Civilizatia babiloniana
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Babilonienii stabiliseră unităţi de măsură pentru lungime, masă şi
volum, timp (împărÅ£iseră ziua în 24 de ore, ora în 60 de minute ÅŸi
minutul în 60 de secunde), creaseră un calendar foloseau împărÅ£irea
cercului în 360 de grade. Babilonienii aveau cunoÅŸtinÅ£e astronomice
avansate, putând să prevadă eclipsele de soare ÅŸi de lună. Foloseau
fracţiile, pătratul unui număr, rădăcina pătrată... |
|
|
1
Babilonian
Civilizaţia babiloniană a înlocuit-o pe cea sumeriană începând cu 2.000
î.C.. Babilonienii au moştenit cunoştinţele pe care le aveau sumerienii
şi akadienii. Deşi au împrumutat scrierea numerelor şi baza de
numeraţie de la aceştia, sistemul de numeraţie a evoluat devenind
poziţional.
Babilonienii stabiliseră unităţi de măsură pentru lungime, masă şi
volum, timp (împărţiseră ziua în 24 de ore, ora în 60 de minute şi
minutul în 60 de secunde), creaseră un calendar foloseau împărţirea
cercului în 360 de grade. Babilonienii aveau cunoştinţe astronomice
avansate, putând să prevadă eclipsele de soare şi de lună. Foloseau
fracţiile, pătratul unui număr, rădăcina pătrată.
Au inventat un sistem de scriere poziţional cu baza 60. Aveau un
semn pentru unu , care repetat dădea doi , trei şi aşa mai
departe, până la zece, pentru care exista un alt semn . Combinând
semnele reprezentând pe unu şi pe zece se obţin 11, 12, ..., 59.
Pentru şaizeci se folosea acelaşi semn ca pentru unu, dar valoarea sa
era dată de coloana în care se găsea. Se putea continua având
posibilitatea reprezentării oricărui număr. Pentru a scrie numere mai
mari decât 60, mesopotamienii foloseau aceste reprezentări în sensul
actual de cifră. Sistemul avea un inconvenient: deoarece nu exista
reprezentare pentru cifra 0, mesopotamienii în locul acesteia lăsau un
loc liber. Dar nu totdeauna !. Astfel, nu este clar dacă
înseamnă 2, 61, 3601 sau 3660. Totuşi, în practică cifra 0 în
sexagesimal apare destul de rar. Mai târziu, când astronomii au avut
nevoie de foarte multe calcule, au introdus un semn special pentru a
înlocui spaţiul (cifra 0).
Scrierea poziţională permite reprezentarea uşoară a fracţiilor. Pentru
separarea părţii întregi de cea zecimală noi folosim virgula zecimală,
anglo-saxonii punctul zecimal. Mesopotamienii nu foloseau nimic.
Stabilirea faptului că un număr este întreg sau zecimal se făcea "prin
inspecţie". Pentru unele fracţii uzuale, mesopotamienii foloseau
notaţii speciale.
Fiind poziţional, sistemul este uşor de folosit deoarece utilizează
acelaşi semn pe diferite locuri, valoarea sa intrinsecă rămânând
aceeaşi, dar valoarea efectivă depinzând de poziţia pe care o ocupă.
Nu au fost descoperite table pentru adunare sau scădere. Se presupune
că scribii învăţau să adune şi să scadă odată cu învăţarea cititului şi
scrisului, aşa că tablele pentru adunare şi scădere nu-şi aveau rostul.
În schimb, există o mulţime de table de multiplicare. Pe la 2.300 î.C.
au inventat abacul şi au creat metode pentru adunarea, scădere,
înmulţire şi împărţire.
Babilonienii au creat table pentru înmulţire sub două forme: table
simple şi table combinate. Tablele simple conţin produsele unui singur
număr, numit număr principal (de ex. 5, 10). Deoarece baza de numeraţie
este 60, s-ar părea că tabla trebuia să conţină 58 de linii (de la 2 la
59). În realitate, tablele conţineau liniile cu produsele de la 2 la
20, apoi cu 30, 40 şi 50. Dacă se dorea produsul cu 39 (de ex.) se
adunau multiplul lui 30 cu multiplul lui 9. Uneori tablele se încheiau
cu pătratul numărului principal. Tablele combinate conţin mai multe
numere principale, fiind de fapt, formate din mai multe table simple
(de ex. cu 12-30, cu 44-26-40). Aproape toate tablele care apar în
table combinate se găsesc şi separat, ca table simple.
A fost descoperită o tablă a pătratelor numerelor până la 59 şi una a
cuburilor până la 32.
Nu există table pentru împărţire, în schimb a fost creată o tablă de
inverse. Inversul numărului n este fracţia 1/n. În loc să împartă un
număr la n, babilonienii îl înmulţeau cu cu inversul lui n. Ca şi în
sistemul nostru de numeraţie, şi în sistemul babilonian existau fracţii
sexagesimale infinite. Evident, singurele inverse care erau fracţii
sexagesimale finite erau cele care nu conţineau alţi factori afară de
puteri ale lui 2, 3 şi 5.
Mai există şi câteva table pentru rădăcina pătrată şi cubică. Există şi
table pentru rezolvarea unor probleme financiare. În fine, au fost
găsite şi câteva table de conversie pentru unităţi de măsură. Există o
tablă de corespondenţă între lungimea diagonalei şi latura pătratului.
Matematica babilonienilor se ocupa de lucruri practice, în special de
calcule. Nu se punea problema unei demonstraţii. Interesul pentru
studiul geometriei era, de asemenea, minor. Deşi foloseau construcţii
geometrice, problemele conduceau la calcule aritmetice. Problemele erau
formulate cu date concrete, din viaţa de zi cu zi. Elevilor li se cerea
să afle lungimi de canale, masa unor stânci, aria unor terenuri,
numărul de cărămizi folosite într-o construcţie etc. De obicei se cerea
aflarea lungimii laturii sau diagonalei unui pătrat, determinarea ariei
sau a volumului. Pe unele tăbliţe erau desenate figuri geometrice
standard cum ar fi pătrat, dreptunghi, triunghi, trapez, cerc
etc. Studiul corpurilor geometrice era dominat de calcul de cărămizi şi
planuri înclinate, dar apar şi cilindri, trunchiuri de con şi piramide.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|