Administratie publica

Categoria: Referat Drept

Descriere:

Sigur, pe parcurs, s-au întreprins o serie de măsuri legislative, organizaÅ£ionale ÅŸi de pregătire a personalului care lucrează în AP dar ele, se constată, că nu au fost suficiente...

12. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ DIN ROMÂNIA ÎN FAŢA UNOR NOI PROVOCĂRI. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE (CUNOAŞTERE)

În ultima perioadă se conturează tot mai mult ideea că  Administraţia Publică (AP) se află în faţa unor  provocări dintre care cele mai importante  sunt:

            1) Desfăşurarea activităţilor în UE; 2) Continuarea accentuată a reformei în AP şi 3) Realizarea unei AP bazată pe cunoştinţe (cunoaştere)[1]

            În legătură cu prima provocare este de amintit că încă din 2004 au fost identificate  domenii care necesitau îmbunătăţiri, evocându-se  în primul rând  reforma administraţiei publice (toate aspectele, în special  administraţia locală şi regională, reforma funcţiei publice, descentralizarea, coordonarea politicilor, procesul parlamentar, transparenţă şi liberul acces la informaţii).

            Pe acest fundal continuă să se  facă unele menţiuni şi recomandări privind  AP după cum urmează:

-          necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei cu o atenţie asupra analizelor de impact apreciate ca fiind de  slabă calitate;

-          faptul că nepublicarea tuturor normelor de implementare a actelor normative crează o oportunitate pentru mită şi corupţie;

-          existenţa unei neclarităţi în diviziunea sarcinilor între diferiţi  actori care conduce la o coordonare neclară a politicilor publice;

-          lipsa de claritate privind delegarea responsabilităţilor  şi resurselor financiare dintre diferitele niveluri ale  AP;

-          nefinalizarea procesului de transfer a puterii către nivelurile inferioare ale AP şi limitarea  evidentă a autonomiei financiare la aceste niveluri determinată şi de capacitatea redusă de acţiune a  autorităţilor locale etc.

Sigur, pe parcurs, s-au întreprins o serie de măsuri legislative, organizaţionale şi de pregătire a personalului care lucrează în AP dar ele, se constată, că nu  au fost suficiente.

Întrebările care ni le punem se referă la ce trebuie făcut de urgenţă. Astfel este necesară  printre altele:

-          profesionalizarea acelerată a personalului de  conducere şi a celui de specialitate. Stabilirea regulii ca ocuparea unui post de  conducere să fie precedată de parcurgerea unui program de management;

-          desfăşurarea unui proces de descentralizare în continuare însoţit de autonomia financiară adecvată. Aceasta priveşte mai ales transferuri de  atribuţii prin responsabilităţi de la  Administraţia Publică Centrală la cea Locală în condiţiile în care APC devine  treptat sediul unor intervenţii de concepţie şi de sinteză;

-          multiplicarea acţiunilor practice referitoare la dezvoltarea AP;

-          creşterea motivării personalului din AP pentru a evita fluctuaţia, mai ales a specialiştilor din acest domeniu;

-          consolidarea statutului funcţionarului public. În prealabil trebuie foarte bine selecţionaţi funcţionarii publici. Credem că, fără a altera demersurile democrate persoanelor care candidează la ocuparea unor posturi prin procedeul alegerilor la diferite niveluri, trebuie să răspundă unor criterii limită de acceptare care să confirme valoarea  candidaţilor.

Cea de a doua provocare referitoare la continuarea accentuată a reformei în AP are în vedere concentrarea mai ales asupra:

-          validării scopului strategiei de accelerare a  reformei în AP şi anume existenţa unei administraţiei eficiente şi democratice;

-          realizarea priorităţilor reformei în AP şi anume: reforma funcţiei publice şi crearea unui corp profesional de funcţionari publici; continuarea programului de descentralizare  şi deconcentrare şi îmbunătăţirea procesului de  formulare a politicilor publice;

-          promovarea noului management public cu cele cinci domenii ale sale:  economică, socială, cultural educativă, comportamentală şi  operaţională[2];

-          asigurarea profesionalizării noilor manageri publici.

În privinţa celei de a treia provocări considerăm  că este vorba de un concept de mare actualitate mai ales pentru AP. Aceasta deoarece demersurile ştiinţifice privind problematica punerii în prim plan a cunoştinţelor s-a îndreptat mai ales spre sectoarele economice.

În cele ce urmează prezentăm ca noutate modul în care se poate caracteriza AP bazată pe cunoştinţe

AP bazată pe cunoştinţe se va ocupa, în mare măsură, de producerea, valorificarea şi extinderea bunelor practici având o încărcătură mare cu active intangibile.

-          factorii de impuls;

-          conţinutul AP bazată pe cunoştinţe;

-          elementele organizaţionale şi operaţionale  necesare;

-          elementele suport pentru o AP bazată pe cunoştinţe

şi se prezintă în schema următoare:

[1] Ovidiu Nicolescu, Luminiţa Nicolescu „ Economia, firma şi manageemntul bazate pe cunoştinţe”. Editura Economică, Bucureşti, 2005.

[2] Mihail Dumitrescu, „Noul management public(NMP) suport pentru integrarea administraţiei publice în România în Administraţia Europeană”. Comunicare la Conferinţa Internaţională cu tema – Administraţia Europeană. Concepte şi abordări contemporane. Bucureşti, 2005.