,,Dacă voi nu ma vreţi eu vă vreu”.
Inteligent, cu spirit de pătrundere, având o bogată
experienţă, îşi dă seama de intenţiile necurate ale lui Moţoc,
căruia i se adreasează ,,Lupu-şi schimba parul, dar năravul ba”.Fin
psiholog sesizează cu uşurinţă caracterul şi psihologia celor din jurul
sau.Pentru el, Veveriţă este un opoznt vechi şi deschis, iar Spancioc
este patriotul tânăr şi orgolios, iar Moţoc ,,învechit în rele” deprins
a se ciocoii pe la toţi domnii.
Dovedind abilitate politica, se apropie de popor
îndreptând nemulţumireile acestuia faţă de boieri.
Ajuns din nou la putere, Lăpuşnenu devine crud,
violent şi brutal deoarece însetat de răzbunare, îi ucide pe toţi
boierii care îl trădează, îi ucide fără mila sau îi deposedează de
averi pe toţi boierii care îl trădează.
La el nici atitudinea faţă de domniţa Ruxandra nu
este constantă, ci durează doar până când acesta îşi aminteşte de
crimele săvârşite.Atunci când domniţa isistă să înceteze vărsarea de
sânge, devine impulsiv şi violent prin limbaj şi gesturi (,,Muiere
nesocotită, striga Lăpuşneanu”), totuşi se adaptează oricărei situaţii,
ştiind să-şi reprime pornirile impulsive, fie pentru a-i induce in
eroare pe ceilalţi, fie pentru a-şi asunde adevăratele intenţii.
Ipocrit, ironic şi insinuant, profitând de
credulitatea şi naivitatea soţiei, Lăpuşnenu îi promite încetarea
incidentelor şi un leac de frică.
Ipocrizia sa atinge punctul culminant în timpul
cuvântării de împacare cu boierii, rostită în biserică.El simulează
cucernicia, ascultă subjba, se închină la icoane, dar nu are nimic
sfant şi jură strâmb în faţa altarului.Violenţa, omorârea celor 47 de
boieri şi piramida de capete dezvălue nu numai cruzime ci şi sadism.
Actor desăvârşit, un artist al disimulării,
Lăpuşneanu reuşeşte să înşele vigilenţa boierilor, excepţie făcând
Spancioc si Stroici.
În apropirea morţii cerbicia i se înmoaie, căci
doreşte să se pocăiască, devenind călugăr, dar revenidu-i puterile îi
revin si impulsivitatea, violenţa şi setea de răzbunare(,,Ieşiţi că pe
toţi vă omor”).Se adresează celorlalţi cu:
,,pocitanii” , ,,căţeua” , ,,boaite”.
Toate aceste însuşri sunt evidente direct prin
expresii ca:
,,Aceasta deşantală cuvântare” , ,,urâtul său caracter” sau prin
caracterizare directa facaută de alte personaje ,,bunul meu domn” ,
,,viteazul meu soţ” (Ruxandra) ,,crud şi cumplit este omul
acesta”(Teofan).Cele mai multe trăsături sunt evidenţiate prin gesturi,
mimică şi felul său de a vorbi (,,silindu-se a nu zâmbi) , ,,raspunse
cu sânge rece”, ,,azvârli cu mânie!”.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|