Tudor Arghezi - biografie
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Tudor Arghezii (1880-1967) , poet , prozator ÅŸi gazetar cu o
carieră literară întinsă ÅŸi foarte bogată , unul dintre autorii de prim
rang a-i perioadei interbelice. Biografia sciitorului , plină de
cotituri , a rămas până astăzi controversată în multe detalii.Nu-ÅŸi
încheie studiile , începe să lucreze în fabrică , publicând în paralel
versuri în reviste.În 1899 se retrage la Mânăstirea Cernica , iar între
1900 ÅŸi 1905 e diacon la Mitropolie.Pleacă în ElveÅ£ia , la Fribourg ,
unde este găzduit la o mănăstire.Audiază cursuri universitare la
Geneva.Învaţă să lucreze ca bijutier ÅŸi ceasornicar.Colindă prin
Europa.Revenit în Å£ară în 1910 , se afirmă în primul rând ca jurnalist
cu temută vervă politică. |
|
1
Tudor
Arghezi
Tudor
Arghezi (1880-1967) , poet , prozator şi gazetar cu o carieră
literară întinsă şi foarte bogată , unul dintre autorii de prim rang a-i perioadei
interbelice.
Biografia
sciitorului , plină de cotituri , a rămas până astăzi
controversată în multe detalii.Nu-şi încheie studiile , începe
să lucreze în fabrică , publicând în paralel versuri în reviste.În 1899
se
retrage la Mânăstirea Cernica , iar
între 1900 şi 1905 e diacon la Mitropolie.Pleacă în Elveţia , la
Fribourg , unde este găzduit la o mănăstire.Audiază cursuri
universitare la
Geneva.Învaţă să lucreze ca bijutier şi ceasornicar.Colindă prin
Europa.Revenit
în ţară în 1910 , se afirmă în primul rând ca jurnalist cu temută vervă
politică.Rămâne în capitală în timpul ocupaţiei germane din primul
război
mondial , scriind la Gazeta Bucureştilor şi la Scena ,
publicaţii
devenite progermane , ceea ce îi aduce , după război , acuza de
colaboraţionism
şi un an de închisoare la Văcăreşti.În vrremea celui de al doilea
război
mondial este închis din nou , la Târgu-Jiu , pentru pamfletul Baroane
, considerat a leza autoritatea militară hitleristă în România.Ţintă a
unor
atacuri vehemente după instaurarea cumunismului , este marginalizat
câţiva ani
, opera lui fiind pusă sub interdicţie.După o serie de gesturi de frondă-vinde în piaţă
cireşe din grădina sa de la Mărţişor-se împacă cu
oficialităţile.Din 1957 se bucură din nou de onoruri.Este ales membru
al
Academiei Române şi al Marii Adunări Naţionale.Opera lui câştigă tot
mai multă
preţuire după 1970 încoace.
Arghezi
începe să pubilce la 16 ani , dar debutează editorial mai
târziu , la 47 de ani , când era deja bine cunoscut prin scrierile
apărute în
reviste.Volumul de versuri Cuvinte potrivite (1927) , sinteză a
creaţiei
sale lirice de până atunci , este întâmpinat de critica literară ca un
eveniment.Din acest moment Arghezi dă la tipar , cu o întrerupere între
1947 şi
1954 , numeroase volume de poezii şi de proză , până către sfârşitul
vieţii ,
înnoindu-şi în repetate rânduri viziunea
poetică.Este unul
dintre marii scriitori români , a cărui personalitate se lasă greu
definită.
Alte
repere bibliografice :Flori de mucegai (versuri , 1931)
este una dintre cele mai temerare încercări româneşti de a practica
„estetica
urâtului” în poezie.Cărticică de seară (versuri , 1935)
închipuie ,
dimpotrivă , o lume a purităţii , a inocenţei.Hore (versuri ,
1939) este
, în perioada interbelică , volumul cel mai reprezentativ pentru
creaţia
jucăuşă a poetului.
|