Diploma cavalerilor ioaniti Categoria: Referat Istorie
Descriere: PărÅ£ile care au semant înÅ£elegera au fost Bela , regele Ungariei,
Dalmaţiei, Croaţiei, Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei şi Cumaniei
de-a pururi , Rembaldus, marele perceptor al Casei Ospitalierilor
din Ierusalim ÅŸi martorii; fruntaÅŸii ÅŸi baronii regatului
Ungariei... |
|
||
|
|
|||
|
1 Diploma Cavalerilor Ioaniţi Diploma Cavalerilor Ioaniţi este legată de confirmarea existenţei primelor formaţiuni statale româneşti pe teritoriul Ţărilor Române dintre Carpaţi şi Dunăre şi este un act de donaţie al regelui Bela al IV lea al Ungariei în Favoarea Cavalerilor Ioaniţi emis la 2 iunie 1247. Acest act consfinţeşte dăruirea unui întins teritoriu de la sud de Carpaţi , care cuprindea primele mici state feudale româneşti şi ne furnizează unele date legate de viaţa economică, socială, politică şi militară a acestora. Părţile care au semant înţelegera au fost Bela , regele Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei, Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei şi Cumaniei de-a pururi , Rembaldus, marele perceptor al Casei Ospitalierilor din Ierusalim şi martorii; fruntaşii şi baronii regatului Ungariei. Sarcina acestor călugări militari era să lupte pentru apărarea credinţei creştine şi pentru a da sfat şi ajutor credincios pentru popularea ţării noastre; în fapt trebuiau să asigure graniţele Ungariei împotriva navalirilor tătare care slăbeau regatul. În cotrapartidă primeau” întreaga ţară a Severinului cu munţii acesteia şi cu toate celelalte locuri ce ţin de ea, precum şi cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la râul Olt, afară de Ţara lui Litovoi pe care o lăsau romînilor după cum au avut-o aceştia şi până acum „. În plus, „ jumătate din foloasele , veniturile şi slujbele din întreaga ţară a Severinului şi a cnezatelor amintite mai sus să rămână nouă( regelui) şi jumătate pentru folosul casei(ospitalierilor) afară de bisericile înfiinţate şi de cele ce se vor întemeia în toate teritoriile amintite mai sus , din veniturile cărora nu ţinem nimic pentru noi, rămânând neatinse cinstea şi drepturile arhiepiepiscopilor şi episcopilor pe care le-au avut înainte, lăsând la o parte şi toate morile dintre hotarele teritoriilor amintite, afară de cele din ţara Litua… …În aceleaşi condiţii ca în ţara Severinului, toată Cumania, de la nord la munţii Transilvaniei afară de ţara lui Seneslau, , voievodul romînilor care rămâne acestora după cum au avut-o la fel ca Litua. 25 de ani , toate veniturile Cumaniei în întregime le va strânge Casa Ospitalierilor în afară de ţara lui Seneslau din care vor primi jumătate din foloase(restul era al regelui)…”1 Aşadar Cavalerii aveau dreptul la jumătate din veniturile căştigate de pe urma teritoriilor dobândite, în plus clădirile şi semănăturle făcute de ei, fâneţele şi păşunile pentru vitele şi oile lor, folosul în întregime din pescăriile existente şi care se vor face; jumătate din veniturile şi foloasele care se strângeau pentru rege de la românii din Litua şi cei din ţara lui Seneslau( afară de Ţara Haţegului). Românii erau datori să îi ajute pe fraţii ospitalieri cu oastea lor şi regele hotărăşte şi reciprocitatea în acordarea ajutorului militar în lupta împotriva năvălitorilor tătari. Puteau de asemenea sa extraga sare din Transilvania în chip îndestulător şi să o transporte după trebuinţă în Litua, Grecia, Cumania. 1 1 Documente privind istoria României, C, Transilvania, veacurile XI, XII, XIII, vol I, Bucureşti, 1951, traducere p. 329 - 333 Actul mai prevedea şi statornicirea şi încuviinţarea orânduielilor pentru libertăţile şi judecăţile nobililor sau a celor ce vor veni sa locuiască în teritoriile amintite dar veniturile şi foloasele rezultate de aici vor fi în întregime ale regelui( deci regele Ungariei avea pretenţii de suzeranitate şi asupra viitoarelor formaţiuni statale întemeiate de cavaleri) . Ioaniţii aveau şi drept de judecată în teritoriile administrate de ei cu amendamentul că la sentinţa de moarte asupra mai marilor ţării respective , aceştia să poată face apel la rege. Acest lucru confirmă o stratificare socială existentă în teritoriile viitoarei Ţări Româneşti. Regele îşi păstra jumătatea din veniturile obţinute de pe urma teritoriilor cedate, de pe urma morilor dintre hotarele teritoriilor menţionate, a morilor din Litua (în întregime), şi a pescăriilor de la Dunăre şi de la Celei. Concluzii Se confirmă existenţa cnezatelor lui Ioan şi Farcaş, voievodatul lui Litovoi, al lui Seneslau, ţara Severinului şi Cumania(la sud şi est de ţara lui Seneslau). Remarcăm faptul că Litovoi şi Seneslau erau menţionaţi cu titulatura de voievozi iar Ioan şi Farcaş erau cnezi. Din felul cum au fost distribuite foloasele rezultă o relaţie de vasalitate a celor doi voievozi faţă de regele Ungariei. De asemenea remarcam faptul că bisericile se bucurau de privilegiul imunităţii. Tot din acest document descoperim un anumit nivel de dezvoltare al acestor formaţiuni: existau mori, construcţii, semănături, păşuni , fâneţe, pescării naturale sau amenajate oferind astfel indicii legate de ocupaţiile locuitorilor. Foarte important este faptul ca romînii aveau oastea lor cu care puteau participa la lupte. Este limpede că cei doi voievozi aveau o nobilime locală pe care se sprijinea din rândul cărora recruta dregătorii sau pe cei care strângeau dările( existenţa lor presupunea persoane calificate care sa se ocupe de asta). Iată deci cum cele cinci formaţiuni politice se bucurau de o autonomie mai largă sau mai restrânsă în raport cu statul feudal maghiar, fiind în raporturi de vasalitate faţă de acesta. Pentru ţara lui Litovoi şi Seneslau obligaţia care revenea ca urmare a pretenţiei de suzeranitate consta doar în jumătate din venituri şi foloase fără a se presta slujbe acesta fiind o confirmare a unei autonomii mai largi. BIBLIOGRAFIE Documente privind istoria României, C, Transilvania, veacurile XI, XII, XIII, vol I, Bucureşti, 1951 Istoria Romîniei, vol II, Ed.Academiei RPR, f.a. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
