1 REFERAT TURISM

Asociaţia Naţională de Turism, Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC
Turismul rural �n zona Bran-MOECIU

Traiul nemijlocit �n natură, chiar şi pentru c�teva zile, te ajută să vezi viaţa �n culori mai op�ti�mis�te, res�piri mai bine, g�ndeşti mai liber, z�mbeşti mai mult, trăieşti cu mai multă �n�credere şi curaj fiecare secundă. Este o altă lume, mai firească, mai pură. Alăturăte-i-te!
VINO CA TURIST, PLEACĂ PRIE�TE�N!”.

~ 2002 ~

1. Istoricul apariţiei ANTREC
�n ţara noastră se practica de multă vreme, �n mod sporadic şi neoficial, cazarea la local-ni�ci a vizitatorilor ocazional ai unei aşezări rurale. �ncep�nd din 1967-1968, �n mod organizat s-au re�alizat primele acţiuni turistice �n mediul rural pentru grupuri de tu�riş�ti aflaţi pe litoralul rom�nesc al Mării Negre.
   Din 1972 Centrul de Cercetări pt. Promovarea Turismului Internaţional, printr-un or��din al Mi�nisterului Turismului, a trecut la identificarea unor localităţi rurale repre�zen�ta�ti�ve pentru satul ro-m�nesc cu scopul dea fi lansate şi promovate �n turism. �n urma aces�tor studii s-a stabilit că pot fi in�troduse �n turismul intern şi internaţional cca.118 localităţi ru�rale, din Braşov au fost de�sem�na-te: Rucăr, Fundata, Şirnea.
   �n 1974 s-a interzis cazarea turiştilor străini �n locuinţele particularilor, făc�nd in�ac��cesibile sa�tele pentru turiştii străini.
   După 1989 primele gospodării �nscrise �n turismul rural au fost �n zona Moeciu-Bran-Ru-căr. Apoi s-au extins gospodăriile �nscrise din zonele B�rsei, Dornelor, Ma�ra�mu�reş, Munţilor Apu-seni, Clujului şi Marginilor Sibiului.
1.1. Organizaţiile de turism şi atribuţiile lor
   După 1990 măsurile privind constituirea şi �ntărirea cadrului organizatoric ne�ce�sar sti�mu�lă-rii turismului rural s-au concretizat �n constituirea cu sprijinul Ministerului Tu�ris�tic a ANTREC, avi-zarea de către Ministerul Turismului a constituirii unor organizaţii ne��guvernamentale ce au dre�pt scop dezvoltarea acestei forme de turism; �nfiinţarea Agen��ţiei Naţionale a Zonei Montane şi con�s-tituirea Federaţiei Rom�ne pentru Dezvoltare Mon��tană.
   Dintre realizările unor astfel de forme de forme asociative ce contribuie la dez�vol�tarea şi im�plementarea turismului rural �n Rom�nia, amintim:
•   Federaţiei Rom�ne pentru Dezvoltare Mon�tană a iniţiat propuneri legislative ce au con��tribuit la �nlăturarea vidului existent �n domeniu. A creat o politică şi un ma�na�ge�me�nt pro-priu ce a contribuit la dezvoltarea agroturismului �n Rom�nia. A iniţiat pro�iec�te şi programe de pro�movare internă a produselor agroturistice. A promovat un proiect PHARE şi prin protocolul din mai 1994 cu Ministerul Sportului, s-au pus bazele colaborării pentru integrarea tinerilor �n me�diul rural.
•   Asociaţia Operaţiunea Satelor Rom�neşti – cunoscută ca “Operation Vilagge Ro�u��ma-ins” a fost constituită �n anii 1988-1989 pentru a proteja satele rom�neşti de cam��pa�nia de sis-te�matizare a satelor iniţiată de fostul regim comunist �n cadrul căruia ur��mau a fi demolate multe sate şi cătune. A contribuit la �nt�rzierea acţiunilor de stră�mu��tare a gospodăriilor ţă�ră�ne-şti. După 1990 asociaţia a acţionat pentru sprijinirea şi aju��torul umanitar, apoi a desfăşurat ac�ţiuni de parteneriat �n vederea dezvoltării sa�te�lor rom�neşti.
•   ANTREC: devenind membră, �n 1995, a Asociaţiei de profil EUROG�TES , această ca�litate a ajutat-o �n promovarea turismului rural rom�nesc �n lume. • �n cadrul pro�iec�tu�lui PHARE pen-tru dezvoltarea turismului �n Rom�nia, este desemnată pentru ale�ge�rea acţiunilor de pro�mo�va-re şi marketing, proiectul prevăz�nd crearea unei reţele naţionale concepute ca un sistem integrat şi computerizat, cu posibilităţi de racordare la piaţa turistică europeană.          • Comisia Eu�ro�peană a emis o serie de acţiuni cum ar fi: declanşarea acţiunii “viitorul lumii ru-rale” şi a re�for�mei structurale a mediului rural; organizarea la �nceputul anului 1992 a unor serii de pro�iec�te cu finanţare proprie, sub titlul “Ecoturismul – cultură şi ruralitate” la care au par�-ticipat 22 de state printre care şi Rom�nia: programul PHARE privind Europa Centrală şi de Est ce vi�zea�ză dezvoltarea rurală. Vicepreşedintele ANTREC Braşov şi preşedintele Fun�da�ţiei Fun�da�ta, Ciprian Benga, a �ntocmit un dosar pentru acest program PHARE. Din 465 do�sare �n�toc�mi�te şi trimise au fost selecţionate doar 28, printre care şi acesta. Programul de Dez��vol-ta�re Eco�nomică Locală Durabilă, bazat pe activitatea sport-turism, este o modalitate de sub-ven�ţio�na�re   a turismului rural �n proporţie de 53% din fondurile Comisiei Europene, 28% din banii un�or investitori francezi, iar 18% din fondurile Consiliului Judeţean Braşov. Par�tea de finan�ţa�re rămasă cade �n sarcina Fundaţiei şi a Consiliului Local Fundata. Pentru pu�ne�rea �n prac�ti�că a proiectului, doi tehnicieni au fost trimişi la specializare �n străinătate pen�tru a se do�cu�men�ta �n domeniul schiului. Partenerii străini ai Fundaţiei au livrat echi�pa�men�te�le: 25 biciclete de mountain-bike, sănii de transport şi 375 de perechi de schiuri. • Un alt pro�ie�ct pilot �n care este implicat ANTREC este cel aflat sub auspiciile Băncii Mon�di�ale, care a �n-cheiat un acord de parteneriat cu Ministerul Culturii şi urmăreşte refacerea sa�te�lor săseşti şi a vechilor biserici fortificate evanghelice. ANTREC a identificat case �n satele in�clu�se �n pro�ie-ct: Viscri, Cincu, Mojna şi Biertan – care se pretează la desfăşurarea turismului ru�ral de ca�li��ta-te, I-a ajutat pe proprietari să �ntocmească dosare de omologare şi au constituit cen�tre de in-for�ma�re. Fiecare dintre cele patru localităţi beneficiază pe perioada derulării pro�iec�tu�lui de c�te 50.000 USD.

2. Pariul cu turismul a fost c�ştigat de brăneni
Pe brănenii cu simţ practic, şomajul, ce şi-a �ntins ghiarele şi peste Ţara B�rsei, se poate spune că i-a ocolit. Aici oamenii prosperă şi, odată cu ei, �ntreaga zonă. Pei�sa�jul aduce mai mult a Elveţia dec�t cu imaginea satului �n tranziţie zugrăvită prin alte re�gi�u�ni. Cu�răţenia cu care ne obiş�nuiau fetele �n casă din cărţile lui Rebreanu sau Ionel Teo�do��reanu, toate �ţi su�gerează că Branul nu stă �n loc �n aşteptarea unui semn Divin. Semnul acela l-au �n�tre��văzut cu aproape un deceniu �n urmă şi l-au urmat cu �ncredere. Acea �ncredere, că se poate ca ţăranul rom�n să răzbească �n haosul economic �n care ne-am trezit cu toţii după ’89, le-a insuflat-o o mamă cu fiica sa, o profesoară şi o economistă: Mioara şi Ma�ri�lena Stoian.
Originare din Mehedinţi, dar apreciind corect potenţialul zonei şi amintindu-şi de un vis al co�pilăriei, cele două doamne se stabilesc la Bran, �şi cumpără o bucată de pă�m�nt şi �mpreună �n�cep să convingă sătenii să-şi deschidă porţile gospodăriilor pentru pra�c�ticarea turismului rural, alt�fel spus, pentru găzduirea turiştilor �ntr-o formă or�ga�ni�za�tă. Majoritatea ţăranilor au fost sceptici la �nceput, dar a funcţionat ar�gu�mentul de sta�tor�ni�cire. �ncerc�nd, şi reuşind �n cele din urmă, să se integreze �n viaţa satului, Mioara şi Marilena Stoian, treptat au fost acceptate ca fiind de-ale lo�cu�lui. Turismul rural a avut ca punct de pornire experienţa marilor firme profesioniste de turism, mai exact evitarea gre�şe�lilor esenţiale făcute de acestea, care au distrus pe�Iisa�jul practic�nd tu�ri�s�mul �n masă, fă�ră a ţine seama de modul �n care acesta afectează me�diul.
�n 1994, Marilena Stoian a participat şi la o bursă oferită de Societatea Americană a Agen�ţiilor de Călătorii (ASTA), care a cuprins cursuri de management şi modalităţi de cola�bo�rare �n echipă, organizat prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Internaţională a USA (USAID) şi a vă-zut c�t de importantă este ideea de reţea şi de organizaţii neguvernamentale. Astfel a ajuns atu�n-ci la concluzia că ar fi bine să creeze şi la Bran o asociaţie naţională, mai ales că veniseră din Va-tra Dornei, din Apuseni, din Harghita, de pe Litoral, ca să se intereseze despre experienţa lor �n zona Bran-Moeciu. Se simţea nevoia de comunicare, de schimb de idei şi informaţii. Nu se pu�tea spune că ei vroiau să copieze ceea ce făceau brănenii, pentru că �ntr-un fel se face turism ru�ral la Bran şi altfel �n Apuseni, dar trebuia să ştie unul de la celălalt cu ce greutăţi s-au con�frun�tat ca să fie pregătiţi şi să găsească cele mai bune soluţii.
ANTREC – Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din Ro�m�nia este o or�ganizaţie neguvernamentală, apolitică, non-profit, membră a Federaţiei Eu�ro��pene de Turism Rural (EUROG�TES). ANTREC a luat fiinţă �n 1994, av�nd �n prezent o reţea de 30 de filiale (din tot at�tea judeţe), cu un număr de 2.500 de membrii, peste 2.500 de pensiuni turistice şi pensiuni agro�turistice omologate, �nsum�nd 7.500 de ca�me��re. Parcurg�nd �ntreg teritoriul de la Marea Nea-gră spre Bucovina şi Maramureş pes�te 2.500 de case au condiţii proprii pentru practicarea tu�ris-mului rural.
Binecunoscutul patrimoniu natural şi cultural al Rom�niei �mpreună cu ospi�ta�li�ta�tea tra�di-ţio�nală sunt principalele atuuri �n dezvoltarea acestui tip de turism.

3. Scopul ANTREC
Printr-o campanie eficientă, ANTREC a reuşit să implice un număr mare din r�n�dul mem-bri�lor săi să realizeze programe turistice apreciate at�t pe plan intern c�t şi pe plan extern. �n zo�na Bran-Moeciu există un adevărat cult al caselor. Fiind o zonă fe�ri�tă de ghe�a�re�le co�o�pe�ra�ti�vi�ză�rii, oa�menii şi-au investit, de-a lungul anilor, toţi banii ago�ni�siţi �n construcţia şi amenajarea ca�se�lor. Por�nind cu aceste date nu a fost chiar di�fi�cilă con��tu�rarea, treptat, unui alt�fel de sistem de pe�tre-ce�re a vacanţelor, mai aproape de na�tu�ră, obicei la modă acum �n Occident.
Scopul ANTREC este:
-   de a identifica şi promova potenţialul turistic rural,
-   de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde, agenţii de tu�ri�sm rural, prin se�mi�narii, cursuri de scurtă şi lungă durată, schimburi de ex�pe�ri�enţă �ntre ANTREC şi or�ga�ni�zaţii similare din ţară şi străinătate,
-   de a transmite informaţii legate de turismul rural �ntregii reţele ANTREC şi in�sti�tuţiilor implicate �n mod direct sau indirect �n promovarea şi dezvoltarea tu�ris�mului rural;
-   de a organiza campanii de publicitate pentru unităţile clasificate şi omologate, in�-cluse �n reţea, prin mijloace mass-media;
-   de a participa la evenimentele importante specifice, at�t pe plan intern (re�gio�nal şi na�ţional), c�t şi extern (t�rguri şi burse de turism), cu o ofertă diversă.
Prin ordinul Ministrului Turismului, toate unităţile din turismul rural trebuie să �n�de��pli�neas�că anumite condiţii, �n funcţie de confort, pentru a fi omologate şi clasificate (pe mar��garete). Co�mi-sia tehnică este formată din reprezentanţi ai Ministerului Turismului şi al ANTREC (un grup de 30 de membrii ai asociaţiei, fiind experţi �n clasificarea şi omo�lo�ga��rea unităţilor din turismul rural, �n urma absolvirii cursurilor de specialitate).
�mpreună cu Mirabilis Media, ANTREC a realizat un sistem naţional de rezervări �n tu�ris-mul rural, prin intermediul căruia amatorii vor putea să-şi aleagă inclusiv pensiunea dorită. �n prezent, ANTREC are relaţii de colaborare cu touroperatori din Franţa, Anglia, Italia, Statele Unite. Adresa de internet a asociaţiei este www. antrec.ro.

1 Lunar, ANTREC editează un buletin informativ “Vacanţa la ţară” – pentru membrii săi şi pen�tru cei interesaţi să devină membrii ai asociaţiei. Sumarul cuprinde informaţii re��feritoare la ac-ti�vi�tăţile ANTREC, evenimente din cadrul asociaţiei at�t la nivel central c�t şi local, recomandări, de�cizii, etc.
Evenimente ANTREC
-   Seminarii de marketing �n turismul rural;
-   Festivalul Internaţional al Sarmalelor, Praid, Harghita;
-   Festivalul Internaţional al Plăcintelor, Bacău;
-   Moş Nicolae la Bran;
-   Week-end-ul �ndrăgostiţilor (Sf. Valentin), Bran;
-   T�rgul Internaţional de Turism Rural, Braşov;
-   T�rgul Naţional de Turism (alături de ROMEXPO, ANAT, FIHR, FPT şi OPTBR);
-   Seri rom�neşti la Clubul Francez, Casa Americii Latine, World Trade Center, etc;
-   Sărbătoarea Recoltei 1997 şi 1998 – World Trade Center, Bucureşti;
-   Săptăm�na Rom�niei la Paris, noiembrie 1999
-   Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural ;
-   Lansarea Catalogului Naţional al Pensiunilor Turistice şi Agroturistice;
-   Lansarea paginii web a ANTREC, august 2000.
-   ANTREC a primit din partea Casei de Editură Capital premiul OSKAR CAPITAL pen-tru Iniţiativa cu cel mai mare impact social �n 1995.
-   �n ianuarie 2000 ANTREC a primit diploma pentru strădania de a impune turismul ru�ral �n Rom�nia, acordată de AJSTR. �n acelaşi an, ANTREC primeşte diploma pen�tru identificarea şi conservarea filonului folcloric, acordată de Amplus Inter�na�ti�onal Ltd., cu ocazia Salonului de Carte şi Presă 2000.
-   Din 1994 ANTREC a devenit membru al EUROG�TES – Federaţia Europeană de Turism Rural – fiind inclusă �n catalogul acesteia �n ediţiile 1995, 1996, 1997, pe l�ngă unităţi reprezentative ale reţelei de turism european. Alături de Franţa, Germania, Belgia, Portugalia, Spania şi alte ţări europene (�n număr de 17) pot fi văzute �n catalog şi case tradiţionale din cele 30 de filiale ale ANTREC.
-   Pe parcursul celor opt ani de activitate, ANTREC şi-a demonstrat iniţiativa şi ca�pa-citatea sa organizatorică �n crearea unei reţele viabile �n această parte a Eu�ro�pei, aflată �n adevărată competiţie cu ţări cu o veche tradiţie �n acest do�me�niu. Ca urmare a meritelor deosebite şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea turismului ru�ral, Marilena Stoian – preşedinte ANTREC – a fost numită preşedinte EUROG�TES, poziţie pe ca�re a deţinut-o �n perioada 1997-1999. �n prezent ea este vicepreşedinte EUROGάTES.
-   �n iulie 2001, la Bran, s-a inaugurat prima „Şcoală Naţional de Formare Mana�ge�ria�lă �n Turism”
Turismul rural practicat �n Rom�nia a reuşit să capteze �ncă de la �nceput atenţia Uni�unii Eu�ropene, valoarea totală a finanţării acordate ţării noastre de către UE, prin in�ter�me�diul a două pro�grame PHARE pentru dezvoltarea turismului, se ridică la circa 10 milioane ECU. Primul program PHARE destinat turismului rom�nesc a �nceput �n 1992, fiind finanţat cu circa 4,9 mi�li�oa-ne ECU, iar al doilea, finanţat cu cinci milioane ECU, a �nceput �n 1995. Prin�cipalul proiect al celui de-al doilea program a fost sprijinirea turismului rural din Rom�nia, ace�sta beneficiind de un bu-get de 900.000 de ECU. Proiectul a avut ca obiective pro�mo�va�rea turismului rural (secţiune coor-do�nată de Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cul�tural din Rom�nia - ANTREC) şi dez�voltarea turismului rural �n patru zone pilot: Valea Izei, Vama, Valea Arieşului şi Bran – Rucăr (co�ordonată de Operation Villages Roumains – Bel�gia).
Seminarul final al proiectului pentru sprijinirea turismului rural s-a desfăşurat �n zilele de 29 şi 30 noiembrie 1997, la Bran. �ntre principalele realizări ale proiectului se numără crearea pri-me�lor centre de in�formare tur�is�ti�că �n patru zone pilot; finanţarea a peste 40 de micro-proiecte pri-va�te �n do�me�niul turismului ru�ral; realizarea primelor materiale promoţionale şi a primului catalog de pre��zentare a turismului ru�ral rom�nesc.
Proiectul pentru sprijinirea turismului rural s-a �ncheiat �n iunie 1998.
Pentru Bran, turismul rural �nseamnă şi probleme edilitare, iar sprijinul intern şi extern acor�dat comunei s-a făcut simţit repede. Cele mai profunde schimbări sunt �n mentalităţi. Ţăranul a �nţeles că turism nu �nseamnă să iei banii omului şi apoi să-i dai papucii, trebuie să �i şi oferi ceva. �n primul r�nd confort. Oamenii şi-au mutat WC-ul �n casă şi şi-au construit băi cu apă cal�dă la discreţie. Femeile au devenit mai atente la ţinută, aşa cum au văzut de multe ori că o fac doam�nele de la oraş. Asta �nseamnă civilizaţie şi pentru ei. Apoi, toţi �şi �ndeamnă copiii să �nveţe limbi străine. P�nă acum ziceau că dacă ştiu rom�nă, la ce �ţi mai trebuie engleză? Acum au ne-vo�ie de cineva să se �nţeleagă cu străinii. S-au dezvoltat vechile meserii: t�mplăria – oamenii �şi fac case noi, special pentru turism – şi meseriile artizanale. Turiştii cumpără pulovere, căciuli, plă-pumi, iar brănenii nu mai sunt nevoiţi să stea prin pieţe, la oraş, să-şi v�ndă marfa. Aşadar, se poa�te constata cu uşurinţă, de ce tu�ris�mul clasic a pierdut partida, la Bran. Hotelul din localitate prac�tică tarife mai mici, dar so�li�ci�tările sunt mult sub cele către Agenţia de Turism Rural BRA�NI-ME�X. O explicaţie? Agro�tu�ris�mul �n Rom�nia are o deviză: „VINO CA TURIST, PLEACĂ PRIE�TE-N!”.

4. Sprijinul statului �n consolidarea turismului rural
Deşi recunoaşterea internaţională devenise o certitudine, atingerea standardelor oferite tu�riş�ti�lor necesita anumite amenajări interioare şi exteriorare ale gospodăriilor-gazdă (intrarea se-pa�rată pen�tru turişti, grupuri sanitare pentru aceştia, parcări acoperite etc.). Pentru realizarea aces�tora erau şi mai sunt şi acum, neceasare importante sume de bani. Din fericire, intervenţiile şi memoriile la Guvern nu au rămas fără un răspuns, din contră, c�nd acesta a venit, a fost chiar mul�ţumitor. Astfel că, Ordonanţa de Guvern 63/1997, pri�vind stabilirea unor facilităţi pentru dez-vol�tarea turismului rural, venită �n completarea Le�gii nr. 145/1994, a mai uşurat din problemele bră�nenilor şi, �n general, a practicanţilor de turism rural din Rom�nia. Conform acestei ordonanţe, „per�soanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea serviciilor turistice �n pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice beneficiază de scutire de plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioadă de 10 ani.” �n varianta adoptată de Camera Deputaţilor, ordonanţa prevede că persoanele fizice şi juridice menţionate pot be�ne�fi�cia de credite cu dob�ndă preferenţială, acordate pe o perioadă de maximum zece ani. Pentru ast�fel de credite, acordate pentru dezvoltarea şi amenajarea capacităţilor de ca�zare, dob�nda va fi stabilită la un nivel reprezent�nd 50% din valoarea dob�nzilor prac�ti�ca�te pe piaţa bancară. Asi�gu-rarea sumelor necesare acordării de credite preferenţiale se face din Fondul special pentru dez-voltarea şi promovarea turismului, �n limitele prevăzute de Ministerul Turismului.
Potrivit prevederilor aceleiaşi ordonanţe, pensiunile turistice şi cele agroturistice vor plăti ener�gia electrică şi gazul metan consumate la tariful stabilit pentru consumul casnic, iar ser�viciile de telecomunicaţii la tariful pentru persoane fizice. Pensiunile au beneficiat, de ase�menea, de acor�darea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii, la ra�cor�da�rea la reţeaua elec�tri-că, de alimentare cu apă şi gaz metan, precum şi la sistemul de ca�na�li�za�re.
Din păcate aceste oportunităţi nu au fost menţinute �n totalitate, astfel că de la �nceputul anu�lui trecut s-a reintrodus impozitarea �ntreprinzătorilor pe veniturile/profiturile obţinute, iar ob�ţi-ne�rea creditelor a fost destul de dificilă. De asemenea, preşedinta ANTREC consideră drept ridicată taxa de autorizare solicitată deţinătorilor de pensiuni de către Oficiul de Autorizare şi Control �n Turism din cadrul Autorităţii Naţionale de Turism, �n prezent aceasta put�nd ajunge la 3.000.000 lei.
Cu toate aceste greutăţi, datele privitoare la fluxul de turişti �n mediul rural, cu sprijinul agen�ţiilor de turism afiliate ANTREC, semnalează o expansiune a cazărilor la pensiuni �n ultimii ani.

5. BIBLIOGRAFIE:

1.   Suplimentul “TURISM” al cotidianului AZI, 25-26 noiembrie 2000
2.   Botez G., Lupu N., Miron A., Penciu A., Stoian M. – “�ndrumar pentru turismul rural”, Ed. Rentrop&Straton, Bucure;ti, 1998
3.   Mitrache Şt., Manole V., Stoian M., Bran Fl., Istrate I. – “Agroturism şi turism rural”, Ed. Fax Press, Bucureşti, 1996
4.   xxx Buletine informative ANTREC – Bucureşti, 1995-1997

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro