Antrec (asociatia nationala de turism, rural, ecologic si cultural)

referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie

Informatica	Educatie Fizica	Mecanica	Spaniola
Arte Plastice	Romana	Religie	Psihologie
Medicina	Matematica	Marketing	Istorie
Astronomie	Germana	Geografie	Franceza
Fizica	Filozofie	Engleza	Economie
Drept	Diverse	Chimie	Biologie

Antrec (asociatia nationala de turism, rural, ecologic si cultural)

Categoria: Referat Istorie

Descriere:

Dupa 1989 primele gospodarii înscrise în turismul rural au fost în zona Moeciu-Bran-Rucar. Apoi s-au extins gospodariile înscrise din zonele Bârsei, Dornelor, Maramures, Muntilor Apuseni, Clujului si Marginilor Sibiului...

Varianta Printabila

Free Download Referat PDF
Dimensiune: 95.174KB

Free Download Referat Word
Dimensiune: 74.5KB

1 REFERAT TURISM

Asociaţia Naţională de Turism, Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC
Turismul rural �n zona Bran-MOECIU

Traiul nemijlocit �n natură, chiar şi pentru c�teva zile, te ajută să vezi viaţa �n culori mai op�ti�mis�te, res�piri mai bine, g�ndeşti mai liber, z�mbeşti mai mult, trăieşti cu mai multă �n�credere şi curaj fiecare secundă. Este o altă lume, mai firească, mai pură. Alăturăte-i-te!
VINO CA TURIST, PLEACĂ PRIE�TE�N!”.

~ 2002 ~

1. Istoricul apariţiei ANTREC
�n ţara noastră se practica de multă vreme, �n mod sporadic şi neoficial, cazarea la local-ni�ci a vizitatorilor ocazional ai unei aşezări rurale. �ncep�nd din 1967-1968, �n mod organizat s-au re�alizat primele acţiuni turistice �n mediul rural pentru grupuri de tu�riş�ti aflaţi pe litoralul rom�nesc al Mării Negre.
   Din 1972 Centrul de Cercetări pt. Promovarea Turismului Internaţional, printr-un or��din al Mi�nisterului Turismului, a trecut la identificarea unor localităţi rurale repre�zen�ta�ti�ve pentru satul ro-m�nesc cu scopul dea fi lansate şi promovate �n turism. �n urma aces�tor studii s-a stabilit că pot fi in�troduse �n turismul intern şi internaţional cca.118 localităţi ru�rale, din Braşov au fost de�sem�na-te: Rucăr, Fundata, Şirnea.
   �n 1974 s-a interzis cazarea turiştilor străini �n locuinţele particularilor, făc�nd in�ac��cesibile sa�tele pentru turiştii străini.
   După 1989 primele gospodării �nscrise �n turismul rural au fost �n zona Moeciu-Bran-Ru-căr. Apoi s-au extins gospodăriile �nscrise din zonele B�rsei, Dornelor, Ma�ra�mu�reş, Munţilor Apu-seni, Clujului şi Marginilor Sibiului.
1.1. Organizaţiile de turism şi atribuţiile lor
   După 1990 măsurile privind constituirea şi �ntărirea cadrului organizatoric ne�ce�sar sti�mu�lă-rii turismului rural s-au concretizat �n constituirea cu sprijinul Ministerului Tu�ris�tic a ANTREC, avi-zarea de către Ministerul Turismului a constituirii unor organizaţii ne��guvernamentale ce au dre�pt scop dezvoltarea acestei forme de turism; �nfiinţarea Agen��ţiei Naţionale a Zonei Montane şi con�s-tituirea Federaţiei Rom�ne pentru Dezvoltare Mon��tană.
   Dintre realizările unor astfel de forme de forme asociative ce contribuie la dez�vol�tarea şi im�plementarea turismului rural �n Rom�nia, amintim:
•   Federaţiei Rom�ne pentru Dezvoltare Mon�tană a iniţiat propuneri legislative ce au con��tribuit la �nlăturarea vidului existent �n domeniu. A creat o politică şi un ma�na�ge�me�nt pro-priu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului �n Rom�nia. A iniţiat pro�iec�te şi programe de pro�movare internă a produselor agroturistice. A promovat un proiect PHARE şi prin protocolul din mai 1994 cu Ministerul Sportului, s-au pus bazele colaborării pentru integrarea tinerilor �n me�diul rural.
•   Asociaţia Operaţiunea Satelor Rom�neşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Ro�u��ma-ins” a fost constituită �n anii 1988-1989 pentru a proteja satele rom�neşti de cam��pa�nia de sis-te�matizare a satelor iniţiată de fostul regim comunist �n cadrul căruia ur��mau a fi demolate multe sate şi cătune. A contribuit la �nt�rzierea acţiunilor de stră�mu��tare a gospodăriilor ţă�ră�ne-şti. După 1990 asociaţia a acţionat pentru sprijinirea şi aju��torul umanitar, apoi a desfăşurat ac�ţiuni de parteneriat �n vederea dezvoltării sa�te�lor rom�neşti.
•   ANTREC: devenind membră, �n 1995, a Asociaţiei de profil EUROG�TES , această ca�litate a ajutat-o �n promovarea turismului rural rom�nesc �n lume. • �n cadrul pro�iec�tu�lui PHARE pen-tru dezvoltarea turismului �n Rom�nia, este desemnată pentru ale�ge�rea acţiunilor de pro�mo�va-re şi marketing, proiectul prevăz�nd crearea unei reţele naţionale concepute ca un sistem integrat şi computerizat, cu posibilităţi de racordare la piaţa turistică europeană.          • Comisia Eu�ro�peană a emis o serie de acţiuni cum ar fi: declanşarea acţiunii “viitorul lumii ru-rale” şi a re�for�mei structurale a mediului rural; organizarea la �nceputul anului 1992 a unor serii de pro�iec�te cu finanţare proprie, sub titlul “Ecoturismul – cultură şi ruralitate” la care au par�-ticipat 22 de state printre care şi Rom�nia: programul PHARE privind Europa Centrală şi de Est ce vi�zea�ză dezvoltarea rurală. Vicepreşedintele ANTREC Braşov şi preşedintele Fun�da�ţiei Fun�da�ta, Ciprian Benga, a �ntocmit un dosar pentru acest program PHARE. Din 465 do�sare �n�toc�mi�te şi trimise au fost selecţionate doar 28, printre care şi acesta. Programul de Dez��vol-ta�re Eco�nomică Locală Durabilă, bazat pe activitatea sport-turism, este o modalitate de sub-ven�ţio�na�re   a turismului rural �n proporţie de 53% din fondurile Comisiei Europene, 28% din banii un�or investitori francezi, iar 18% din fondurile Consiliului Judeţean Braşov. Par�tea de finan�ţa�re rămasă cade �n sarcina Fundaţiei şi a Consiliului Local Fundata. Pentru pu�ne�rea �n prac�ti�că a proiectului, doi tehnicieni au fost trimişi la specializare �n străinătate pen�tru a se do�cu�men�ta �n domeniul schiului. Partenerii străini ai Fundaţiei au livrat echi�pa�men�te�le: 25 biciclete de mountain-bike, sănii de transport şi 375 de perechi de schiuri. • Un alt pro�ie�ct pilot �n care este implicat ANTREC este cel aflat sub auspiciile Băncii Mon�di�ale, care a �n-cheiat un acord de parteneriat cu Ministerul Culturii şi urmăreşte refacerea sa�te�lor săseşti şi a vechilor biserici fortificate evanghelice. ANTREC a identificat case �n satele in�clu�se �n pro�ie-ct: Viscri, Cincu, Mojna şi Biertan – care se pretează la desfăşurarea turismului ru�ral de ca�li��ta-te, I-a ajutat pe proprietari să �ntocmească dosare de omologare şi au constituit cen�tre de in-for�ma�re. Fiecare dintre cele patru localităţi beneficiază pe perioada derulării pro�iec�tu�lui de c�te 50.000 USD.

2. Pariul cu turismul a fost c�ştigat de brăneni
Pe brănenii cu simţ practic, şomajul, ce şi-a �ntins ghiarele şi peste Ţara B�rsei, se poate spune că i-a ocolit. Aici oamenii prosperă şi, odată cu ei, �ntreaga zonă. Pei�sa�jul aduce mai mult a Elveţia dec�t cu imaginea satului �n tranziţie zugrăvită prin alte re�gi�u�ni. Cu�răţenia cu care ne obiş�nuiau fetele �n casă din cărţile lui Rebreanu sau Ionel Teo�do��reanu, toate �ţi su�gerează că Branul nu stă �n loc �n aşteptarea unui semn Divin. Semnul acela l-au �n�tre��văzut cu aproape un deceniu �n urmă şi l-au urmat cu �ncredere. Acea �ncredere, că se poate ca ţăranul rom�n să răzbească �n haosul economic �n care ne-am trezit cu toţii după ’89, le-a insuflat-o o mamă cu fiica sa, o profesoară şi o economistă: Mioara şi Ma�ri�lena Stoian.
Originare din Mehedinţi, dar apreciind corect potenţialul zonei şi amintindu-şi de un vis al co�pilăriei, cele două doamne se stabilesc la Bran, �şi cumpără o bucată de pă�m�nt şi �mpreună �n�cep să convingă sătenii să-şi deschidă porţile gospodăriilor pentru pra�c�ticarea turismului rural, alt�fel spus, pentru găzduirea turiştilor �ntr-o formă or�ga�ni�za�tă. Majoritatea ţăranilor au fost sceptici la �nceput, dar a funcţionat ar�gu�mentul de sta�tor�ni�cire. �ncerc�nd, şi reuşind �n cele din urmă, să se integreze �n viaţa satului, Mioara şi Marilena Stoian, treptat au fost acceptate ca fiind de-ale lo�cu�lui. Turismul rural a avut ca punct de pornire experienţa marilor firme profesioniste de turism, mai exact evitarea gre�şe�lilor esenţiale făcute de acestea, care au distrus pe�Iisa�jul practic�nd tu�ri�s�mul �n masă, fă�ră a ţine seama de modul �n care acesta afectează me�diul.
�n 1994, Marilena Stoian a participat şi la o bursă oferită de Societatea Americană a Agen�ţiilor de Călătorii (ASTA), care a cuprins cursuri de management şi modalităţi de cola�bo�rare �n echipă, organizat prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Internaţională a USA (USAID) şi a vă-zut c�t de importantă este ideea de reţea şi de organizaţii neguvernamentale. Astfel a ajuns atu�n-ci la concluzia că ar fi bine să creeze şi la Bran o asociaţie naţională, mai ales că veniseră din Va-tra Dornei, din Apuseni, din Harghita, de pe Litoral, ca să se intereseze despre experienţa lor �n zona Bran-Moeciu. Se simţea nevoia de comunicare, de schimb de idei şi informaţii. Nu se pu�tea spune că ei vroiau să copieze ceea ce făceau brănenii, pentru că �ntr-un fel se face turism ru�ral la Bran şi altfel �n Apuseni, dar trebuia să ştie unul de la celălalt cu ce greutăţi s-au con�frun�tat ca să fie pregătiţi şi să găsească cele mai bune soluţii.
ANTREC – Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din Ro�m�nia este o or�ganizaţie neguvernamentală, apolitică, non-profit, membră a Federaţiei Eu�ro��pene de Turism Rural (EUROG�TES). ANTREC a luat fiinţă �n 1994, av�nd �n prezent o reţea de 30 de filiale (din tot at�tea judeţe), cu un număr de 2.500 de membrii, peste 2.500 de pensiuni turistice şi pensiuni agro�turistice omologate, �nsum�nd 7.500 de ca�me��re. Parcurg�nd �ntreg teritoriul de la Marea Nea-gră spre Bucovina şi Maramureş pes�te 2.500 de case au condiţii proprii pentru practicarea tu�ris-mului rural.
Binecunoscutul patrimoniu natural şi cultural al Rom�niei �mpreună cu ospi�ta�li�ta�tea tra�di-ţio�nală sunt principalele atuuri �n dezvoltarea acestui tip de turism.

3. Scopul ANTREC
Printr-o campanie eficientă, ANTREC a reuşit să implice un număr mare din r�n�dul mem-bri�lor săi să realizeze programe turistice apreciate at�t pe plan intern c�t şi pe plan extern. �n zo�na Bran-Moeciu există un adevărat cult al caselor. Fiind o zonă fe�ri�tă de ghe�a�re�le co�o�pe�ra�ti�vi�ză�rii, oa�menii şi-au investit, de-a lungul anilor, toţi banii ago�ni�siţi �n construcţia şi amenajarea ca�se�lor. Por�nind cu aceste date nu a fost chiar di�fi�cilă con��tu�rarea, treptat, unui alt�fel de sistem de pe�tre-ce�re a vacanţelor, mai aproape de na�tu�ră, obicei la modă acum �n Occident.
Scopul ANTREC este:
-   de a identifica şi promova potenţialul turistic rural,
-   de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde, agenţii de tu�ri�sm rural, prin se�mi�narii, cursuri de scurtă şi lungă durată, schimburi de ex�pe�ri�enţă �ntre ANTREC şi or�ga�ni�zaţii similare din ţară şi străinătate,
-   de a transmite informaţii legate de turismul rural �ntregii reţele ANTREC şi in�sti�tuţiilor implicate �n mod direct sau indirect �n promovarea şi dezvoltarea tu�ris�mului rural;
-   de a organiza campanii de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate, in�-cluse �n reţea, prin mijloace mass-media;
-   de a participa la evenimentele importante specifice, at�t pe plan intern (re�gio�nal şi na�ţional), c�t şi extern (t�rguri şi burse de turism), cu o ofertă diversă.
Prin ordinul Ministrului Turismului, toate unităţile din turismul rural trebuie să �n�de��pli�neas�că anumite condiţii, �n funcţie de confort, pentru a fi omologate şi clasificate (pe mar��garete). Co�mi-sia tehnică este formată din reprezentanţi ai Ministerului Turismului şi al ANTREC (un grup de 30 de membrii ai asociaţiei, fiind experţi �n clasificarea şi omo�lo�ga��rea unităţilor din turismul rural, �n urma absolvirii cursurilor de specialitate).
�mpreună cu Mirabilis Media, ANTREC a realizat un sistem naţional de rezervări �n tu�ris-mul rural, prin intermediul căruia amatorii vor putea să-şi aleagă inclusiv pensiunea dorită. �n prezent, ANTREC are relaţii de colaborare cu touroperatori din Franţa, Anglia, Italia, Statele Unite. Adresa de internet a asociaţiei este www. antrec.ro.

1 Lunar, ANTREC editează un buletin informativ “Vacanţa la ţară” – pentru membrii săi şi pen�tru cei interesaţi să devină membrii ai asociaţiei. Sumarul cuprinde informaţii re��feritoare la ac-ti�vi�tăţile ANTREC, evenimente din cadrul asociaţiei at�t la nivel central c�t şi local, recomandări, de�cizii, etc.
Evenimente ANTREC
-   Seminarii de marketing �n turismul rural;
-   Festivalul Internaţional al Sarmalelor, Praid, Harghita;
-   Festivalul Internaţional al Plăcintelor, Bacău;
-   Moş Nicolae la Bran;
-   Week-end-ul �ndrăgostiţilor (Sf. Valentin), Bran;
-   T�rgul Internaţional de Turism Rural, Braşov;
-   T�rgul Naţional de Turism (alături de ROMEXPO, ANAT, FIHR, FPT şi OPTBR);
-   Seri rom�neşti la Clubul Francez, Casa Americii Latine, World Trade Center, etc;
-   Sărbătoarea Recoltei 1997 şi 1998 – World Trade Center, Bucureşti;
-   Săptăm�na Rom�niei la Paris, noiembrie 1999
-   Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural ;
-   Lansarea Catalogului Naţional al Pensiunilor Turistice şi Agroturistice;
-   Lansarea paginii web a ANTREC, august 2000.
-   ANTREC a primit din partea Casei de Editură Capital premiul OSKAR CAPITAL pen-tru Iniţiativa cu cel mai mare impact social �n 1995.
-   �n ianuarie 2000 ANTREC a primit diploma pentru strădania de a impune turismul ru�ral �n Rom�nia, acordată de AJSTR. �n acelaşi an, ANTREC primeşte diploma pen�tru identificarea şi conservarea filonului folcloric, acordată de Amplus Inter�na�ti�onal Ltd., cu ocazia Salonului de Carte şi Presă 2000.
-   Din 1994 ANTREC a devenit membru al EUROG�TES – Federaţia Europeană de Turism Rural – fiind inclusă �n catalogul acesteia �n ediţiile 1995, 1996, 1997, pe l�ngă unităţi reprezentative ale reţelei de turism european. Alături de Franţa, Germania, Belgia, Portugalia, Spania şi alte ţări europene (�n număr de 17) pot fi văzute �n catalog şi case tradiţionale din cele 30 de filiale ale ANTREC.
-   Pe parcursul celor opt ani de activitate, ANTREC şi-a demonstrat iniţiativa şi ca�pa-citatea sa organizatorică �n crearea unei reţele viabile �n această parte a Eu�ro�pei, aflată �n adevărată competiţie cu ţări cu o veche tradiţie �n acest do�me�niu. Ca urmare a meritelor deosebite şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea turismului ru�ral, Marilena Stoian – preşedinte ANTREC – a fost numită preşedinte EUROG�TES, poziţie pe ca�re a deţinut-o �n perioada 1997-1999. �n prezent ea este vicepreşedinte EUROGάTES.
-   �n iulie 2001, la Bran, s-a inaugurat prima „Şcoală Naţional de Formare Mana�ge�ria�lă �n Turism”
Turismul rural practicat �n Rom�nia a reuşit să capteze �ncă de la �nceput atenţia Uni�unii Eu�ropene, valoarea totală a finanţării acordate ţării noastre de către UE, prin in�ter�me�diul a două pro�grame PHARE pentru dezvoltarea turismului, se ridică la circa 10 milioane ECU. Primul program PHARE destinat turismului rom�nesc a �nceput �n 1992, fiind finanţat cu circa 4,9 mi�li�oa-ne ECU, iar al doilea, finanţat cu cinci milioane ECU, a �nceput �n 1995. Prin�cipalul proiect al celui de-al doilea program a fost sprijinirea turismului rural din Rom�nia, ace�sta beneficiind de un bu-get de 900.000 de ECU. Proiectul a avut ca obiective pro�mo�va�rea turismului rural (secţiune coor-do�nată de Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cul�tural din Rom�nia - ANTREC) şi dez�voltarea turismului rural �n patru zone pilot: Valea Izei, Vama, Valea Arieşului şi Bran – Rucăr (co�ordonată de Operation Villages Roumains – Bel�gia).
Seminarul final al proiectului pentru sprijinirea turismului rural s-a desfăşurat �n zilele de 29 şi 30 noiembrie 1997, la Bran. �ntre principalele realizări ale proiectului se numără crearea pri-me�lor centre de in�formare tur�is�ti�că �n patru zone pilot; finanţarea a peste 40 de micro-proiecte pri-va�te �n do�me�niul turismului ru�ral; realizarea primelor materiale promoţionale şi a primului catalog de pre��zentare a turismului ru�ral rom�nesc.
Proiectul pentru sprijinirea turismului rural s-a �ncheiat �n iunie 1998.
Pentru Bran, turismul rural �nseamnă şi probleme edilitare, iar sprijinul intern şi extern acor�dat comunei s-a făcut simţit repede. Cele mai profunde schimbări sunt �n mentalităţi. Ţăranul a �nţeles că turism nu �nseamnă să iei banii omului şi apoi să-i dai papucii, trebuie să �i şi oferi ceva. �n primul r�nd confort. Oamenii şi-au mutat WC-ul �n casă şi şi-au construit băi cu apă cal�dă la discreţie. Femeile au devenit mai atente la ţinută, aşa cum au văzut de multe ori că o fac doam�nele de la oraş. Asta �nseamnă civilizaţie şi pentru ei. Apoi, toţi �şi �ndeamnă copiii să �nveţe limbi străine. P�nă acum ziceau că dacă ştiu rom�nă, la ce �ţi mai trebuie engleză? Acum au ne-vo�ie de cineva să se �nţeleagă cu străinii. S-au dezvoltat vechile meserii: t�mplăria – oamenii �şi fac case noi, special pentru turism – şi meseriile artizanale. Turiştii cumpără pulovere, căciuli, plă-pumi, iar brănenii nu mai sunt nevoiţi să stea prin pieţe, la oraş, să-şi v�ndă marfa. Aşadar, se poa�te constata cu uşurinţă, de ce tu�ris�mul clasic a pierdut partida, la Bran. Hotelul din localitate prac�tică tarife mai mici, dar so�li�ci�tările sunt mult sub cele către Agenţia de Turism Rural BRA�NI-ME�X. O explicaţie? Agro�tu�ris�mul �n Rom�nia are o deviză: „VINO CA TURIST, PLEACĂ PRIE�TE-N!”.

4. Sprijinul statului �n consolidarea turismului rural
Deşi recunoaşterea internaţională devenise o certitudine, atingerea standardelor oferite tu�riş�ti�lor necesita anumite amenajări interioare şi exteriorare ale gospodăriilor-gazdă (intrarea se-pa�rată pen�tru turişti, grupuri sanitare pentru aceştia, parcări acoperite etc.). Pentru realizarea aces�tora erau şi mai sunt şi acum, neceasare importante sume de bani. Din fericire, intervenţiile şi memoriile la Guvern nu au rămas fără un răspuns, din contră, c�nd acesta a venit, a fost chiar mul�ţumitor. Astfel că, Ordonanţa de Guvern 63/1997, pri�vind stabilirea unor facilităţi pentru dez-vol�tarea turismului rural, venită �n completarea Le�gii nr. 145/1994, a mai uşurat din problemele bră�nenilor şi, �n general, a practicanţilor de turism rural din Rom�nia. Conform acestei ordonanţe, „per�soanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea serviciilor turistice �n pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice beneficiază de scutire de plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioadă de 10 ani.” �n varianta adoptată de Camera Deputaţilor, ordonanţa prevede că persoanele fizice şi juridice menţionate pot be�ne�fi�cia de credite cu dob�ndă preferenţială, acordate pe o perioadă de maximum zece ani. Pentru ast�fel de credite, acordate pentru dezvoltarea şi amenajarea capacităţilor de ca�zare, dob�nda va fi stabilită la un nivel reprezent�nd 50% din valoarea dob�nzilor prac�ti�ca�te pe piaţa bancară. Asi�gu-rarea sumelor necesare acordării de credite preferenţiale se face din Fondul special pentru dez-voltarea şi promovarea turismului, �n limitele prevăzute de Ministerul Turismului.
Potrivit prevederilor aceleiaşi ordonanţe, pensiunile turistice şi cele agroturistice vor plăti ener�gia electrică şi gazul metan consumate la tariful stabilit pentru consumul casnic, iar ser�viciile de telecomunicaţii la tariful pentru persoane fizice. Pensiunile au beneficiat, de ase�menea, de acor�darea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii, la ra�cor�da�rea la reţeaua elec�tri-că, de alimentare cu apă şi gaz metan, precum şi la sistemul de ca�na�li�za�re.
Din păcate aceste oportunităţi nu au fost menţinute �n totalitate, astfel că de la �nceputul anu�lui trecut s-a reintrodus impozitarea �ntreprinzătorilor pe veniturile/profiturile obţinute, iar ob�ţi-ne�rea creditelor a fost destul de dificilă. De asemenea, preşedinta ANTREC consideră drept ridicată taxa de autorizare solicitată deţinătorilor de pensiuni de către Oficiul de Autorizare şi Control �n Turism din cadrul Autorităţii Naţionale de Turism, �n prezent aceasta put�nd ajunge la 3.000.000 lei.
Cu toate aceste greutăţi, datele privitoare la fluxul de turişti �n mediul rural, cu sprijinul agen�ţiilor de turism afiliate ANTREC, semnalează o expansiune a cazărilor la pensiuni �n ultimii ani.

5. BIBLIOGRAFIE:

1.   Suplimentul “TURISM” al cotidianului AZI, 25-26 noiembrie 2000
2.   Botez G., Lupu N., Miron A., Penciu A., Stoian M. – “�ndrumar pentru turismul rural”, Ed. Rentrop&Straton, Bucure;ti, 1998
3.   Mitrache Şt., Manole V., Stoian M., Bran Fl., Istrate I. – “Agroturism şi turism rural”, Ed. Fax Press, Bucureşti, 1996
4.   xxx Buletine informative ANTREC – Bucureşti, 1995-1997

Referat oferit de www.ReferateOk.ro

Home : Despre Noi : Contact : Parteneri

Statistici web

Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica