1
LA ISTORIA MEDICINII
pe tema:
Bernardino Ramazzini
a efectuat:
CHISINAU 2007
Bernardino Ramazzini considerat fondatorul medicinei
industriale/profesionale. Studiile sale a bolilor profesionale si
amasurilor de protectie a lucratorilor au incurajat asigurarea
lucratorilor cu protectie si legi de compensatie. In 1700 el a scris
prima sa carte importanta a bolilor profesionale si a industriei
igiene. A introdus notiunea de patologie profesionala, incercand sa
amelioreze conditiile de munca.
Bernardino Ramazzini s-a nascut intr-o perioada de tulburari in
Europa, la 3 noiembrie 1633. In Italia tribunalul de inchizitii au
interzis invataturile lui Galileo Galilei. Nordul Europei alpine era
distrus de Razboiul de 30 de ani.
Fiu de burghezi
Ramazzini era fiul lui Bartolomeo si al Catarina Ramazzini, un cuplu
respectat de burgezi. Dupa ce si-a primit prima sa educatie in Jesuits,
in 1652 el a intrat in Universitatea din Parma, care a fost fondata
Duke Rainutio I in 1599. Dupa studierea filosofiei timp de trei ani, el
si-a inceput studiile medicale in 1655. In 1659 el devine doctor in
filosofie si medicina din Parma. Apoi el s-a dus in Rome pentru a
continua studiila sale la Antonio Maria Rossi (1588-1671), fiul lui
Gerolamo Rossi, medicul lui Papa Clemens VIII. Putin e cunoscut despre
viata lui Ramazzini in Rome, dar se stie cu siguranta ca cunostintele
care le-a acumulat in acest oras au fost foarte importante la
viitoarele sale lucrari in medicina profesionala, “De morbis artificum
diatriba” .
Pe linga experimentele lui Ramazzini, Antonio Maria Rossi i-a obtinut
de asemenea un loc de medic in Canino, o provincie saraca la nord
de Statul Papal cam la o zi de mers pe jos. Aceasta zona era imbibata
de malarie, si Ramzzini s-a imbolnavit. Mutindu-se in Marta, un alt
orasel din aceeasi provincie, conditiile sale s-au imbunatatit, dar
curind el s-a mutat in orasul sau natal din Carpi. Aici el a gasit timp
de ocupatie intelectuala, ca lectura literaturii antice.
Profesor la Modena
In 1671 Ramazzini a parasit provincia Carpi si s-a mutat in Modena,
unde a intimpinat multe piedici de stabilire in academie. Totusi, in
1682, Duke Francesco II de Modena l-a numit raspunzator la intemeierea
unui department medical in universitate si l-a numit professor de
“medicinae theoricae.”
In urmatorii ani el a lucrat cu colegii sai Francesco Torti
(1658-1741), si de asemenea a citit lectiile de practica medicala, cu
toate ca Torti formal era singurul responsabil de medicinae practicae.
In Modena Ramazzini a dus o munca asidua si s-a caracterizat prin
numeroase scrisori cu unii din cei mai invatati oameni de pe acele
timpuri. El comunica cu Marcello Malpighi (1628-1694), Antonio
Valisnieri (1661-1730), Giovanni Batista Morgagni (1682-1771), Giovanni
Maria Lancisi (1654-1720), Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz
(1646-1716) si cu alti contemporani.
Ca multi medici renumiti contemporani, Ramazzini era o peroana
multilaterala - clinician, epidemiologist, sanitarian, poet, filosof si
profesor. La Modena el era un cetatean deosebit. Datorita reputatiei
sale, in 1693 el a fost acceptat ca membru al Academia
Caesareo-Leopoldina naturae curiosorum din Germani, cunoscut sub numele
de Hippocrates III. El a fost primul membru Italian in aceasta
societate.
Lucrarile sale
In anii 1690 Ramazzini a facut primele lucrari epidemiologice care l-au
facut faimos peste hotarele Italei. Prima din ele a fost De
constitutione anni M. DC.LXXXX (1690). In ea Ramazzini da descrirea
bolilor epidemice a oamenilor si animalelor in ariile rurale din jurul
Modenei. Ramazzini a evaluat cauzele bolilor epidemice dupa principiile
lui Hippocrates, bazate pe pamint, climat, apa, si deasupra
tuturor-aerul. Studiile sale au inclus in special malaria (1690-1695).
Dupa o lucrare pe apele Modenei in 1694, in 1698 el a publicat despre
minele de ulei din Monte Zibino. Aceasta era o continuare a lucrarii
incepute inca din 1462 de la initiativa ducelui Borso d’Este si a
continuat Francesco Ariosto, a carui manuscript s-a tiparit in 1690.
Nesatisfacut de cunostintele vechi, Ramazzini a investigat problema de
unul singur, aducind cu totul noi idei, printre altele si valoarea
terapeutica a petrolului.
Bolile profesionale
Se stie cind Ramazzini a inceput lucrul sau asupra De morbis artificum
diatriba(Bolile lucratorilor), dar e stiut de asemenea ca el a citit
lectii pe aceasta tema in jurul anilor 1690. Publicata in 1700, aceasta
este prima lucrare pe bolile profesionale.
De morbis artificum diatriba a schitat intimplarile de iritare chimica,
praf, metale, si alti agenti abrazivi riscanti in 52 ocupatii. Printre
ele minerii, olar, luptator, fermieri, surorile medicale, soldati, si
altii. El a vorbit chiar si despre mintile suprasolicitate la oamenii
invatati. La stabilirea etiologiei, tratamentului si prevenirii acestor
boli Ramazzini de multe ori se intoarce la Hippocrates, Celsus, si
Galen, si dupa sumarea observatiilor lor, relateaza propriile
experiente despre diferite boli. Ramazzini s-a ocupat chiar si de
bolile profesionale a femeilor. In aceasta categorie el recomanda
precautia la infectiile sifilitice, deasemenea curatenia.
1
De la Modena la Padova
Ramazzini a ramas Modena timp de 18 ani, pina in 1700. In acel an el a
acceptat un post in medicina preactica in Padova, unde Republica
Venetiana avea cea mai renumita facultate in aceasta tara. El si-a
tinut discursul sau inaugural “in Patavineo Ateneo” pe 12 decembrie. Au
fost prezenti profesori si studenti din toate facultatile.
In perioada sa din Padova Ramazzini era unul din cei mai cunoscut
savant medical din Europa. In 1706 el este invitat ca membru in
Accademia degli Arcadi Romana si in Societatea Regala Prusaca din
Berlin.
Ramazzini a incurajat eliminarea astrologiei de asa autori ca Pico
della Mirandola (1463-1494). Pe aceasta baza Ramazzini a respins
explicatiile “astral” pentru epidemii in oameni si animale.
In aceasta perioada virsta a inceput sa-si arate fata. El suferea de
probleme de inima si circulatie si de dureri permanente de cap. Cu
toate acestea, in 1709 consiliul din Venetia l-au facut professore
medicinae primario, dar “cu libertatea de a preda doar cind conditiile
ii permit”. Indiferent de atarea sa (eventual el devine orb), totusi,
el a scris o carte de sfaturi pentru un mod de viata sanatos adresata
printului Francesco d’Este. In 1713, anul dinaintea mortii sale, el a
revazut si si-a extins editia intr-o opera cea mai principala din viata
lui.
Ramazzini a murit de apoplexie, pe 5 noiembrie, 1714. Investigatiile
sale post-mortem au fost facute de Giovanni Battista Morgagni, care a
scris cea mai mare lucrare a sa De sedibus et causis morborum.
Collegium Ramazzini
In 1982, o comunitate internationala de profesori au format o
organizatie in onoarea sa, Collegium Ramazzini, cu scopul de a
aprofunda problemele sanatatii profesionale si de mediu din jurul
lumii. A fost fondata de Dr. Irving J. Selikoff din Scoala Mount Sinai
de Medicina din New York. Intrunirea anuala a Collegium-ului are loc in
Carpi. Orasul Carpi, in onoarea fiului sau, a achizitionat cartierul
general al Collegium-ului, care se afla in Castelul din Pio, casa
printilor din Carpi. Un Premiu Ramazzini e oferit anual de orasul Carpi
la acei savanti numiti de Collegium care au aus contributii mari la
realizarea scopurilor lui Bernardino Ramazzini in protectia sanatatii.
Sindromul Ramazzini
Descrierea:
Boala acuta pulmonara a fermierilor asociata cu tusa. E o forma de
hipersenzitivitate – alveolita- cauzata de prezenta finului. De obicei
are loc intre octombrie si mai. Microorganismul cauzal include
Micropolyspora faeni, Thermoactinomyces vulgaris, T. Sacchari, T.
Candidus, si T. Viridis. Se caracterizeaza prin tusa, dispnee,
oboseala, febra, cianoza, tahicardia, tahipnea, si raluri difuze in
ambii plamini. Simptomele apar peste citeva ore de la expunere cu
factorii cauzali. Conditiile afecteaza lucratorii de diferita virsta,
de obicei barbati.
De Morbis Artificum Diatriba [Maladiile muncitorilor]
“Cind tu vii in casa pacientului, tu ar trebui sa-l intrebi ce fel de
dureri are, ce le-a cauzat, de cite zile il dor, daca intestinele
lucreaza si ce fel de mincaruri consuma.” Asa spune Hippocrates in
lucrarea sa Afectiunile. Eu as mai adauga o singura intrebare: cu ce se
ocupa?
Mortalitatea celor care sapa minerale e foarte mare, si femeile care se
marita cu asa barbati se vor marita din nou si din nou. Conform
Agricola, la minele din muntii Carpati, femeile se maritau de 7 ori.
Toti lucratorii sedentari...sufera de uscaciune a pielii, o culoare
urita, si de o stare saraca.. . . deoarece cind corpul nu se misca
single devine sarac si starea intregului corp se deterioreaza.
"[Am vazut] lucratori in care anumite afectiuni morbide au crescut la o
anumita postura particulara a unor membre sau miscari nenaturale a
corpului solicitate in timpul lucrului lor. Asa lucratori sunt cei care
toata ziua stau sau sed, se girbovesc (stoop) sau care se apleaca, care
fug sau calaresc sau solicita corpul sau la diferite miscari excesive."
Statul in picioare
"Acei care lucreaza stind in picioare . . .sunt labili la varicoza
venelor. . . [deoarece] incordarea muschilor e asa ca altereaza
circulatia singelui."
"Statul chiar si pentru putin timp demonstreaza oboseala fata de mers
si fuga chiar si pentru mai mult timp. . . . Naturii ii place si e
alcatuita din actiuni variate si alternative."
Sederea
"Acei care sed la lucrul lor sufera de boli particulare." Sederea
provoaca dureri in spate si a ochilor."
Miscarile repetitive ale miinii
"Am observat brutari cu miinile umflate, si dureroase, deasemenea; de
fapt miinile tuturor astfel de lucratori devin mai umflate si dure din
cauza presiunii constante la framintarea aluatului."
|