Adolescenta
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Daca vrem s-o definim strict din punct de vedere stiintific,atunci putem sa spunem ca adolescenta este o perioada în dezvoltarea organismului uman,care urmeaza pubertatii si precede starea de adult.Este cuprinsa,în general,între 14 si 18 ani,având multiple aspecte particulare de la individ la individ.Se caracterizeaza prin dezvoltarea fizica si neuropsihica pronuntata,explicabila prin faptul ca sistemul neurovegetativ si cel endocrin ajung în faza lor finala de dezvoltare... |
|
|
1
Adolescenţa . Dacă vrem s-o definim strict din punct de vedere
ştiinţific,atunci putem să spunem că adolescenţa este o perioadă în
dezvoltarea organismului uman,care urmează pubertăţii şi precede starea
de adult.Este cuprinsă,în general,între 14 şi 18 ani,având multiple
aspecte particulare de la individ la individ.Se caracterizează prin
dezvoltarea fizică şi neuropsihică pronunţată,explicabilă prin faptul
că sistemul neurovegetativ şi cel endocrin ajung în faza lor finală de
dezvoltare.
O definiţie rece,seacă,care se doreşte exhaustivă şi care contrastează
puternic cu focul care arde în trupurile în plină transformare,în
sufletele care iau prima dată contact cu dragostea,cu puterea infinită
pe care ţi-o dă inconştienţa şi inocenţa acestei vârste.
Adolescenţa,pentru cei ce n-au ajuns la ea,e ceva îndepărtat,dar care
te atrage cu o forţă irezistibilă,pentru că este este
viitorul,speranţa,iar pentru cei care au trecut de ea,adolescenţa e
acea perioadă fantastică din viaţa unui om,în care totul e posibil,în
care stelele îţi stau în palmă,iar lumea aşteaptă să fie cucerită de
către tine,adolescentul cu sufletul deschis şi mintea limpede.
Fiecare a simţit acel fior de teamă,când şi-a dat seama că în trupul
lui,aproape de copil,au apărut semnele schimbării.Pentru mine ca
băiat,umbra fină de sub nas,vocea care scăpa de sub control şi mă făcea
să vorbesc când ca o soprană,când ca un bas,micii vulcani de pe nas,de
pe obraji,care erupeau când mi-era lumea mai dragă,pantalonii care
trebuiau lungiţi din ce în ce mai des,toa-te au fost semne că s-a
încheiat o etapă din viaţa mea : COPILĂRIA. Şi mă întreb : îmi pare
bine sau rău,regret sau mă bucur.
Regret lipsa de griji a copilăriei,dar mă bucur că voi avea un cuvânt
de spus,că voi avea responsabilităţi .
Regret ingenuitatea copilăriei,dar ştiu că viaţa nu este roz,că oamenii
sunt şi buni şi răi şi că pentru nimeni nu există un clopot de sticlăv
sub care să poată trăi ferit de tot răul din lume.
Regret simplitatea şi sinceritatea relaţiilor de prietenie dintre
copii,dar mă bucur de profunzimea noilor relaţii care se vor crea.
Regret inconştienţa copilăriei,dar mă bucur că-n această perioadă mă
voi descoperi pe mine,cel din adâncuri,că voi încerca să mă cunosc cât
mai bine,să aflu ce-mi place la mine şi ce nu,şi să lupt pentru a
deveni cineva cu care să mă simt bine şi de care să fiu mulţumit.
Regret lumea fantastică a poveştilor,şi încă nu ştiu dacă să renunţ
definitiv la ea sau s-o păstrez bine ascunsă într-un colţişor,şi atunci
când voi fi dezamăgit de lumea reală,să mă pot refugia în ea,pentru că
sunt la mine acasă.Ca orice lume fantastică,resursele ei sunt
inepuizabile,aşa că sper să îmi ajungă toată viaţa.
Dacă e să revenim la definiţia ştiinţifică şi anume la faptul că în
această perioadă sistemul endocrin ajunge în faza finală de
dezvoltare,atunci putem să traducem : roşeaţa şi căldura în
obraji,bubuiturile de tobă ale inimii,care stă să spargă
pieptul,furnicăturile din mâini,toate au un singur nume: Iubirea.
Oare este întâmplător ca adolescenţa corespunde perioadei de liceu?
Oare este întâmplător că cele mai frumoase amintiri sunt din această
perioadă?
Oare este întâmplător că cele mai trainice prieteni se leagă acum?
Nu poate fi decât un răspuns : Nimic nu e întâmplător.
Este adevărat că epoca informaţională în care trăim,noi adolescenţii de
astăzi,îşi pune puternic amprenta asupra noas-tră.
Este adevărat că nu ne place să citim,dar îndemnaţi de părinţi,de
profesori,nu aruncăm la coş valorile universale şi în momentul când le
descoperim,constatăm că nu suntem singuri în Univers,şi mai ales că tot
ceea ce trăim noi au mai trăit şi alţi adolescenţi,că istoria se repetă.
Unul dintre cei mai iubiţi adolescenţi prezentaţi în literatura
română,este Ionuţ Jder,din romanul lui Mihail Sadoveanu : “Fraţii
Jderi”. “Deşi nu era frumos,că avea nasul cam mare,ca şi tatăl său
Jderul cel bătrân,îl plăceau toţi.Chipul său era atrăgător,un
băieţandru subţiratic,străin şi orfan,un pui vrednic de părintele
său.Muierile au băgat de seamă că-i stângaci.Surprins în schimbările
vieţii,era fără linişte,îi plăceau toate zburdălniciunile.
În romanul “Cişmigiu & Comp.”,de Grigore Băjenaru,e prezentată
numai adolescenţa autorului, elev la liceul Gh.Lazăr,şi ne face
cunoştinţă cu atmosfera din liceu,cu relaţiile dintre elevi şi
profesori,cu frumuseţea acelei perioade interbelice.Este o carte
despre,cu şi pentru adolescenţi.
Schackespere cu “Romeo şi Julieta”,a adus cel mai frumos omagiu acestei
vârste,surprinzându-i esenţa : iubirea, apropiindu-se de eroi cu
dragoste,tandreţe,înţelegere,facând din doi eroi simbolul iubirii
adolescentine dusă până la sacrificiul suprem.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|