Tarile romane sec 14-16 Categoria: Referat Istorie
Descriere: Ostasii lui Mircea se luptara cu vitejie si castigara biruinta;dar, asa
cum se va intampla 200 de ani mai tarziu la Calugareni.Mircea, dupa o
noua lupta,defavorabila in regiunea Curtii de Arges , trecu peste
muntii, la Brasov; aici se incheie la 7 martie 1395 ,in conditii de
perfecta egalitate ,un tratat de alianta cu regele Sigismund al
Ungariei... |
|
||
|
|
|||
|
1 MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418 1.Hotarele tarii. MIRCEA CEL BATRAN a fost unul dintre cei mai straluciti vuievozi pe care i-a avut Tara Romaneasca.Vi- teaz in razboi,iscusit diplomat in timp de pace,bun organi- zator si carmuitor de tara, putini din domnii nostri ii pot sta alaturi.Dusmanii insisi l-au laudat;astfel,un cronicar al turcilor,Leunclavius,il socoteste drept ,,cel mai viteaz si cel mai ager’’dintre principii crestini.Pe vremea lui Mircea Tara Romaneasca a atins cea mai mare intindere din toate timpurile.Tara Romaneasca se intindea asadar si peste munti ,unde domnul avea ca feude Amlasul si Fagarasul, cuprindea si malul drept al Dunarii incepand cam din dreptul Turtucaiei.Felul in care Dobrogea a ajuns in mana lui Mircea nu e inca bine lamurit.Probabil, faptul a avut loc prin lupta,poate prin lupta cu turcii care-l atacasera pe Ivanco.Darstorul-Silistra de astazi- va fi si el castigat in aceeasi epoca-1388-1389. 1.Lupte cu turcii POLITICA EXTERNA a lui Mircea a fost dominata de un fapt capital:primejdia turceasca..Toate razboaiele lui Mircea se fac cu turcii,nici unul cu ungurii,cu moldovenii si cu atat mai putin ,prin urmare ,cu polonii.Turcii,in plina expansiune cuceritoare,aveau mult mai multe mijloace decat domnul muntean.Dar rezistenta lui indelungata-provocand admiratia adversarilor insisi-a avut un rezultat de cea mai mare insemnatate:a pastrat fiinta statului muntean in timp ce Bulgaria cadea sub loviturile lui Baiazid si era prefacuta pasalac turcesc.Tara Romaneasca a putut rezista si a asigurat astfel continuitatea vietii sale politice. Inceputul conflictului cu turcii a avut loc in anul 1389,cand Mircea a trimis-dupa unele cronici turcesti -un corp de oaste ca sa-l ajute pe Lazar,cneazul sarbilor,in razboiul pe care acesta il declarase sultanului Murad.Lupta s-a dat pe locul numit Campia Mierlelor (Kossovopolje,in sarbeste).La inceput se parea ca biruinta va fi a crestinilor, mai ales dupa ce un sarb fanatic, Milos Oblici ,patrunse pana la locul unde se afla sultanul Murad si-l ucise cu lovituri de pumnal.Fiul lui Murad Baiazid supranumit si Ildaram (Traznetul) din cauza repeziciunii hotararilor si miscarilor sale,lua insa imediat comanda armatei turcesti si schimba retragerea initiala intr-o stralucita victorie.Crestinii fura zdrobiti:cneazul Lazar insusi isi pierdu viata. Mircea trebuia acum sa astepte ca turcii sa se razbune De aceea ,el fortifica linia Dunarii.Atacul lui Baiazid s-a produs in 1394;lupta a avut loc la Rovine,langa o apa (mai degraba Jiul decat Argesul), in ziua de 10 octombrie. Ostasii lui Mircea se luptara cu vitejie si castigara biruinta;dar, asa cum se va intampla 200 de ani mai tarziu la Calugareni.Mircea, dupa o noua lupta,defavorabila in regiunea Curtii de Arges , trecu peste muntii, la Brasov; aici se incheie la 7 martie 1395 ,in conditii de perfecta egalitate ,un tratat de alianta cu regele Sigismund al Ungariei. Participarea lui Mircea la lupta de la Nicopole facu pe Baiazid sa intreprinda, in anul 1397, o expeditie de razbu- nare in Tara Romaneasca.Ostile turcesti insa fura invinse: ne-o spune in chip categoric un cronicar bizantin.O alta victorie a reputat Mircea in 1400. Dupa aceasta, urma pentru Mircea o perioada ceva mai linistita.In 1402,iulie 28 avu loc la Ankara,o lupta intre Baiazid si Timur-Lenk (Timur cel Schiop),hanul mongolilor.Sultanul turcilor,a carui armata era numeric inferioara, fu invins si facut prizonier; inchis intr-o cusca si purtat prin Asia in urma invingatorului , el muri curand dupa aceea.In urma lui ramasera mai multi fii care incepura indata (anul 1403) o lupta apriga pentru mostenirea parinteasca.Mircea se amesteca in aceasta lupta interna si sprijini cu armele pe unul din fii, pe Musa Acesta si ajunse sa fie incoronat sultan la inceputul anului 1411.Din nefericire insa,aceasta situatie nu dura mult.Musa fu invins de un alt frate, Mohamed care ramasese singurul stapanitor al imperiului (1413).El provoaca o expeditie de razbunare a lui Mohamed in Tara Romaneasca,in 1417; cu acest prilej luara turcii cetatea Giurgiu si a cedat otomanilor si Dobrogea. 3.Activitatea interna IN AFARA DE LUPTELE sale stralucite,Mircea mai este insemnat si prin felul cum a stiut sa gospodareasca tara ,facand sa se rezolve comertul si viata economica,in general.El a acordat brasovenilor un nou tratat de comert ,1413,specificand vama pe care ei trebuiau sa o plateasca;se aduceau marfuri atat din Rasarit,,,de peste mare “,cat si din Apus,tocmai din extremitatea cealalta a Europei.Alte doua tratate de comert au fost acordate de voievod liovenilor, unul probabil in 1403,al doilea in 1409.Mircea a ridicat o noua ctitorie, de piatra si caramida aparenta, la Cozia, acordandu-i bogate danii, ca si manastirii Tismana, precum si multora din celelalte lacasuri existente in vremea aceea. Mircea a murit la 31 ianuarie 1418 si a fost ingropat in ctitoria sa de la Cozia, intr-un sarcofag de piatra,cioplit ca in Apus.Chipul marelui voievod se vede si astazi pe peretele ctitoriilor. Vlad Ţepes(1456-1462) Ţepeş a fost un domnitor pe cāt de viteaz, pe atāt de drept. El a pedepsit aspru pe acei boieri care trădau şi treceau de partea otomană. Nu mai vorbim de hoţi, pe care domnitorul īi ura şi īi pedepsea cu severitate, trăgāndu-i īn ţeapă Luptele cu Otomanii Vlad Ţepeş şi-a īntocmit oastea din boieri de ţară ,ţarani liberi şi tārgoveţi.Din rāndurile celor mai viteji a ridicat dregători şi că- pitani de oaste. El l-a īnfruntat cu curaj pe Mahomed al doilea. Īn răstimp de şase ani de domnie,el n-a avut ca alţi domnitori răgazul necesar pentru a retrage populaţia īn munţi şi a-şi alege un loc favorabil luptei .Otomanii năvăleau pe neaşteptate īn grupuri mai mari sau mai mici,prădau,jefuiau şi ucideau fără milă.Pe femei le luau īn robie. Ţepeş era meşter īn īntinderea capcanelor de tot felul.Este cunoscut aşa-numitul atac de noapte.Īntr-o noapte īntunecoasă Ţepeş cu o mānă de oşteni īmbrăcaţi turceşte a pătruns īn tabăra vărmaşilor.Romānii au făcut mare zarvă.Otomanii au ieşit din corturi crezānd că este vorba de o īntreagă oaste romānească. Ţepeş şi ai săi se rătrăseseră pe nesimţite,iar otomanii se măcelăriră īntre ei pānă la ziuă.Īn 1462 sultanul voi să-l prindă pe Ţepeş printr-un vicleşug.Trimisese pe Hamza-Paşa la Giurgiu pentru a lua de la Ţepeş 500de copii ceruţi ca ostatici.Dar Ţepeş nu se lăsă īnşelat.Ascunde īn pădure o oaste de viteji şi,cănd Hamza-Paşa se pragătea să-l prindă,aceştia sariră la luptă şi-I spulberă pe otomani.Cei prinşi erau traşi īn ţeapă. Sfārşitul lui Ţepeş Văzānd acest lucru sultanul,veni īn aceleaşi an īn fruntea oşti numeroase.Ţepeş nu mai are forţe să i se opună pleacă īn Transilvania şi de acolo la regele Ungariei,Matei Corvin.Dar acesta crede īn acuzaţile negustorilor saşi, Care īl urau pe Ţepeş şi care l-au pārāt regelui că a trecut de partea turcilor.Matei corvin īl va īntemniţa o vreme,apoi eliberat,Ţepeş participa la alte campanii īmpotriva turcilor,īnsă domnia şi-o va redobāndi abia īn 1476.El continuă cu aceeaşi īnflăcare lupta pentru independenţă, dar īn aceleaşi an cade victimă unui complot al boierilor.Se pare că mormāntul viteazului domnitor se află la Snagov. 1 Datorita obligatiilor financiare fata de sultan,care erau covarşitoare s-a ajuns la revolte antiotomane cum a fost aceea condusa de Radu de la Afumati,domn al TARII ROMANESTI intre 1521-1529,cu mici intreruperi. RĂZBOIUL ANTIOTOMAN DE SUB CONDUCEREA LUI MIHAI VITEAZUL. UNIREA POLITICĂ A TĂRILOR ROMĀNE 1593-(17-19 AUGUST)1601 Angajarea Ţărilor Romāne īn războiul antiotoman de la sfīrşitul sec. al XVI-lea a fost determinată de factori interni şi externi. Criza Imperiului Otoman īn ultima treime a sec. al XVI-lea s-a manifestat şi īn Ţările Romāne prin agravarea dominaţiei otomane au īncetat, iar aceasta a avut drept urmare īnăsprirea suzeranităţii asupra Ţărilor Romāne. A fost instaurat un regim politic controlat de Poartă, care īncălca stipulaţiile ahidnamelor (capitulaţiilor), menite să reglementeze relaţiile romāno-otomane. Īn lupta antiotoman domnul Ţării Romāneşti miza pe o susţinere a popoarelor balcanice: a negusto- rilor şi clerului din Balcani, a conspiraţiei greceşti antiotomane etc. Rolul hotărītor īn concentrarea forţelor antiotomane trebuia să-l joace unirea eforturilor Ţărilor Romāne.Acţiunile antiotomane ale romānilor s-au desfăşurat īntr-un cadru politic extern favorabil, determinat de constituirea unei coaliţii europene antiotomane- Liga Creştină, iniţiată de Imperiul Hasburgic şi Statul Papal, la care au mai aderat Spania şi ducatele din nordul Italiei- Toscana, Mantova, Ferara, nu īnsă Polonia şi Anglia, care au ocupat o poziţie rezervată faţă de coaliţie. Aceştia au fost factorii ce au servit drept premisă a războiului antiotoman şi a unirii politice a Ţărilor Romāne sub conducerea lui Mihai Viteazul. Războiul antiotoman. Mihai Viteazul devine domn al Ţării Romāneşti īn octombrie 1593, fiind sprijinit de marele vizir Sinan Paşa, de puternica familie a Buzeştilor (din Oltenia, unde Mihai fusese ban) şi de Cantacuzinii aflaţi la Constantinopol. Īn anul cīnd noul domn al Ţării Romāneşti urca pe tron, Liga Creştină depunea eforturi pentru a atragere Ţările Romāne īn coaliţie, deoarece aşezarea şi aşezarea strategică şi potenţialul lor militar puteau fi decesive īntr-o confruntare cu otomanii. La 13 noiembrie 1594 la Bucureşti şi Iaşi se declanşează insurecţia antiotomană prin acţiunea asasinării garnizoanei otomane şi a cămătarilor levantini. Īn iunie 1595 Sigismund semnează un tratat similar cu Aron Vodă. Dar suspectīnd pe domnul moldovean de infedilitate, sigismund īl īnlocuieşte cu Ştefan Răzvan, care recunoaşte de asemenea suzeranitatea ardeleană. Sigismund devine suzeranul Tării Romāneşti şi al Moldovei. Īn vara anului 1595 a avut loc prima confruntare serioasă dintre oastea Ţării Romāneşti şi cea osmană, condusă de Sinan-Paşa.Turcii dispuneau de un efectiv de 50.000-80.000 de oameni, oastea lui Mihai- de 16.000-18.000 de oameni şi 12 tunuri cărora li se alăturase un detaşament ardelean, condus de Albert Kiraly.Mihai,retras īntr-o poziţie mai favorabilă obţine la Călugăreni, la 13 august 1595, o remarcabilă victorie punīnd pe fugă oastea otomană.Pierderile otomane erau mari,dar superioritatea numerica a turcilor il face pe Mihai sa se retraga.Sinan-Pasa ocupa Bucurestiul si Targoviste,ridica fortificatii si incepe sa oragnizeze teritoriul potrivit sistemului de pasalac. Īn octombrie 1595 oastea transilvăneană, cea moldovenească şi cea muntenescă fac jonctiune,atacand īmpreună pe otomani. Ultimii sunt urmăriţi, atacaţi la Giurgiu şi cu mari pierderi se retrag īn panică peste Dunăre. Campania din 1594-1595 a dus la īnlăturarea suzeranităţii Otomane prin acţiunile unite ale forţelor muntene,transilvănene şi moldovene. . Īntre timp, coaliţia se destramă: cancelarul polon Ian Zamoyski īl detronează pe Ştefan Răzvan, īnlocuindu-l cu Ieremia Movilă (1595-1606). Ca urmare,Mihai, la propunerea vizirului īncheie pace cu Poarta, care īl recunoaşte domn (ianuarie 1597). Profitīnd de răgaz, Mihai īntăreşte ordinea īn ţară. Īn noiembrie-decembrie 1595 el adoptă un AŞEZĂMINT prin care interzicea dreptul de stămutare a ţăranilor dependenţi, numiţi rumāni. Această măsură era menită să statornicească populaţia satelor şi să asigure veniturile vistieriei statului. Īn 1598, la Tīrgovişte, Mihai Viteazul īncheie un un tratat de alianţă cu Imperiului Habsburgic prin care īmpăratul Rudolf al II-lea īi recunoaşte lui Mihai domnia erieditară şi īi acordă ajutor financiar pentru a năimi lefegii şi a opri pe otomani la Dunăre. Noul tratat a anulat clauzele tratatului de la Alba Iulia cu Sigismund Bathory din 20 mai 1595. Alianţa cu Imperiul Habsburgic a redeschis ostilaţiile cu turcii. O campanie īntreprinsă de oastea lui Mihai peste Dunăre (care ajunge pīnă īn Balcani), īi face pe turci să revină la relaţii de pace. Ca urmare a luptelor īmpotriva otomanilor din 1594-1599 Ţara Romāneascăn şi-a redobīndit independenţa. Unirea politică a Ţărilor Romāne. Evenimentele politice şi militare din 1594-1599 l-au convins pe Mihai Viteazul că īnlăturarea suzeranităţii otomane este posibilă numai prin unirea eforturilor celer trei ţării romāneşti. Colaborarea s-a destrămat atīt īn urma instaurării īn Moldova a domnului Ierimia Movilă, cīt şi a renunţării lui Sigismund Bathory la tronul Transilvaniei. După o scurtă revenire la tron, el renunţă din nou īn favoare vărului său, cardinalul polonez Andrei Bathory. Ultimul īncheie pace cu turcii şi vara anului 1599 īi cere lui Mihai să renunţe la tronul Ţării Romāneşti. Domnul muntean trimite soli la īmpăratul Rudolf al II-lea, cerāndu-i īncuviinţarea de a-l īnlătura pe Andrei Bathory din Transilvania. Oastea munteană trece Carpaţii īn două coloane, care fac joncţiune līngă Sibiu la 16 octombrie 1599, iar la 18 octombrie, ăn conuscuta bătălie de la Şelimbăr, Andrei Bathory este īnfrīnt . Fiind prins de secui, el este decapitat. La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul intră īn capitala principatului-Alba Iulia. Dieta īl recunoaşte la locuiţitor al īmpăratului. Mihai Viteazul, care se intitula domn al Ţării Romāneşti şi Ardealului, ia măsuri pentru a-şi consolida domnia. El īntroduce doi boieri munteni īn Consiliul principelui, aşază īn cetăţi pīrcălabi proprii, face donaţii de domenii boierilor munteni, īncercīnd şă-şi creeze o bază socială proprie. Totodată scuteşte de biruri preoţii romāni şi duce o politică ecleziastică de dialog cu catolicismul. Scopul preconizat era elimenarea bisericii calvine şi unitariene şi īntroducerea bisericii ortodoxe alături de catolicism şi luteranism īn sistemul religiilor recepte. Această măsură īnsemna o deschidere spre recunoaşterea romānilor ca element politic. Domnul a īntărit vechile privilegii ale secuilor şi a obligat Dieta să acorde drept de păşunat satelor romāneşti. Consolidāndu-şi domnia īn Transilvania, Mihai īntreprinde un nou efort pentru a readuce Moldova īn tabăra antiotomană, cu atīt mai mult cu cīt domnulei, Ieremia Movilă, ajutat de poloni, avea intenţia de a-l instala domn īn Ţara Romānească pe fratele său Simion Movilă, fiind susţinut de o parte din boierii munteni. Īn mai 1600 oastea munteană (17000 de oameni), divizată īn trei coloane, pătrunde pe teritoriul Moldovei. Intrarea īn Suceava şi Neamţ se făcea fără luptă. Īntr-un act din 6 iulie 1600 Mihai Viteazul se intituleză Domn al Ţării Romāneşti, al Ardealului şi toată Moldovei. Frontul antiotoman este refăcut. Domnul ia măsuri pentru a atrage boierii şi populaţia Moldovei de partea sa. Orăşenii şi sătenii care au avut de suferit īn urma campaniei erau scutiţi de dări pe 6 ani. Urcarea lui Mihai pe tronul Moldovei a fost consfinţită de un sinod bisericesc īn frunte cu mitropolitul Dionisie Rally. Vestea despre frămīntările politice din Transilvania īl face pe domn să părăsească Moldova (aug.1600), unde lasă locţiitor pe Marcu Vodă (fiul lui Petru Cercel, fostul domn al Ţării Romāneşti). Dar īn scurt timp domnia Ţării Moldovei este reluată de Ieremia Movilă, ajutat de poloni. Nobilimea maghiară, ostilă unei supramaţii romāne, s-a alăturat generalului austriac Basta (care nutrea planuri ambiţioase īn privinţa principatului) şi l-a īnvins pe Mihai la Mirăslau la 18 septembrie 1600. Intenţiile nobilimii ardelene de a-l readuce la domnie pe Sigismund Bathory īl fac pe īmpăratul Rudolf să-l primească pe Mihai aflat la Viena, apoi la Praga, şi să apeleze la serviciile lui īn redobīndirea Transilvaniei. Lui Mihai i se promit subvenţii pentru reorganizarea oştii şi se trimite poruncă lui Basta să colaboreze pentru izgonirea lui Sigismund din principat. La 3 august 1601 la Guruslău (līngă Zălău) oştirele lui Mihai şi Basta īl īnfrīng pe Sigismund. O răscoală īn Ţara Romānească duce la izgonirea lui Simion Movilă din scaunul muntenesc. Mihai Viteazul putea să readucă sub ascultarea sa Transilvania şi Ţara Romānească. Īnsă habsburgii, care īşī aveau scopurile lor īn Ţările Romāne, pun la cale asasinarea lui Mihai prin intermediul generalului Basta, la 19 august 1601pe Campia TURZII.Astfel se incheie viata unui mare comandant de obsti si a unui unificator de tara. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
