1
STUDIU DE CAZ
COPILUL CU DIFICULTATI DE INVATARE
DEFICIENTA DE VAZ
PREZENTARE
Numele elevului: Luca Silviu
Sex: masculin
Varsta: 9 ani
Clasa: a. III-a
MOTIVUL INTOCMIRII PREZENTULUI STUDIU DE CAZ:
Elevul L.S., în ultimele trei luni prezintă tot mai dese lacune în
pregătirea lecţiilor (greşeli de gramatică, probleme de învăţare).
OBIECTIVE:
- identificarea problemei care influenţează
rezultatele scăzute la învăţătură;
- alegerea unei strategii corespunzătoare pentru
valorificarea potenţialului intelectual al elevului.
DATE FAMILIALE:
Structura şi componenţa familiei
Elevul L.S. s-a născut în anul 2000, în
oraşul B unde locuieşte şi acum. Elevul provine dintr-o familie
organizată, de condiţie socio-profesională medie: tatăl L.C., şofer la
societatea de transporturi ................, mama L.I., confecţioner la
intreprinderea de confecţii ................. . Familia L. Mai are în
întreţinere încă doi elevi minori, în vârstă de 14 ani şi respectiv 17
ani, fraţii elevului L.S. . Aceste date fac ca familia L. să de-ţină
condiţii materiale medii, dar satisfăcătoare creşterii şi educării
celor trei copii.
Atmosfera şi climatul educativ
In cadrul familiei L., atmosfera şi
climatul educativ este unul general pozitiv. Relaţiile normale dintre
părinţi cât şi cele părinţi-copii sunt tulburate uneori de mici
conflicte interfamiliale datorate unor neajun-suri materiale, dar au
caracter temporar. Datorită programului şi condiţiilor de lucru al
părinţilor, cât şi pro-priei pregătiri modeste, aceştia nu se implică
activ în demersul educativ al copiilor, dar colaborează cu ca-drele
didactice ori de câte ori sunt solicitaţi de aceştia, fiind alături de
copii participând la evenimentele şcolare. Fraţii se ajută foarte mult
între ei, colaborând la pregătirea lecţiilor. Toţi trei au rezultate
bune şi foarte bune la învăţătură.
Condiţii de viaţă şi învăţare
1
Elevul L.S., locuieşte împreună cu familia sa, într-un apartament cu
trei camere. Spaţiul locativ este a-menajat astfel încât copiii să
beneficieze de condiţii bune de învăţare şi petrecerea timpului liber.
Au la dis-poziţie mijloace de învăţare şi recreere moderne (calculator
cu internet, televizor, dvd, etc.). Elevul L.S., a dovedit aptitudini
deosebite pentru desen şi lectură, obţinând rezultate foarte bune şi la
celelalte materii în-că din primul an de şcoală. Dar de câteva luni
pare că nu a mai acordat suficientă atenţie temelor şi nici
va-lorificării aptitudinilor sale.
Influenţe extra familiale
Elevul L.S. este comunicativ, are
prieteni de vârsta lui, se
înţelege bine cu colegii. Relaţiile de priete-nie se bazează atât pe
interese şi preocupări comune, de ordin şcolar, cât şi de petrecere a
timpului liber. Dar am observat că, în ultima lună participă tot mai
puţin la jocurile cu colegii din timpul pauzelor, stă mai mult singur.
DATE MEDICALE
In afara problemelor
medicale inerente creşterii şi
dezvoltării, elevul nu era în evidenţă cu afecţiuni clinice şi/sau
cronice.
În urma discuţiei cu
părinţii elevul a fost dus la medic.
Acesta l-a diagnosticat pe elevul L.S. cu tulbu-rări ale refracţiei
oculare şi anume miopie cu astigmatism. Acest lucru presupune că elevul
L.S. va trebui să poarte ochelari în regim de permanenţă.
DEZVOLTARE FIZICA
Greutatea şi înălţimea
sunt în limitele normale ale vârstei. Rezistenţa la efort fizic este
relativ bună.
EXPERIENTE RELEVANTE
Anterioare
Clasele a I-a şi a II-a le-a
urmat în acelaşi colectiv, în
cadrul căruia s-a integrat uşor. A dovedit de la început interes pentru
învăţătură, aptitudini pentru desen şi lectură.
Curente
In prezent elevul L.S. ,
diagnosticat cu miopie cu astigmatism,
prezintă stări psihice de disconfort generate de necesitatea purtării
permanente a chelarilor şi a „inconştientelor răutăţi” ale colegilor
(aprecieri verbale pe seama handicapului: chiorule, ochelaristule,
etc.). Acest lucru se manifestă prin: tendinţa de au-toizolare;
greutate în concentrare; accese de nervozitate.
Prezintă o uşoară
îmbunătăţire a rezultatelor la învăţătură, manifestând interes în acest
sens.
METODE SI STRATEGII UTILIZATE
Metode: observaţia, interviul, grilă de observaţie a comportamentului.
Strategii: mutarea elevului într-o poziţie mai apropriată de tablă,
monitorizarea evoluţiei şcolare şi perso-nale ale elevului, discuţii cu
consilierul şcolar si cu părinţii, repartizarea de sarcini
corespunzătoare.
PLAN DE INTERVENTIE
Asigurarea unui confort
psihic şi înţelegere, în vederea determinării unei evoluţii pozitive a
persona-lităţii:
- discuţii cu colectivul de elevi în vederea
explicării implicaţiilor tulburărilor de vedere;
- antrenarea elevului în activităţi în care să îşi
pună în valorea abilităţile intelectuale;
- urmărirea efectuării periodice a consultaţiilor
medicale şi de consiliere şcolară;
- urmărirea elevului în timpul pauzelor pentru a
preveni antrenarea
acestuia în implicarea în acciden-te ce pot agrava problema medicală.
CONCLUZII
Elevul L.S. are un
prognostic favorabil pentru îmbunătăţirea
situaţiei la învăţătură, dezvoltarea în continuare a capacităţilor
intelectuale şi de aptitudini. Ii recomand un efort susţinut în
învăţare şi refacerea încrederii în propriile capacităţi.
|