Satul turistic bran

referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie

Informatica	Educatie Fizica	Mecanica	Spaniola
Arte Plastice	Romana	Religie	Psihologie
Medicina	Matematica	Marketing	Istorie
Astronomie	Germana	Geografie	Franceza
Fizica	Filozofie	Engleza	Economie
Drept	Diverse	Chimie	Biologie

Satul turistic bran

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Pe baza experientei internationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, litoralul si Delta Dunarii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de activitate turismul rural si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase în circuitul turistic a crescut...

Varianta Printabila

Free Download Referat PDF
Dimensiune: 173.178KB

Free Download Referat Word
Dimensiune: 189KB

1
Proiect TURISM INTERNATIONAL
Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” - Braşov

Turismul rural, ecologic şi cultural
�n comuna Bran

~ 2002 ~

Satul turistic Bran

Pe baza experienţei internaţionale şi a practicilor �nt�lnite �n ultimii ani, �n Ro�m�nia sunt considerate ca favorabile dezvoltării turismului zonele montane, li�to�ralul şi Delta Du��nării, iar prin acţiunile desfăşurate de asociaţiile ce au ca obiect de ac�ti�vi�ta�te turismul ru�ral şi agroturismul, numărul zonelor şi localităţilor rurale atrase �n cir�cu�itul turistic a cres��cut.
După 1990, odată cu �nţelegerea importanţei turismului rural şi agrotu�ris�mu�lui şi co�-res�pun�zător cu elaborarea unor reglementări legate de dezvoltarea acestora, pri��mele gos��po-dării omo�logate au fost �n zona Moeciu – Bran – Rucăr. �n acest con�text, stu�die�rea experienţei satului turistic Bran este �n măsură să ofe�re elemente de re��ferinţă pentru dez�-voltarea �n această direcţie a altor localităţi şi pen�tru pro�mo�va�rea tu��rismului rural pe pia��ţa internaţională.

I. Prezentarea generală a zonei Rucăr - Bran
Branul este poarta naturală deschisă la trecerea din Transilvania �n Mun�te�nia şi cu-loarul dintre Munţii Bucegi şi Piatra Craiului, �nvecin�ndu-se cu Ţara B�rsei �n nord şi no�rd-est, la sud şi sud-est cu D�mboviţa şi Valea Prahovei. Din punct de ve�de�re al ca�dru�lui natural, zona se prezintă ca o depresiune �naltă �ntre 800 – 1.000 m cu ori�en�ta�re NE-SV ce este delimitată de valea r�ului Bărsa, Munţii Piatra Craiului (cu v�rfuri de pes�te 2.000 m – V�rful Omu 2239 m).
Depresiunea este o platformă cu structuri de conglomerate şi calcar �n no�rd, for�me carstice �n sud, �ntinz�ndu-se către bazine la Dragoslavele, despăr�ţi�te de pa�sul Giu�la�va (1290 m). �n zonă �n zonă se remarcă un contrast �ntre plaiurile pre�lungi şi văile pu�ternic ad�ncite de forme carstice: chei (Valea Rudăriţei, Valea Che�ii), so�ho�doale, la�pie�zuri (Giuvala, Fundăţica), ponoare, izbucuri (Rudăriţa, Fu�n�dăţica), do�li�ne (Fundata), polii (Ob�rşia văii Izvorului), peşteri (peştera Li�li�e�ci�lor), etc.
Localitatea Bran se află �n partea de SV a judeţului Braşov, la intrarea �n culoarul Rucăr-Bran şi are altitudini cuprinse �ntre 700-900 m. Branul se află la o distanţă de 27 km de Braşov pe DN 73; 109 km de Piteşti; 57 km de C�mpulung; 179 km de Bucureşti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferată se face fo�lo�si�nd re�ţea�ua Bucureşti-Braşov (166 km) şi Braşov-Zărneşti (cca. 30 km).
Comuna Bran, atestată pentru prima dată �n 1367, este specifică satului montan rom�nesc şi este formată din 5 sate: Poarta, Predeluţ, Sohodol, Şimon, av�nd centrul comunal �n satul omonim.
Această regiune are o climă temperată de depresiune intramontană cu veri ră��co�roa-se şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 5�C, iar �n zonele ve�cine se �n�re�gis�trează valori cuprinse �ntre 4�C (Rucăr), 7�C (Braşov), 8�C (C�m�pu�lung). �n lu��na iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-27�C, iar �n luna ianuarie tem�peratura variază �ntre -10 şi -15�C. Zona Bran es�te bogată �n pre��cipitaţii, numărul me�diu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. �n sezonul rece, nu��mărul mediu de zile cu nin�soare este de 60 zile�/�a�n, iar grosimea stratului de ză�pa��dă este de 40-50 cm (propice pra�cticării spor�tu�ri�lor de iarnă). V�nturile pre�do�mi�na�n��te �n zonă au o viteză de 3-5 m/s.
Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termică redusă, adă�po�st de v�n�turi puternice, strat de zăpadă bogat şi �ndelungat, ceea ce arată că ace�a�stă zonă are va-lenţe turistice deosebite.
Reţeaua morfo-hidrografică din regiune este desfăşurată conform ori�en�tă�rii re�lie-fului către bazinul Transilvaniei şi spre C�mpia Rom�nă. Există ape de ad�n�ci�me şi de suprafaţă. Apele de ad�ncime reprezentate de izvoarele aflate la con�tactul dintre munţi şi culoarul Rucăr-Bran, ele fiind slab mineralizate şi cu o po�tabilitate bu�nă. �n ca�drul apelor de suprafaţă, culoarul Rucăr-Bran-Dragos�la�ve�le, are rol de cum�pă�nă de ape �ntre bazinul muntean şi cel transilvan. Sunt două r�uri colectoare: B�r�sa – �n sectorul nordic şi D�mboviţa �n sud
Din punct de vedere al florei şi faunei perimetrul se află �n cadrul pădurilor de fag ce se amestecă la limita inferioară cu gorunul şi la cea superioară cu co�ni�fe�rele. Pă�du�rile compacte de molid sau amestec de fag şi brad apar �n Munţii Piatra Cra�iului, Le�a�o�ta şi Bucegi, �n special la altitudini de 1400 – 1700 m, iar la altitudini �nal�te există jne�peni, ienupări, floră subalpină şi alpină. Izolat apar porţiuni de larice, ti�sa, amestecate cu mo�lid, fag, dar din cauza poluării pajiştile şi f�neţele �nlocuiesc acum zona de pădure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colţ, ga�ro��fiţa Pietrii Cra�iu�lui, bulbucii de pădure, s�ngele voinicului.
Fauna este reprezentată �n special �n Munţii Piatra Craiului şi Bucegi de ex�em��plare ca: lupul, capra neagră, ursul, mistreţul, veveriţa, r�sul, vulpea, etc. Avi�fa�u�na este re-prezentată de: cocoşul de munte, ierunca, acvila de munte, cio�că�ni�toa�rea, cin�teza, pi�ţi�goiul etc. �n apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean, boiştean.
Toate aceste elemente pot reprezenta mo�tivaţii pentru practicarea diferitelor for��me de turism: �n rezervaţii, speologic, şti�in�ţi�fic, etc.
Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineşte ca fi�in�d� un sat agrar, cunoscută fiind tradiţia locuitorilor �n creşterea animalelor.
Poziţia şi forma satelor sunt o dovadă elocventă a adaptării la formele de re�li�ef. Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Şirnea şi Măgura, iar pe terase şi co��aste, fe�rite de inundaţii, sunt aşezate satele Moeciu, Sb�rcioara, Şimon, Bran Po�ar�ta. Aceste lo�calităţi fac parte din categoria satelor de tip risipit cu gospodăriile cu�no��scute sub forma ar�haică de “casă cu curte” �nt�lnite şi �n alte zone de munte ale Ro��m�niei, precum şi �n Eu�ropa, unde poartă denumirea de “gospodărie cu ocol �n�tă�rit”. Ocupaţiile de bază ale locuitorilor din acest perimetru sunt creşterea ani�ma�le�lor, lucrul la pădure, at�t �n munţi c�t şi prin pendularea �ntre munte şi c�mpie. Pre�do��minantă a fost creşterea vitelor �n propria gospodărie cu “văratul” la munte, la st�nele aparţin�nd obştei satului şi iernatul �n gospodărie şi la “hodăi”.
Agricultura se practică pe scară mai redusă datorită terenului slab productiv şi a cli-mei reci, iar lu�crul la pădure a fost şi răm�ne ocupaţia de bază a celor din zo�nă. Un loc important �n eco�no�mia acestui sat �l ocupă meşteşugurile şi industriile ţă�răneşti le�ga�te mai ales de prelucrarea l�nei. Ţesutul este practicat �n fiecare gos�po�dă�rie, iarna, la răz�boi, realiz�ndu-se cunoscutele taluri “�n vergi” �n alternanţă cro�ma�ti�că alb-negru, “să�ri�cile” sau straiele din l�nă ţurcană cu firul lung, etc. �n cadrul meş�te�şugurilor se mai remarcă şi prelucrarea lemnului pentru mobilier.
Alt aspect al vieţii satelor din acest spaţiu �l constituie t�rgurile de ţară bi�anu�a�le (la 9 august T�rgul Pantelimonului, la 21 noiembrie T�rgul Arhanghelului), unde par�ti�ci�pă alături de brăneni şi locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Ţara Oltului, Ţara B�rsei, etc.

II. Potenţialul turistic al zonei Bran
Potenţialul turistic-cultural la nivelul localităţii Bran este atractiv şi variat, fiind re�pre-zentată de fondul etno-folcloric originar, manifestări folclorice şi sărbători tra�di�ţi�o�nale, cas�telul Bran, muzeul de artă medievală, Biserica de zid cu hramul “Ador�mirea Maicii Domnului” sau clădirea vechii vămi din secolul al XVIII-lea. �n in�cin�ta cas�telului Bran se află un important muzeu etnografic �n aer liber ce include gos�po�dă�rii ţărăneşti, instalaţii tehnice, obiecte specifice satelor din zonă.

II.1. Castelul Bran
Pasul Bran, cunoscut ca unul dintre cele mai importante trecători din Carpaţii Meridionali, este menţionat �ncă din antichitate �n rapoartele geto-dacice. �n urma tratatului de alianţă an�ti�ot�o�ma�nă �ncheiat la Braşov �n 1395 �ntre Mircea cel Bătr�n şi Sigismund de Luxemburg, Bran a trecut �n stă�p�nirea Ţării Rom�neşti. Mircea cel Bătr�n, bunicul de filiaţie paternă a viitorului voievod Vlad Ţepeş, este primul din dinastia Basarabilor ce stăp�neşte Branul şi tot el a fost cel ce a iniţiat acordarea de privilegii comerciale acestei cetăţi, privilegii care au dus la �ncurajarea comerţului cu Muntenia.
Intenţia de a construi o cetate �n pasul Bran exista �ncă de la 1364. Actul e�mi�s� la 19 no�iembrie 1377 de către Ludovic I acordă braşovenilor apanajul de a ri�di�ca un nou fort din piatră la Bran „cu propriile lor osteneli şi cheltuieli” şi să ni�ve�le�ze te�renul �n ve�derea construirii cetăţii. �n schimbul acestui serviciu, braşovenilor li s-au �n�tărit un�e�le privilegii asupra celor 13 t�rguri din Ţara B�rsei, precum au fost din ve�chi�me”, acor�d�ndu-li-se şi altele noi, ca: dreptul de folosinţă a „c�mpului numit Tur�cheş” şi re�ducerea impozitului regal. Promisiunea mutării vămii de la Rucăr la Bran se in�clu�dea tot �n noile privilegii acordate Braşovului. Ludovic �şi „rezerva” „tot�dea�u�na” dre�p�tul de numire şi destituire a judelui, comitelui şi cas�te�la�nului noii cetăţi, că�ro�ra le in�ter�zice să se amestece �n „libertăţile şi obiceiurile vechi” ale supuşilor din Bra�şo�v.
Castelanul, numit direct de către rege, pe l�ngă misiunea lui de comandant mi-litar, �n�deplinea şi atribuţiuni administrative şi juridicţionale, �ntruc�t �ndată după ri�di�care (p�nă la 1382) cetatea a fost �nzestrată cu un domeniu, fapt pe care �l aflăm di�ntr-un act de la 1395, c�nd posesiunile cetăţii Bran, Zărneşti şi Tohan sunt dăruite pa�rohului Thomas de la bi�se�ri�ca Sf. Maria din Braşov şi fraţilor săi.
�n urma tratatului de alianţă antiotomană semnat de �mpăratul Sigismund de Lu�x-em�burg şi Mircea cel Bătr�n, la Braşov, �n 1395, Bran trece sub conducerea va�la��hilor. Astfel, Mircea cel Bătr�n – bunicul pe linie paternă a viitorului Prinţ Dracula, cu��noscut �n istorie şi ca Vlad Ţepeş - devine primul prinţ din dinastia basarabilor ca�re stăp�neşte Branul. Mircea cel Bătr�n şi descendenţii săi Mihai I şi Radu al II-lea Praz�naglava, au acordat comer�cian�ţilor o serie de privilegii dar au şi impus in�ter�dic�ţii pen�tru a pre�nt�mpina comiterea de abu�zuri din partea vameşilor. Astfel, ei au �n�cu�ra�jat dezvoltarea schimburilor comerciale prin dru�mul ce trecea prin pasul Bran şi au asi�gurat protecţia militară a �ntregii zone.
Răspunz�nd invitaţiei �mpăratului Sigismund de Luxemburg, Vlad Dracul – tatăl Prin�ţului Dracula – a plecat la N�renberg, pe 8 februarie 1431, unde a fost nu�mit cavaler al Ordinului Dragonului şi a primit recunoaşterea europeană a calităţii de Prinţ al Valahiei. Din această cauză, nu puţini sunt acei cercetători care consideră că nu�mele „Dracul” derivă din simbolul Ordinului Dragonului, contrar interpretării eronate potrivit căreia numele său are o origine nefastă - „Diavolul”.
Fiul lui Vlad Dracul – Vlad Dracula zis şi Ţepeş – s-a născut �n oraşul Sighi�şoa�ra, nu departe de Braşov. Numele său vine, indubitabil, conform modului �n care �n general numele rom�neşti sunt formate, din alăturarea sufixului patronimic „a” sau „ea” la numele tatălui. Astfel „Dracula” sau „Drăculea” �nseamnă fiul lui „Dracul”.
Dra�cula, potrivit descrierii făcute de legatul papal Nicolae Modrussa, „era nu foarte �nalt de statură, dar foarte v�njos şi puternic, cu �nfăţişare crudă şi �nfiorătoare cu na�sul mare şi acvilin, nările umflate, faţa subţire şi puţin roşiatică; �n care genele foar�te lungi �n�con�jurau ochi verzi şi larg deschişi, iar spr�ncenele negre şi stufoase �i ară�tau amenin�ţă�tori; faţa şi bărbia erau rase, cu excepţia mustăţii. T�mplele umflate spo�reau volumul capului. Un g�t ca de taur lega ceafa �naltă de umerii laţi pe care că�deau pletele negre şi �nc�rlionţate”.
Desele schimbări de domnie, după moartea lui Mircea cel Bătr�n (1418), pe de o parte, şi incursiunile otomane pe de altă parte, (�n 1421, turcii pătrund prin pa�sul Bran �n Ţa�ra B�rsei pustiind Braşovul şi localităţile �nvecinate) determină pe Si�gis�mund de Luxem�bu�rg să treacă cetatea sub autoritatea voievodatului Tran�sil�va�ni�ei, �nsărcinat cu paza hotarelor.
�ntre 1428 şi 1436, Vlad Dracul, viitorul Prinţ al Valahiei, a fost nevoit să se au�to-exi�le�ze, refugiindu-se �n Transilvania, la Sighişoara. Deţin�nd un rang �nalt �n ar�mata imperială, �n noua sa poziţie el s-a ocupat de apărarea graniţelor de sud-est şi a trecătorilor intra�car�pa�tice, cea mai importantă dintre acestea din urmă fiind Branul, principala poartă de intrare din Valahia. �n numele puternicului său protector – Si�gis�mu�nd de Luxemburg – el şi-a ex�er�cit�at influenţa şi autoritatea �n cele mai importante ora�şe din sudul Transilvaniei: Braşov, Sibiu, Mediaş, Sebeş.
Primul contact cu Branul al viitorului Prinţ Vlad Dracula s-a petrect �n 1438, la sf�r�şitul marii expediţii de jefuire conduse de Murad al II-lea �n Transilvania, unde a fost nevoit să ia parte alături de tatăl şi fratele său, pentru a-şi salva viaţa.
Ze�ce ani mai t�rziu, destinul lui Vlad Ţepeş Dracula avea să coincidă din nou cu cel al Branului. După ce a fost �ncarcerat �n �nchisoarea otomană din Egrig�z, Vlad Dracula de�vine, pentru o lună, Prinţ al Valahiei. �n timpul exilului ce a urmat, Vlad s-a bucurat de spri�jinul şi compania lui Iancu de Hunedoara, care avea o relaţie str�nsă cu ţinutul Tran�sil�va�niei de Sud.
La 3 iulie 1456, Iancu de Hunedoara, �l �nsărcinează pe Prinţul Vlad cu apă�ra�rea permanentă a graniţelor, incluz�nd aici, evident, şi zona Branului. Din grija cu ca�re era fortuit castelul Bran se poate deduce cu uşurinţă că Vlad Dracula şi Iancu de Hunedoara considerau zona un loc strategic. Ca persoană de �ncredere a lui Ian�cu de Hunedoara şi av�nd la dispoziţie o armată formată �n mare parte din soldaţi mun�teni, pentră apărarea sudului Transilvaniei, Dracula traversează munţii, prin Bran, şi odată ajuns �n Valahia, �l atacă prin surprindere pe Prinţul Vladislav, pe care �l detronează şi ucide.
Imediat după ce a ajuns pe tron, Vlad Ţepeş Dracula, �ncheia �n 6 septembrie 1456, un tratat cu regele Ungariei, prin care acesta �i asigura protecţie �n even�tua�li�ta�tea unui atac turc. �n acelaşi timp, el �ncheie şi o �nţelegere cu braşovenii �mpotriva tur�cilor, promiţ�ndu-le că-i va apăra şi de alţi duşmani. Cu acest prilej Ţepeş le ac�or�dă „dreptul de a face comerţ liber �n Ţara Rom�nească, aşa cum făcuse şi �nainte”, cu condiţia ca ne�nţelegerile ivite să fie judecate de domn sau de reprezentanţii săi spe�ciali.
Dar �ntre Vlad Ţepeş şi braşoveni s-au ivit cur�nd ne�nţelegeri pricinuite de sprijinul acordat de către saşi lui Dan al III-lea, pretendent la tronul Ţării Rom�neşti.
Tra�tativele purtate au dus �nsă la �mpăcarea ambelor părţi �n decembrie 1457, men�ţi��n�n-du-se respectarea „convenţiilor” făcute anterior. Pentru nerespectarea celor sta�bi�lite la sf�rşitul anului 1457 Ţepeş va trece la represalii �mpotriva negustorilor saşi. Dan al III-lea, care se găsea �ncă la Feldioara, l�ngă Braşov, consemna �n 1459, că au�zise „cum că Dracul a tras �n ţeapă pe negustorii din Braşov şi Ţara B�rsei care au venit cu mărfuri din Ţara Rom�nească.”
Aprilie 1460 a elucidat situaţia de conflict �ntre Vlad Ţepeş şi Dan al III-lea. Vlad Ţepeş pătrunde prin Bran �n Ţara B�rsei „atac�nd sate, cetăţi şi oraşe”, unde a dat foc gr�nelor, iar pe cei prinşi i-a tras �n ţeapă �n apropierea capelei Sf. Iacob din Braşov. Apoi, trec�nd munţii cu Dan şi oamenii acestuia �l pedepseşte pe pre�ten�den�tul la tronul Ţării Ro�m�neşti prin slujba de �nmorm�ntare, tăierea capului şi �n�gro�pa�rea acestuia.
Urm�nd a se confrunta cu puternica armată otomană condusă de Mahomed al II-lea, care a invadat teritoriile rom�neşti la �nceputul verii lui 1462, Dracula aplică cu �nţelepciune tactica p�rjolirii păm�nturilor şi �şi organizează armata strategic pen�tru a apăra ţinuturile atacate de turci. Astfel, munţii şi bătr�nele păduri din jurul Bra�nu�lui au devenit refugiul soldaţilor, dar şi adăpost pentru femei şi copii.
La15 august 1462, Albert Istemmez�, le-a cerut locuitorilor Braşovului şi Branului să facă pace cu Radu cel Frumos, baz�ndu-se pe o atitudine diplomatică ne�favorabilă lui Dra�cula mani�fes�ta�tă �n cercurile oficiale transilvănene, care con�si�de�rau că Branul, o cale de o esenţială importanţă eco�no�mică, stategică şi militară, tre�bu�ie să fie eliberată de sub in�flu�en�ţa lui Vlad, pentru a putea asigura o legătură �ntre Ra�du cel Frumos şi susţinătorii săi din Tran�silvania.
După epuizanta confruntare cu Mahomed al II-lea, din care Vlad Dracula a ieşit �nvingător, �n ciuda trădării nobililor care nu-I acceptau intransigenţa, el a plecat la Braşov pentru a �nt�lni armata lui Matei Corvin care, cu greu, a cucerit oraşul pe 20 noiembrie 1462.
Michael Beheims scria că Vlad, care �ncă avea o armată puternică, a tra�ver�sat Carpaţii şi a ajuns �n Braşov unde a purtat �ndelungate negocieri cu Matei Cor�vin. După această �nt�lnire, prinţul valah a trecut �napoi munţii acompaniat de avan�gar�da armatelor ali�ate, cu al căror ajutor Vlad spera să-şi urmărească duşmanii şi să-şi continue lupta �m-po�triva otomanilor. Prinţul Vlad şi căpitanul armatei regelui Un�gariei, Jan Giska, cu luptătorii lor, pe atunci �n serviciul lui Matei Corvin, au rămas �n munţi pentru a aştepta restul armatei ungare. La �nceput, Jan Giska a fost trimis să-l sprijine pe Dracula, dar oponenţii săi tran�sil�vă�neni au realizat că valahul trecea printr-un moment critic astfel că, profit�nd de atmosfera nefavorabilă, au conceput o fal�să scrisoare de trădare chipurile semnată de Dracula, pe care I-au arătat-o Re�ge�lui. Acesta fiind date, Matei Corvin, nedorind să să se implice �ntr-o acţiune at�t de ris�cantă �n josul Dunării, ordonă ca Dracula să fie arestat. Locul stabilit pentru prin�de�rea lui Dracula, care se presupune a fi zona Branului, este dificilă pentru des�fă�şu�ra�rea unei armate, aici p�nă şi carele treceau doar c�te unul �n şir indian, de �ngust ce era drumul. Pus �n imposibilitatea de a-şi demonstra considerabilele calităţi mi�li�ta�re, Dra�cula este capturat la 26 noiembrie 1462. �n strmtoarea dintre st�ncile Pietrii Cra�iului, Vlad este legat cu lanţuri şi, trec�nd prin Bran – unde pentru scurt timp a fost �ncarcerat �n pivniţele Castelului Bran – el este transportat la Mediaş, Alba Iulia şi apoi �n temniţele regale din Visegrad şi Buda.
Documentele care atestă că Vlad Dracula a trecut de at�t de multe ori prin Bran şi a stabilit relaţii economice şi militare cu Castelul Bran, vorbesc despre im�por�tan�ţa rolului jucat de trecătoare şi castel �n relaţiile dintre Transilvania şi Valahia.
�n octombrie 1476, c�nd Vlad Ţepeş se află la Braşov urm�nd a trece pe la Bran �n Ţara Rom�nească pentru a-şi ocupa tronul �n cea de-a treia domnie, le acor�dă braşovenilor libertatea de a face comerţ „�n toate t�rgurile şi locurile din ţara dom�ni�ei mele, cum a fost şi mai ’nainte aşezăm�ntul cel vechi din toate c�te le va fi de tre�buinţă şi vor pofti”.
Vlad Ţepeş a ajuns �nsă foarte repede �n situaţia de a �ncălca privilegiul acor�dat braşovenilor �ntruc�t negustorii din ţara sa, cum spune, „nu se pot hrăni săracii”. Li�mitarea negoţului braşovean �n Ţara Rom�nească nu este numai opera lui Vlad Ţepeş, deoarece �n 1478-1482 Basarab cel T�năr scria negustorilor oraşului de pes�te munţi „să se �nţeleagă” cu negustorii din ţara sa ca „să luaţi marfa de la negustorii noştri la hotar”.
�n 1897, scriitorul irlandez Bram Stoker publica thrillerul „Dracula”, apreciat de Oscar Wilde ca fiind „cea mai frumoasă poveste a tuturor timpurilor”. Asemănările din�tre Castelul Bran şi castelul contelui Dracula din roman i-a deter�mi�nat pe nu�me�roşi cercetători şi jurnalişti să afirme că locul unde se petrec aventurile descrise de Sto�ker este chiar Castelul Bran, deşi romancierul nu a trecut niciodata �n viaţa sa prin Bran. Trebuie accentuat �nsă, o dată �n plus, că povestea lui Bram Stoker nu are nici o le�gă�tură cu prinţul rom�n, Vlad Ţepeş, şi �n consecinţă, ea poate atrage o um�bră nefa�vo�ra�bi�lă asupra figurii istorice a acestuia, a cărui viaţă şi fapte trebuie cu�nos�cu�te de lume aşa cum s-au petrecut ele �n realitate. Personalitatea şi actele sale tre�bu�ie evaluate just, iar reputaţia sa este inestimabilă.
Numeroasele filme realizate la Bran, nenumăratele articole scrise aici, mi�lioa�ne�le de turişti dornici să descopere una dintre cele mai fascinante mituri ale se�co�lu�lui, precum şi documentele autentice ce �l �nsoţesc, frumuseţea locurilor, os�pi�ta�li�ta�tea gazdelor, sunt tot at�tea motive pentru care merită să vii la Bran.
Popularitatea cunoscută de poveştile şi anecdotele despre Prinţul Dracula, pre-cum şi larga circulaţie �n ţările slave a legendelor despre omorurile săv�rşite de „prinţul – vampir”, dovedesc, o dată �n plus, interesul pe care �l trezeşte Vlad Ţepeş şi Branul, implicit.
Compar�nd cu numeroasele dovezi care vin să motiveze acţiunile sale se�ve�re, istoricii consideră că acuzaţiile extrem de crude pronunţate �mpotriva lui Vlad Dra�cula sunt �n contradicţie cu logica istoriei şi legile ţării din acea epocă.
Prinţul Vlad Ţepeş-Dracula trebuie să răm�nă �n memoria istoriei ceea ce a fost pentru po�po�rul său: un simbol al justiţiei, exponent prin excelenţă al luptei pentru nea-t�rnarea şi libertatea ţării sale, model de curaj şi inteligenţă puse �n slujba celor mai nobile cauze, geniu militar plin de in�ven�ti�vi�tate, inegalat diplomat şi om politic de pri�mă mărime �n epocă, pilduitor exemplu de apărător şi iu�bi�tor al ţării şi neamului său. Cine cunoaşte istoria poporului rom�n, poate cu uşurinţă să �nţeleagă că fără Dra�cula Voievod aceasta ar fi lipsită de una din cele mai de seamă personalităţi, dar şi de un mo�ment de importanţă excepţională pentru libertatea sa.
Stăp�nirea cetăţii şi oraşului de către Braşov după 1498 aduce �nsemnate mo-dificări �n primul r�nd �n organizarea şi funcţionarea lor. Oraşul şi districtul Braşov (format din 13 t�r�guri şi comune libere) alegeau �n fiecare an doi castelani care ad�mi�nistrau veniturile şi chel�tu�ielile cetăţii Branului şi domeniului acestuia. Veniturile ce��tăţii rezultau din venitul mo�ra�rilor, venitul din piper, venitul de la băutura v�ndută �n ce��tate, venitul realizat din vama ce�tă�-ţii, venitul din birşagurile juzilor din Braşov şi dis�trict, venitul din dijma oilor, venitul re�zul�tat din taxa ţiganilor din district, venitul dij�mei din satele domeniului, venitul din se�mă�na-tul şi v�n��zarea inului, dijma stupilor din domeniu, dijma porcilor, censul de pe domeniu, taxa vi�ge�si�matorilor pentru slu�ji�to�rii din cetate, venitul sării de la Feldioara şi altele.
După expirarea mandatului de un an castelanii puteau fi realeşi. Excepţie a făcut rom�nul Gheorghe Olah (sau Gheorghe Rom�nul), care a fost ales pe timp de 10 ani. De la mijlocul secolului al XVI-lea, castelanii nu mai sunt aleşi de �ntregul dis�tri�ct, ci numai de judeţ şi senat, ca apoi judeţul să fie cel care �i numeşte.
Cas�telanul era �n primul r�nd conducătorul militar al cetăţii, apoi administratorul do�me�-niului şi judecător suprem al acestuia. Erau numiţi c�te doi tocmai pentru a putea fi gă�sit �ntotdeauna unul dintre ei (castelanii) sau pentru a sta la cetate permanent (vice��cas�te-lanii). Castelanii nu primeau salarii, doar gratificaţii şi li se plăteau de�plasările la cetate sau pe domenii.
Ca administratori ai cetăţii şi domeniului acestuia, vicecastelanii sau p�r�că�la�bii con�du��ceau o serie de lucrări, cum ar fi reparaţii de t�mplărie, zidărie, fierărie, so�be „cu cahle lustruite”, ferestre (discuri de sticlă �n ramă metalică), sau de altă na�tu�ră, ca pictarea �n 1512 a bisericii din cetate de către Dominic, executarea a patru bla�zoane �n sala mare şi două oro�logii solare �n curte de către Gregorius �n 1535, vo�psirea şi revopsirea blazoanelor de pe uşi, precum şi slujbele din biserica cetăţii ş.a.m.d. Toate acestea erau plătite �n raport cu valoarea lucrării.
P�rcălabii aveau grijă de �nzestrarea cetăţii cu arme, dar şi cu mobilier sau al�te obiecte, inclusiv alimente şi cele necesare bucătăriei. Ei mai aveau �n grijă şi moa�ra de malţ de la poalele cetăţii, precum şi joagărul.
Din anul 1600, administrarea domeniului este preluată de judeţul şi cojudeţul Bra-şov. Con�du�că�torii cetăţii purtau şi alte denumiri, nu numai de castelani, ci şi prae�fec�ţi, aediles, dis�pen�sa�to�res, patroni inspectores. Toate aceste denumiri vorbesc des��pre rolul lor administrativ. Ace�st lucru se reflectă şi �n modificările pe care le-a su��ferit castelul după 1498, c�nd turnul din par�tea de răsărit se dublează cu pa�ra�ment de bosaje: se amenajează logia din interior şi se �nal�ţă zidurile de incintă mo�di�fi�c�ndu-se �n sensul amenajării cu două r�nduri de metereze, ce�le inferioare pentru ar�tilerie, iar cele de sus de pe drumul străzii pentru arme uşoare in�di�vi�du�ale. �n ace�ea�şi perioadă se �nalţă şi turnul central, donjonul şi pilaştrii cu console cu du�blu�te�r.

II.2. Biserica din Bran
   A fost construită �n 1820 şi pictată �n 1836 şi poartă hramul Adormirea Maicii Dom-nului. Pla�nul său are un naos cu patru travee, flancat �n extremitatea estică de do�uă abside semi�cir�cu�la��re �n interior şi poligonale �n exterior. �n vest, deasupra unui ves�ti�bul, se află turnul clopotniţei. Ab�sida altarului este, de asemenea, semicirculară �n in�te�ri�or şi poligonală �n exterior. Faţadele sunt tencuite şi văruite, iar ferestrele sunt �nalte, fă�ră ancadramente. Cornişa este subliniată de un profil din tencuială. Turnul decorat pe toa�tă �nălţimea cu pilaştri neoclasici conferă o notă ori�gi�nală, construcţia păstr�nd struc�tu�ra originală.

II.3. Vama veche din Bran
Construcţia datează din secolul al XVIII-lea, aici funcţion�nd �n trecut vama din tre-cătoarea Bran – Rucăr. Astăzi este muzeu.

II.4. Case memoriale din zona Bran
Sextil Puşcariu (1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric, membru al Acad. Ro�m�ne
Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional Rom�nesc din Bran, sem�na�tar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil şi primar al lo�ca�lităţii Bran.
Dr. Iosif Puşcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Braşov
Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi neurolog de re-nume mon�dial, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.
Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei şi mem�bru al unui număr de 23 de societăţi şi academii de ştiinţe, legat de Bran prin ori�gi�ne şi iubire.
Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultăţii de Istorie din Bu�-cu�re�ş�ti, cercetător şi dascăl de excepţie, fiu al Branului.
Fundaţia Profesorului Ioan Clinciu.

   II.5. Muzeul etnografic �n aer liber din Bran
Este amenajat �n parcul din vecinătatea Castelului Bran. �n acest muzeu au fost adu-se şi re��con�sti��tuite unele din cele mai vechi şi mai tipice construcţii din zonă. Deschis pen�tru public �n 1961, mu��zeul număra �n 1981, 14 gospodării ţărăneşti şi instalaţii teh�ni�ce. Monumentele au fost se��lec�ţio�nate şi grupate pe baza cercetărilor din 1958-1960.

II.6. Portul popular �n zona Bran
Portul popular brănean a evoluat lent, păstr�ndu-şi specificitatea, unitatea sti�lis�ti�că şi ar�mo�nia, dar fiind �n acelaşi timp influenţat de portul din Muscel. Epoca sa de ma�xi�mă �nflorire este con�siderată a fi a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi p�nă �n pri�me�le decenii ale secolului nos�tru. Portul popular din zona Branului, �nrudit cu cel al zo�ne�lor �nvecinate – Muscel şi D�m�bo�vi�ţa – scria Titus Haşdeu �n 1979, relevă unele tră�să�turi specifice, explicabile pe de o parte prin natura ocupaţiilor, iar pe de alta prin asi�mi�larea şi redarea �n forme locale a unor elemente de fond transilvănean. Diferenţierile por�tului pe bază de v�rstă, sex, anotimp, condiţii sociale, au dus la o creaţie populară de�osebit de interesantă prin varietatea pieselor componente ale costumului, bogăţia co�lo�ristică şi ornamentală. Din piesele costumului femeiesc se remarcă iile cusute sau alese cu l�nă sau bum�bac �n tonuri de roşu şi negru cu fire aurii şi argintii, fota largă cu pulpane �n vărgi, �n��creţită �n spate, ştergarul de cap din bumbac sau borangic, lăibărica de catifea neagră.
Costumul bărbătesc este mai redus ca număr de piese. Cămaşa largă din p�nză de in sau bumbac, coarecii şi lăibăricele lucrate din zeghii, pieptare, cojocele, căciulile şi glu�ga definesc structura portului păstoresc deosebit de bine păstrat �n toată zona.

III. Oferta ospitalieră a localităţii Bran
Fondată �n 1992, societatea rom�nă de turism rural, ecologic şi cultural, denumită sem�ni�fi�cativ “Bran-Imex”, a reprezentat de-a lungul timpului un model de agenţie profesională spe�ci�a�li�za�tă �n cazarea turiştilor �n gospodării. �n acelaşi timp, agenţia Bran-Imex este şi iniţiatoarea con�sti�tuirii ANTREC.
Iniţial s-au făcut cazări la 4-5 case situate �n imediata vecinătate a Branului, ul�te�ri�or ex�tin�z�ndu-se posibilităţile de cazare şi �n satele şi comunele limitrofe. Baza ma�te�ria�lă a so-cie�tă�ţii este con�sti�tuită din 216 gospodării expertizate de firmă, ele fiind eva�lua�te după mai multe ca�rac�te�ristici:
-   capacitatea de cazare, număr de camere, locuri;
-   capacitatea de asigurare a condiţiilor igienico-sanitare;
-   spaţiile destinate preparării şi servirii meselor;
-   posibilitatea de asigurare a hranei şi bună depozitare;
-   dotările facultative �n camerele de cazare (televizor, radio, telefon, frigider)
-   dotări facultative �n gospodării (parcări, spaţii de recreere, terenuri de sport)

1 Din aceste gospodării identificate, primele (din Rom�nia) au fost omologate, pri�mi�nd la data de 18 ianuarie 1996 primele certificate de clasificare pe stele a fermelor agro�turistice. La aceste gos�podării se mai adaugă un număr de ferme şi pensiuni care au fost verificate de către re�pre�zen�tanţii Ministerului Turismului şi cu ajutorul spe�cia�liş�ti�lor din cadrul ANTREC – Braşov care fac par�te din Comisia Tehnică de Omologare, aces�tor gospodării �ntocmindu-li-se dosare, fiind ve�ri�fi�ca�te conform criteriilor de omo�lo�ga�re elaborate de către Ministerul Turismului.
Dezvoltarea turismului rural şi ecologic, �n ultimii ani, iniţiat chiar �n Bran, de So�ci�e-tatea Bran-Imex – a determinat apariţia unui număr �nsemnat de pensiuni ţărăneşti, nu��măr �n continuă creş�te�re (67 �n 1997 şi 216 �n 1998), cu număr de locuri de cazare va��riind �ntre 2 şi 16. Toate aceste pen�siuni sunt omologate, ele figur�nd �n catalogul ANTREC.

Tabel III.1. Evoluţia numărului pensiunilor din zona Bran-Moeciu �n perioada 1998-2000

Localitatea   1998           1999   % ‘99/’98            2000      % ‘00/’99
Moeciu-Cheia   4   6   + 50   11   + 83,3
Moeciu de Jos   21   34   + 61,9   41   + 20,6
Predeluţ   2   6   + 200   14   + 133,3
Moeciu   4   6   + 50   24   + 300
Bran Poarta   1   4   + 300   9   + 125
Bran   24   23   - 4,16   41   + 78,3
Sohodol   -   3   + 300   13   + 333,3
Şimon   5   12   + 140   19   + 58,3
Poarta   4   6   + 50   17   + 183,3
Şirnea   3   2   - 33,3   12   + 500
Peştera   1   1        0   3   + 200
TOTAL   69   103   +49,27   204   + 98,06
Sursa: Bran-Imex (2001)

Tabel III.2. Evoluţia numărului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Localitatea   1998   1999   % ‘99/’98   2000   % ‘00/’99
Moeciu-Cheia   16   79   + 393,75   124   + 56,96
Moeciu de Jos   167   263   + 57,49   299   + 13,69
Predeluţ   8   33   + 312,5   65   + 96,97
Moeciu   9   39   + 333,3   96   + 146,15
Bran Poarta   6   35   + 483,3   79   + 125,71
Bran   112   166   + 48,21   267   + 60,84
Sohodol   6   29   + 383,33   42   + 44,83
Şimon   28   110   + 292,85   192   + 74,54
Poarta   16   35   + 118,75   63   + 80
Şirnea   11   9   - 18,18   39   + 333,3
Peştera   3   8   +166,66   20   + 150
TOTAL   376   806   +114,36   1286   + 62,67
                                   Sursa: Bran-Imex (2001)

Numărul de pensiuni şi implicit de locuri de cazare a crescut �n fiecare an (cea mai mare creştere a fost �nregistrată �n 2000 �n Şirnea unde numărul pensiunilor a cres�cut cu 500% faţă de 1999, an �n care, faţă de anul precedent, acest număr scăzuse cu 33,3%), aceasta datorită �ncurajării dezvoltării acestei forme de turism prin acordarea de fa�cilităţi pentru persoanele care investesc �n turismul rural.
IV. Circulaţia turistică �n cadrul unităţilor de cazare
Cele mai multe locuri de cazare aparţin pensiunilor �ncadrate agenţiei Bran-Imex. Aces�tea reprezintă, de altfel, cea mai reprezentativă formă de cazare pentru turismul rural. De la �n�fi�in��ţarea agenţiei, numărul turiştilor care au apelat la serviciile de cazare şi ma�să oferite de pen�si�u��nile acesteia a crescut din ce �n ce mai mult, o dată cu creşterea nu�mărului gospodăriilor ce fac par�te din agenţie.
�n Bran a fost construit �n 1970 un hotel al Cooperaţiei – Hanul Bran – menit să atragă tu�riştii şi, �n acelaşi timp, să descurajeze cazarea la fermele particulare. Astăzi el funcţionează concur�nd cu pensiunile şi fermele agroturistice. Totuşi, numărul turiştilor este destul de ridicat, mai ales �n tim�pul sezonului de vară.
�n tabelul IV.1. prezentăm situaţia statistică a turiştilor cazaţi �n pensiunile Bran-Imex, �n Hanul turistic Bran şi �n fermele agroturistice, pentru a ilustra creşterea sem�ni�fi�ca�tivă a numărului lor, �n paralel cu creşterea nu�mă�rului pensiunilor ce colaborează cu agenţia Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de ca�zare şi masă.

Tabel IV.1. Numărul turiştilor �n turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)
An   Tip echipament   Rom�ni   %   Străini   %   Total turişti   %
1998   Pensiuni turistice
Han turistic Bran   2987
3002   69,42
80,94   1316
707   30,58
19,06   4303
3709   100
100
1999   Pensiuni turistice
Han turistic Bran   3031
2775   66,19
87,07   1548
412   33,80
12,92   4579
3187   100
100
2000   Pensiuni turistice
Ferme agroturistice
Motel Bran   3214
874
2163   66,43
83,64
86,83   1624
171
328   33,57
16,36
13,17   4838
1045
2491   100
100
100
Sursa: Bran-Imex (2001)

�n anul 1998 au fost cazaţi �n pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turişti din care 2987 rom�ni şi 1316 străini, iar �n Hanul turistic Bran au fost ca�za��ţi un total de 3709 turişti, din care 3002 rom�ni, iar 707 străini, aceştia din urmă fiind cu 46,27% mai puţini dec�t �n pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fo�st de 2 zile �n trimestrele I, II şi IV şi de 6 zile �n trimestrul III, această medie răm�n�nd va��la�bilă şi pentru anii următori (1999, 2000).
�n anul 1999, ca urmare a creşterii numărului de locuri �n pensiunile turistice, a cres-cut şi numărul de turişti, acesta ajung�nd la 4579 (3031 rom�ni şi 1548 străini), cu 6,41% mai mare dec�t �n anul pre�cedent. Numărul turiştilor cazaţi �n Hanul turistic Bran a cunoscut o scădere cu 14,07% faţă de anul precedent, o creştere mai mare con�sta�t�n��du-se �n cazul turiştilor străini, care au fost cu 41,73% mai mulţi dec�t �n anul pre�ce�de�nt, �n comparaţie cu numărul turiştilor rom�ni care au fost doar cu 7,56% mai puţini �n 1999 comparativ cu 1998.
�n anul 2000 se observă modificări �n totalul turiştilor cazaţi �n pensiuni – 3214 ro�m�ni şi 1624 străini, ambele categorii cunosc�nd creşteri, iar �n cadrul fermelor ag�r�o��tu�ris�tice au fost cazaţi �n total 1045 turişti (874 turişti rom�ni şi 171 turişti străini).
După 1998, fluxul de turişti a �nceput să crească şi să nu mai fie concentrat doar �n trimestrul III, ci şi �n trimestrele I şi IV c�nd satele din zona Bran-Moeciu sunt soli�ci�ta�te pentru diversele manifestări tradiţionale.

Tabel IV.2. Evoluţia �n timp a numărului de turişti cazaţi �n pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

An       Turişti rom�ni        %         Turişti straini        %          Total turişti      %
1998   2987        -   1316        -   4303       -
1999   3031   + 1,47   1548   + 17,63   4579   + 6,41
2000   3214   + 6,03   1624   + 4,9    4838   + 5,65
Sursa: Bran-Imex (2001)

Numărul turiştilor rom�ni şi străini cazaţi �n pensiunile turistice, ca urmare a creş�te�rii numărului unităţilor de cazare, a cunoscut o creştere continuă �n perioada 1998-2000. Astfel, ponderea �n 1999 a numărului de turişti cazaţi �n pensiuni turistice (faţă de 1998) a crescut cu 6,41% (creşterea mai mare a cunoscut-o numărul turiştilor străini ca�za�ţi), iar �n 2000 creşterea a fost de 5,65%, numărul turiştilor străini cazaţi �n pensiuni fi�in�d �n creştere, dar nu at�t de semnificativă ca �n anul precedent. �n 2000 o creştere sem��nificativă a cunoscut numărul turiştilor rom�ni cazaţi �n pensiunile din zona Bran-Mo�eciu – 6,03%.

Calculul coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare:
                                                   Nr. �nnoptări turist
                      CUC = ---------------------------------- x 100    %
                                   Nr. locuri disp. x 365 zile

Tabelul IV.3. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri):

             1998             1999             2000
Nr. �nnoptări turist            13.727            22.893            24.190
Nr. locuri cazare             376              806              1286
CUC             10%             7,76%              5,15%

Calculul duratei medii a sejurului:
        Nr. �nnoptări turist
                    Durata medie a sejurului = ----------------------------      zile
          Nr. total al turiştilor

Tabel IV.4. Durata medie a sejurului (zile):

             1998             1999             2000
Nr. �nnoptări turist            13.727            22.893            24.190
Nr. total turişti             4303             4579             4838
Dms [zile]             3,19               4,99                 5

Calculul indicatorului densităţii turistice:
a.   �n raport de populaţie:
                 Nr. turişti
                           dp = ----------------------      %
                                     populaţia totală

b. �n raport de suprafaţă
                 Nr. turişti
                           dt =   ----------------------      km2
                                     suprafaţa totală

Tabel IV.5. Calculul indicatorului densităţii turistice �n raport cu populaţia şi cu su-prafaţa comunei Bran:

             1998             1999             2000
Nr. total turişti             4303             4579             4838
Populaţia Branului             5669             5752             5794
Suprafaţa Branului             6218             6218             6218
dp [loc]             0,759             0,796                   0,835
dt [ha]             0,692             0,7364             0,778

�ncep�nd cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta turistică ru-rală la nivelul �n�tregii ţări. Broşura cuprinde oferta turistică din cele 5 zone ale ţării (Mol�dova şi Bu�co�vi�na, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, Maramureş, Crişana şi Banat, Tran�silvania). Fie-care echi�pament turistic este prezentat cu ajutorul unor pictograme ce in�clude:
•   număr persoane ce pot fi cazate
•   suprafaţa
•   număr camere cu 1,2,3 paturi
•   număr de băi
•   număr de duşuri
•   telefon
•   �ncălzire
•   mic dejun
•   toaletă
•   televizor
•   maşină de spălat
•   acceptare animale
•   curte
•   limba străină vorbită de gazdă (F; G; E; R;I;S)
•   distanţa la cel mai apropiat oraş din zonă
O centralizare a tuturor datelor privind gospodăriile clasificate din satul turistic Bran, evi�den-ţiază următoarele: suprafaţa minimă de cazare a unei gospodării este de 23 m2 cu po-sibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafaţa maximă de 162 m2 put�nd caza 16 per�soa�ne. Gospodăriile au �n general camere cu 2 paturi şi cu baie. Pentru sezonul rece, ma�joritatea gospodăriilor sunt prevăzute cu �ncălzire. Aproape toate echipamentele au �n dotare maşini de spălat, oferă mic dejun şi au curte. Proprietarii vorbesc limbi străine de circulaţie internaţională: franceza, germana şi engleza, dar şi italiana sau spa�ni�ola.
   Din punctul de vedere al tarifelor practicate �n zona Bran, societatea Bran-Imex, care este singura specializată �n turismul rural din acest perimetru, avea următoarea ofertă la nivelul anului 1998:

Tabel IV.6. Ofertă de preţuri �n turismul rural – zona Bran 1998 ( tarif/pers.)
                                 Reduceri (grup min.15 pers, min. 2 nopţi)
                                                                    sau cameră min. 1 lună
Cazare                  
Single    7 USD   9 USD   10 USD   6 USD   8 USD   9 USD
Dublă    9 USD   11 USD   12 USD   8 USD   10 USD   11 USD
Triplă    11 USD   13 USD   15 USD   9 USD   11 USD   13 USD

Masa    Pensiune completă:
10 USD   Mic dejun
Dejun
Cina   2 USD
4 USD
4 USD   Pensiune completă:
9 USD   Mic dejun
Dejun
Cina   1,8 USD
3,6 USD
3,6 USD
                       Sursa: Oferta ANTREC, Bran-Imex (1998)

Faţă de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), �n Bran nu sunt practicate di�fe�ren�-ţieri de tarife pentru turiştii străini şi rom�ni, acest lucru fiind �n concordanţă cu reco�ma��n�dă�ri�le Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferenţiate.

V. Concluzii şi propuneri de valorificare a zonei Bran
Aspectele turismului �n ariile rurale se �ncadrează cel mai bine turismului cultural, cu accent pe �nţelegerea stilurilor de viaţă contrastante şi a interschimbului de cu�noş�tin�ţe şi idei. De aceea, turismul rural �i atrage pe cei �n căutare de contact personal şi in�te�rac��ţiune cu diverse culturi, medii şi grupuri de oameni. Printre aceste manifestaţii se nu�mă�ră: turismul recreaţional cu accent pe solicitare fizică şi pe activităţi legate de mediu (ci�clism sau drumeţii montane), turism ecologic cu accent pe natură şi vizitarea pe�isa�je�lor contrastante (vizite �n parcuri şi rezervaţii naţionale), turismul moştenirii istorice care se concentrează pe locuri sau evenimente istorice, adesea cu scop educaţional. Tu�ris�mul rural poate, de asemenea, să includă călătorii de o zi dintr-un loc �n altul, �ntr-o ma�nie�ră secvenţională, �n contrast cu turismul urban unde accentul cade pe destinaţia ur�ba�nă ca focus pentru activităţi turistice urbane.
�n planificarea turismului rural este necesară o cooperare �ntre toate organizaţiile, co-misiile şi organismele implicate �n această activitate. �n Marea Britanie, Countryside Co-mmission (forul care se ocupă de dezvoltarea spaţiului rural, mai ales din punct de ve��dere turistic) considera �n 1998 că turismul rural capabil să se autosusţină vine ca o so��lu�ţie pentru a minimiza impactele negative asupra mediului, culturii şi vieţii sociale.
�n ţările Europei Occidentale, destinaţiile rurale ocupă o pondere tot mai mare din to-talul destinaţiilor de vacanţă. Stresul cotidian al vieţii citadine�i �ndeamnă pe locuitorii marilor metropole să caute liniştea mediului �ncă netransformat radical de civilizaţie. Şi dacă �n ţările superdezvoltate din vest acest mediu rural a �nceput să se modernizeze din ce �n ce mai mult, la noi �n ţară, tradiţia şi obiceiurile sunt �ncă foarte bine conser�va�te. �n �ncercarea de a cunoaşte o altă ţară şi oamenii săi, alte tradiţii, numeroşi turişti stră�ini aleg ca destinaţie Rom�nia, mai ales ca urmare a promovării ofertei turstice rura�le efectuate de ANTREC la t�rgurile şi expoziţiile organizate peste hotare.
Condiţiile socio-economice actuale au dus la degradarea bazelor de cazare ale sta-ţiunilor de tradiţie de pe litoral sau din zona montană. Dar �n timp ce hotelurile altă�da�tă moderne sunt lăsate să se paraginească, au apărut alte baze de cazare, �n mediul ru�ral, de dimensiuni mai mici dar mai uşor de �ntreţinut şi adaptat la nevoile actuale ale tu�ris�mului. Casele ţărăneşti au luat locul complexelor hoteliere �n topul preferinţelor tu�riş�ti�lor. Dintre motivele cele mai importante avute �n vedere �n alegerea ca destinaţie a pen�si�u�nilor turistice, enumerăm:
•   confortul din ce �n ce mai ridicat pe care �l oferă fermele şi pensiunile agro�tu�ris�tice pe fondul preocupării constante şi permanente a gazdelor pentru sa�tis�fa�cerea cerinţelor clientului;
•   �n staţiunile tradiţionale, de tip citadin, turistul se simţea doar o parte a unei ma�se de turişti �n timp ce �n sate el este privit individual şi tratat aparte; de do�rinţele lui se ţine cont �n alcătuirea meniului, spre exemplu;
•   intimitatea sporită conferită de faptul că pensiunile sunt de dimensiuni incom�pa-rabil mai reduse dec�t hotelurile;
•   crearea unor relaţii de prietenie cu familia gazdă şi menţinerea legăturilor ani de zile, cu revenirea �n aceeaşi pensiune mai mulţi ani la r�nd;
•   oferta de produse proaspete din gospodăria ţărănească, preparate de turişti sau de gazdă la cererea turiştilor;
•   un mediu mai puţin poluat.

Propunere program turistic “Vacanţă �n zona Bran” pentru turişti străini

Ziua I: sosire la Aeroportul Otopeni, plecare spre Bran. Cazare �n gospodăriile sătenilor. Masă de seară.
Ziua II: mic dejun, vizită la Castelul Bran şi la complexul muzeal ţărănesc. Pr�nz. După ami-ază liberă. Spre seară, organizarea unei mici petreceri �n funcţie de sezon: vara �n aer liber, iarna, l�ngă vatră – �nt�lnire cu femeile din zonă, posibilitate de a vedea şi prac��tica diferite meşteşuguri tradiţionale: torsul l�nei, ţesut, etc. Seară rom�nească: ma�să tradiţională, muzică, dansuri populare din zonă.
Ziua III: mic dejun, excursie �n comuna Moeciu (cu autocarul, biciclete, căruţe, sănii, etc). Masă la una din pensiunile turistice. Cină.
Ziua IV: mic dejun, excursie �n Braşov şi Poiana Braşov, cu vizitarea oraşului, a Bisericii Ne-gre, Primei Şcoli Rom�neşti şi Bisericii Sf. Nicolae. Pr�nz �n Poiana Braşov. Cina la Bran.
Ziua V: mic dejun, excursie �n satul D�mbovicioara, vizitarea Peşterii D�mbăvicioarei şi Peş�-terii Urşilor. Pr�nz. Vizitarea gospodăriilor ţărăneşti, cu participarea turiştilor la acti�vi�tă��ţile domestice. �nt�lnire cu meşteri populari, posibilitatea achiziţionării de produse de ar�tizanat. Cina la Bran.
Ziua VI: mic dejun, excursie pe cărările din Piatra Craiului. Masa de pr�nz �n natură. Cina la Bran.
Ziua VII: mic dejun, excursie la Fundata. �nt�lnire cu meşterii populari şi observarea sau prac�ticarea unor vechi �ndeletniciri (ţesutul covoarelor, confecţionarea costumelor po�pu�la�re), posibilitatea achiziţionării de produse de ar�tizanat. Masa la o st�nă. Seara foc de tabără şi divertisment.
Ziua VIII: mic dejun. Plecarea spre aeroportul Otopeni. �mbarcarea �n avion.

Costul unei excursii de 7 nopţi petrecute �n Bran-Moeciu: 199USD (grup de 42 turişti străini exclusiv biletele de avion)
Condiţii de transport-cazare-masă:
-   autocar   3 ***
-   pensiuni   
-   masa la pensiuni (se oferă gratuitate la mesele servite la st�nă şi cina de despărţire)
-   taxe vizită   10USD

Bibliografie

1.   Ionescu Dunăreanu Ion: “Munţii Piatra Craiului”, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

2.   N. Popescu: “Munţii noştri”, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

3.   “Castelul Bran” – Broşură, Colecţia Tezaurul Rom�niei, 1997

4.   Nicolae Stoiceascu, „Vlad Ţepeş”, Ed. Acad., Bucureşti, 1976

5.   XXX (1998-2000) – Buletine informative ANTREC, Bran

Referat oferit de www.ReferateOk.ro

Home : Despre Noi : Contact : Parteneri

Statistici web

Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica