Masajul in cazul fracturilor
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
Se recomanda ca masajul sa se inceapa dupa disparitia reactiei, in
stadiul de consolidare a fracturii, adica dupa incetarea extensiei sau
scoaterea gipsului. In aceste cazuri se maseaza tot membrul, mai intai
dincolo de locul fracturat, apoi chiar in zona lezata... |
|
|
1
Universitatea “Dunarea de Jos” Galati
Facultatea De Educatie Fizica Si Sport
Masajul la patul bolnavului in cazul fracturilor
- referat -
Student,
Oancă Andrei Cătălin
anul III, Kinetoterapie
GALATI
2oo8
Fracturile sunt legate de diferite leziuni si anume:
ranirea vaselor mari, insotita de hemoragie puternica si de formarea
hematomilor; leziunea trunchiurilor nervoase; ruperea si sfasierea
muschilor, fasciilor, aponevrozelor, etc. In orice fractura, pe langa
lezarea osului, se produce si lezarea partilor moi ale stratului
celular, a muschilor, fasciilor, aponevrozelor, vaselor mari si mici si
nervilor, etc.
Vindecarea fracturilor se produce prin formarea
calusului osos intre fragemente. Procesul de vindecare a fracturii este
un proces biologic complex, la care participa tot organismul;
alimentatia, circulatia si functiunea sistemelor endocrin si
nervos-vegetativ, contribuie si ele.
Timpul necesar pentru consolidarea fracturii depinde
de grosimea osului si de caracterul fracturii. Oasele mai subtiri
(coastele, oasele metatarsiene) se consolideaza de doua-trei ori mai
repede decat cele groase (femurul, tibia).
Prin tratamentul fracturii se urmareste nu numai
restabilirea integritatii anatomice a osului, dar si restabilirea
completa a functiei organului. Lupta indelungata dintre adeptii
tratamentului fracturilor prin metoda imobilizarii si cei care
recomanda metoda miscarii s-a terminat actualmente intrucat, in
tratamentul fracturilor, repausul se imbina cu aplicarea miscarilor,
adica cultura fizica medicala si masajul se folosesc pe scara intinsa.
Masajul folosit in tratamentul fracturilor
intensifica circulatia limfatica si sanguina din tesuturile masate,
restabileste elasticitatea muschilor, scurteaza timpul de vindecare al
ranilor si ajuta la restabilirea functiei partii fracturare.
Indicatii de care trebuie sa se tina seama cand se efectueaza masajul:
• slabirea, micsorarea volumului muschilor din cauza
limitarii miscarii sau a unei inactivitati de lunga durata
• cresterea tonusului muscular al unor grupe
musculare, deoarece masajul usor scade incordarea muschilor care se
gasesc in stare hipertonica
• infiltrarea tesuturilor, lucru care se mentine timp
indelungat
• intarzierea consolidarii fracturilor diafizare ale
oaselor
Adeseori masajul se imbina cu folosirea mijloacelor
de cultura fizica medicala. Cand slabirea muschilor este evidenta, se
recomanda masajul chiar in stadiul de formare al calusului osos, adica
in stadiul al treilea. Masajul se face pe portiunile care inconjoara
fractura, iar pentru a intensifica consolidarea in regiunea fracturii
se efectueaza, timp de 3-5 minute, tapotamentul cu pumnii, masajul
vibrator in sensul longitudinal al membrului fracturat. Cand membrul
fracturat este pus in gips, masajul vibrator se aplica prin gips (10-15
minute).
1
Folosirea masajului in vederea accelerarii formarii calusului se face
in fracturile oaselor tubulare. In cazul acesta se recomanda un masaj
intens. In intarzierile de consolidare se prescrie bolnavului sa faca
singur, de cateva ori pe zi, tapotamentul cu pulpele degetelor in
regiunea fracturii. La sfarsitul saptamanii a 3-a (inceputul formarii
calusului osos), in unele cazuri, se poate folosi tapotamentul locului
fracturat, timp de 5-10 minute, cu un ciocanel de lemn.
Se recomanda ca masajul sa se inceapa dupa
disparitia reactiei, in
stadiul de consolidare a fracturii, adica dupa incetarea extensiei sau
scoaterea gipsului. In aceste cazuri se maseaza tot membrul, mai intai
dincolo de locul fracturat, apoi chiar in zona lezata.
Cand calusul osos este hipertrofic, locul fracturat
nu se maseaza.
In caz de reducere a mobilitatii articulare si a contracturii miogene,
masajul articulatiilor este imbinat cu miscarile pasive si
activ-pasive. In timpul tratamentului cu masaj, se recomanda pauze de o
zi sau doua, tinand seama de intensitatea durerii. Intensitatea
masajului creste in raport cu timpul cand a fost scos gipsul sau s-a
terminat extensia membrului fracturat.
Masajul imediat dupa vindecarea ranilor infectate
trebuie efectuat
cu multa precautie si numai dupa disparitia reactiei inflamatorii. In
fracturile inchise se recomanda ca masajul si procedeele termice sa se
efectueze inainte de gimnastica medicala. In fracturile deschise,
complicate cu infectie locala si generala, masajul este contra-indicat.
In fracturile deschise, in intarzierile de consolidare, se recomanda ca
partile sanatoase ale corpului sa fie masate energic.
In toate aceste cazuri se vor aplica, de obicei,
netezirea si
framantatul. Procedeele framantatului depind de caracteristica locului
masat. Framantatul este alternat cu netezirea. Sedinta de masaj dureaza
15-20 de minute si se repeta de doua ori pe zi.
Bolnavul imobilizat la pat este predispus la
aparitia escarelor.
Escarele sint leziuni profunde ale tesuturilor care apar din cauza
irigarii insuficiente si compresiunii continue intre proeminentele
osoase si un plan dur. Acestea apar daca bolnavul este lasat sa stea in
aceeasi pozitie mai mult timp si nu este intors, daca nu este bine
ingrijit. In pozitia orizontala, escarele apar la nivelul regiunii
occipitale, a omoplatilor, regiunea sacrala, la coate, calcaie si fese.
Atunci cind pozitia este pe partea dreapta sau stinga, escarele apar la
nivelul regiunii trohanteriene - (muschii fesieri - mai ales la
persoanele foarte slabe), dar si la nivelul genunchilor si maleolelor
de partea interna sau externa - pe locurile unde palpam existenta unor
oase. Chiar si atunci cind se sta un timp foarte indelungat in sezut
(la persoane ce se deplaseaza cu mijloace moto manevrate cu ajutorul
miinilor - carucioare etc. apar escare la nivelul regiunii eschiatice
unde aspectul de carne vie este cel mai evident.
Un pas important in ingrijirea acestor suferinzi
este masajul
regiunilor predispuse cu alcool diluat. Acest masaj se face prin
miscari circulare la nivelul punctelor dureroase (dupa ce punctele de
sprijin devin dureroase). Se continua apoi cu un masaj energic, timp de
cel putin 10 minute, mai ales la nivelul zonelor cu mai multa masa
musculara, reactivind astfel circulatia periferica si intarind
tegumentele.
Imobilizarea la pat tulbura buna circulatiei a
limfei in corpul
nostru. Aceasta situatie poate fi remediata cu ajutorul drenajului
limfatic. Este vorba de un complex de tehnici manuale, utilizate pentru
facilitarea eliminarii lichidelor in exces, pe care limfa le aduna si
purifica, odata cu traversarea ganglionilor, inainte de a intra in
circuitul sanguin. Masajul favorizeaza, de asemenea, acumularea in
capilarele limfatice a tuturor reziduurilor prezente in tesuturi,
elimina staza limfatica, stimuleaza celulele imunitare si astfel
mareste capacitatea de aparare a organismului fata de orice infectie.
Drenajul limfatic are un efect regenerator, prin cresterea
metabolismului celular la nivelul tesuturilor, ceea ce ajuta la o
vindecare mai rapida. Exista si cateva contraindicatii in cazul
drenajului limfatic. In principiu, nu sunt contraindicatii absolute, ci
numai relative: astm bronsic, eczeme, insuficienta cardiaca sau renala,
hipertiroidism, tuberculoza, tumori maligne.
Pentru o vindecare rapida si eficienta, efectul
masajului de a
stimula refacerea este esential. Acesta se evidenţiază la nivelurile
capilar, venos şi limfatic. De exemplu, manevrele de efleuraj sprijină,
stimulează circulaţia venoasă de intoarcere, cea superficială, uşurand
astfel munca inimii. Asociind la această manevră blandă unele manevre
mai puternice, cum sunt presiunile, se acţionează şi asupra circulaţiei
venoase de intoarcere profundă, cu efect folosit in patologia venoasă.
in ceea ce priveşte circulaţia limfatică, anumite proceduri (ex. -
efleurajul mai energic, alunecări profunde pe membre, fricţiunile)
activează circulaţia limfei in sens centripet, combătand astfel staza
limfatică. De reţinut că anumite proceduri de masaj (efleuraj,
fricţiuni, etc.) induc, local, o secreţie histamină şi acetilcolină
care vor produce o vasodilataţie periferică, locală (hiperemia pielii),
ceea ce exprimă o activare circulatorie cu consecinţe metabolice la
care intervin şi alte mecanisme (nervoase, hormonale, etc.).
Zonele supuse masajului trebuie să fie sănătoase,
fără traumatisme
sau afectiuni inflamatorii, dermatologice, bătături, cu o igienă
riguros respectată. Durata sedintelor de tratament si vor fi strict
individualizate, în functie de bioritmurile specifice. Nu este indicat
a se disloca mai multe toxine decat poate elimina rinichiul si
detoxifia ficatul, splina, sistemul limfatic. Dacă nu se tine cont de
aceasta, toxinele vor circula liber în corp, creand unele simptome ca
ameteli, somnolentă, cefalee si alte dereglări, care afectează starea
generală.
De asemenea masajul restabileste echilibrul
muscular. Rezultat ca
urmare a aplicării anumitor manevre de masaj (frămantatul,
tapotamentul, etc.) pe cale mecanică (directă) şi reflexă (indirectă)
şi care activează circulaţia din muşchi, stimulează creşterea agenţilor
nutritivi şi in acelaşi timp favorizează eliminarea unor cataboliţi
nocivi; de asemenea, se stimulează elasticitatea şi forţa de contracţie
a fibrelor musculare. Manevrele uşoare (efleurajul) au efecte
liniştitoare, decontractante asupra muşchilor, mai ales cand masajul
foloseşte unele unguente relaxante.
BIBLIOGRAFIE
1. Marcu, Vasile, "Masaj si Kinetoterapie", Ed. Sport - Turism
2. Tudor Sbenghe „Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului”,
Editura Medicala, Bucuresti, 1996
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|