1
Autocunoaşterea şi
cunoaşterea persoanelor
Uneori ne întrebăm cine suntem? Ne întrebăm ce vream cu adevărat? Pe
cine cunoaştem cu adevărat? Cine ne este cu adevărat prieten? Cine ne
este duşman? Multe întrbări la care doar analizându-le bine poţi afla
răspunsul!
Avem foarte mulţi prieteni: Elena, Marius, Cristina,
Maria, Dana, Lavinia, Oana, Mirela, Cătălina, Ramona, Mihai, Bogdan...
Din toţi aceştia nu ştim care ne sunt cu adevărat prieteni şi care nu...
Mă întreb de ce oameni caracterizează o persoană numai după cum se
îmbracă, ce muzică ascultă, ce filme îi plac, a cui copil e, dacă este
bogat sau sărac.... de ce nu încearcă întâi să o cunoască întradevăr pe
persoana pe care o judecă gratuit? Mi s-a întâmplat să fiu judecată de
multe ori după felul în care arăt, muzica pe care o ascult, prieteni cu
care umblu, bani pe care îi am în buzunar... şi de multe ori lucrul
acesta m-a făcut să mă gândesc de fapt cine sunt eu cu adevărat.. ce
vreau eu de la viaţă... ce imi doresc să fac cu adevărat...
Niciodată nimeni nu a încercat să te cunoască cu
adevărat să vadă că nu contează dacă eşti bogat sau sărac... tot ceea
ce contează... nu este doar aspectul fizic ori câţi bani ai în buzunar
sau ce maşini ai în garaj... ceea ce contează cu adevărat este ceea ce
simţi... sufaletul şi sentimentele tale costă mai mult decât toate
maşinile pe care le ai în garaj... un sărac poate să aibă sufletul
bun... să fie cinstit... muncitor... şi puţini bani pe care îi
câştigă... îi ia pe munca pe care o depune... muncă cinstită... dar...
nu este acceptat în societate pentru că nu are mulţi bani, vile, maşini
multe în garaj... iar dacă ar avea bani şi nu ar ştii să îi folosească
cu cap, ei îl pot duce numai spre peirzanie.... să îşi strice puritatea
sufletului... dar un omul bogat.. la el nu mai contează că, poate, bani
pe care îi are nu sunt făcuţi cinstit, maşinile pe care le are, poate
sunt câştigate din pariuri ilegale... atât timp cât are bani... orice
ar face nu mai contează... dar după ce rămâne fără ei... şi este
alungat din grupul presupuşilor prieteni... atunci îşi dă seama cine îi
este cu adevărat prieten şi cât de mult a greşit că la judecat pe cel
sărac... dar uneori e prea târziu pentru a remedia unele greşeli...
Eu nu semăn cu nimeni de pe această planetă... sunt
unicată... aşa cum fiecare dintr noi este... Nimeni nu ne poate spune:
„Ştiu eu persoanele ca tine!” sau „Semeni cu „n” persoană”... fizic
putem să semănam cu Ion, Maria, George, Ileana etc... dar ceea ce
gândim, ceea ce simţim nimeni de pe această planetă nu mai poate simţi
în acelaşi timp, în acelaşi mod ca noi...
Eu sunt o fiinţă unică prin ceea ce simt, cum mă
comport, cum vorbesc... mă diferenţiez de alte persoane prin găndurile
mele... aşa cum nimeni nu seamănă cu tine... aşa nimeni nu seamănă cu
mine...
Până şi prin simplu lucru că mie îmi place de
exemplu: să călătoresc iar persoanei cu care, după părerea ta semăn, nu
îi place...
Deci... Fiecare dintre noi suntem unici... Eu sunt o
fiinţă care trebuie să-şi mai cerceteze gândurile, faptele, vorbele,
gesturile ca să vadă de fapt cine este cu adevărat şi ce îşi doreşte de
la viaţă...
PENTRU A PUTEA SPUNE CĂ PUTEM CARACTERIZA O PERSOANĂ, SĂ PUTEM
SPUNE CĂ O CUNOAŞTEM TREBUIE SĂ NE CUNOAŞTEM MAI ÎTÂI PE NOI ÎNŞINE...
|