untitled
Lacuri si vopsele
Materialele
de
vopsitorie sunt materiale peliculogene utilizate pentru protecţia şi
finisarea
construcţiilor şi elementelor de construcţii. Materialele de vopsitorie
au în
compoziţie substanţe solide(pigmenţi) şi substanţe lichide(ulei,
solvenţi, apă
etc.), dintre care cel puţin una este peliculogenă.
Principalii
componenţi ai materialelor de vopsitorie sunt:
-
substanţele peliculogene: sunt
substanţe solide
sau lichide care prin întărire în aer sau în cuptor formează pelicule
pe
suprafaţa suportului
-
sicativi: sunt substanţe solubile
în uleiuri
vegetale care accelerează catalitic uscarea uleiurilor
-
pigmenţi coloranţi: sunt substanţe
colorante ale
peliculei
-
solvenţi: sunt lichide volatile,
folosite de
obicei în amestec, care solubilizează substanţele peliculogene solide
iar prin
evaporarea lor micşorează timpul de uscare al peliculei
-
diluanţi: sunt amestecuri de
solvenţi necesari
pentru reglarea vâscozităţii în vederea unei uşoare aplicări pe suport
-
plastifianţi: sunt substanţe greu
volatile care
conferă peliculei plasticitate, micşorând astfel pericolul de fisurare
-
substanţele de umplutură: sunt pulberi fin măcinate care pot înlocui o
parte din pigment micşorându-se astfel preţul de cost al produsului.
Determinarea
culorii peliculelor prin comparare cu etalonul de culoare:
Metoda constă în compararea vizuală a
culorii
peliculei supusă încercării cu o epruvetă etalon de culoare, ambele
fiind
iluminate în aceleaşi condiţii, varianta A, în lumina naturală a zilei
sau
varianta B, în lumina artificială, şi privite sub acelaşi unghi.
Epruveta
etalon de culoare trebuie omologată, iar culoarea stabilită prin acord
între
părţi.
Determinarea
densităţii (masa
specifică)
Aparatură:
picnometru
metalic
Mod de lucru:
Se cântăreşte
picnometrul gol cu
o precizie de 0,01g, se umple cu vopseaua de analizat adusă in
prealabil la
20ºC, se aşează capacul şi se şterge cu vată surplusul de vopsea scurs
prin
capilarul capacului, apoi se cântăreşte.
Densitatea se exprimă
în g/cm³ şi
se calculează cu formula:
m2= masa picnometrului cu probă, în g
m1= volumul
picnometrului gol, în
g
v = volumul
picnometrului, în cm³
Ca rezultat se ia media
aritmetică a cel puţin trei determinări.
Determinarea
timpului de scurgere
Timpul de scurgere
permite
aprecierea consistenţei produsului pentru diferite scopuri de
fabricaţie şi
aplicare. Metoda constă în determinarea timpului exprimat în secunde,
în care o
cantitate de 100 cm³ de produs se scurge dintr-o cupă, printr-un
orificiu de
dimensiuni stabilite. Metoda nu se aplică la produsele care prezintă
fenomenul
de tixotropie.
Determinarea
puterii de acoperire
Puterea de acoperire a
unui
material peliculogen pigmentat este
capacitatea acestuia de a face invizibilă, adică de a acoperi culoarea
unui
fond alb-negru sau a unui fond cu contraste. Puterea de acoperire poate
fi
exprimată prin:
-
numărul minim de straturi necesar a fi
aplicate, pentru
acoperirea fondului impus
-
grosimea minimă a peliculei
-
factorul de contrast
-
consumul specific, respectiv cantitatea de
material
peliculogen exprimată în grame, necesară acoperirii unui m² de suprafaţă
Determinarea
grosimii peliculei uscate
1)
Metodă distructivă: prin măsurarea
grosimii
peliculei uscate cu comparatorul cu cadran. Metoda se aplică în
cazurile în
care produsul peliculogen este aplicat pe un suport rigid şi cu
suprafaţă
plană, măsurarea făcându-se cu o precizie de ±2,5 μm
2)
Metoda nedistructivă de determinare
a
peliculelor uscate când produsul peliculogen este aplicat pe suport
metalic sau
magnetic. Determinarea are ca principiu variaţia fluxului magnetic
creat între
un magnet şi un obiect magnetic în funcţie de spaţiu nemagnetic dintre
ele, în
cazul de faţă în funcţie de grosimea peliculelor nemagnetice de vopsea
aflate
între piesa magnet a instrumentului de măsură şi suportul magnetic al
peliculei.
Determinarea
flexibilităţii peliculei
Flexibilitatea unei
pelicule este
proprietatea acesteia de a putea fi îndoită fără să sufere deteriorări.
Determinarea
flexibilităţii
constă în îndoirea suportului pe care este aplicată pelicula, în jurul
a
diverse dornuri ale căror diametre descresc şi se exprimă prin numărul
care
reprezintă diametrul, în mm, al celui mai subţire dorn pe care pelicula
îndoită
nu prezintă deteriorări.
Industria
de producere a grundurilor, vopselelor şi diluanţilor a constituit unul
dintre
domeniile performante de activitate din România în ultimii ani,
atrǎgând un
volum apreciabil de investiţii şi reuşind să atingă un nivel tehnologic
foarte
apropiat de companiile din Comunitatea Europeanǎ. Industria românească
de până
în 1990 a fost formată din mari producǎtori ce acopereau 50-60% din
piaţǎ.
Companiile rezultate prin privatizarea acestor unităţi acoperă în
prezent un
procent scǎzut, restul fiind ocupat de unitǎţi de producţie private
deschise după
1990 şi importatori.
Prezentul
proiect analizează aspecte ale comportamentului consumatorului legate
de
achiziţionarea şi utilizarea de vopsele şi lacuri pentru interiorul
locuinţei.
Cea mai dinamică dezvoltare pe piaţa vopselelor
din România s-a înregistrat în segmentul
produselor decorative ce cuprinde produse peliculogene (chituri,
grunduri,
vopsele, emailuri, lacuri, diluanţi) şi în segmentul materiilor prime
reprezentate de răşini sintetice necesare atât în procesul propriu de
producţie
cât şi pentru alţi potenţiali beneficiari.
Lansările de noi produse şi mărci
este rodul
unei munci susţinute a departamentelor de cercetare-dezvoltare în
colaborare cu
departamentele de marketing. Aceste
lansări au avut rolul de acoperi anumite nişe de pe piaţă dar şi de a
oferi
consumatorilor o paletă mai largă de alegere, calitate şi preţuri mai
bune.
În
România, cererea de vopsele a crescut odatǎ cu dezvoltarea domeniului
construcţiilor private şi industriale şi a preocupării tot mai ridicate
a
populaţiei în reamenjarea şi decorarea spaţiilor de locuit şi a
obiectelor de
mobilier.
Vopselele
sunt produse care se adreseazǎ consumatorilor casnici şi industriali.
Tendinţa
manifestatǎ în ultima perioada (1998, 1999) este cea a orientǎrii
firmelor
producǎtoare sau importatoare cǎtre consumatorii casnici, aceştia
reprezentând
un segment de piaţǎ cu un potenţial de consum în continuǎ creştere dar
şi
concurenţa este deosebit de puternicǎ în acest segment. Un avantaj al
abordǎrii
cu mai multǎ atenţie al acestui segment de piaţǎ este cel al
recuperǎrii sigure
şi mult mai rapide a creanţelor decât în segmentul consumatorilor
industriali.
Acest fapt explicǎ creşterea ponderii consumatorilor casnici la 67% în 2000, faţǎ de 33% cât îi revine
sectorului
industrial.
Piaţa produselor
peliculogene se caracterizează prin
concentrare, stabilitate şi concurenţă intensă.
Piaţa vopselelor a
început să se structureze treptat. În
prezent, există câţiva mari producători interni (atât străini cât şi
fostele
fabrici de stat) dar şi importatori renumiţi.
Piaţa vopselelor nu
este fragmentată şi are nişte mărci
majore care să polarizeze vânzările. Din punct de vedere al cererii, în
cazul
vopselelor este important atât preţul cât şi calitatea şi ambalajul. În
continuare, totuşi piaţa va pune din ce în ce mai mult accent pe
calitate,
fiind dispusă în timp, chiar să plătească mai mult pentru a obţine un
produs
superior din punct de vedere al durabilitǎţii, al imaginii, al
strǎlucirii. La
rândul lor, producătorii vor încerca să ofere produse mai sofisticate
care să
aducă un plus privind caracteristicile celorlalte categorii de vopsele
(vopsele
epoxidice, poliuretanice şi alchidice pentru pardoseli; vopsea specialǎ
pentru
protecţia şi impermeabilizarea suprafeţelor din beton la bazine de înot
şi piscine;
vopsele epoxidice cu rezistenţǎ la temperaturi de 150 grade Celsius,
grunduri
şi vopsele epoxidice cu rezistenţǎ la substanţe chimice corozive).
Schimbǎrile
economice şi politice care au
marcat Europa Centralǎ şi de Est în anii ’90 au creat pieţe competitive
acolo
unde anterior existau doar economii planificate. În timp consumatorii decid
asupra mărcii lider. Concurenţa se dă între mǎrcile disponibile la
producătorii
locali: Köber, Policolor, Düfa, Conex şi
mărcile de import.
Firmele depun eforturi
considerabile pentru asigurarea unei
poziţii clare în cadrul pieţii pentru mărcile lor, în vederea
prevenirii
confundării mărcilor proprii cu mărcile concurente.
Principalele firme
concurente prezente pe piaţa românească
sunt:
Nr crt.
FIRMA
COTA DE PIAŢĂ (%)
1.
2.
3.
4.
5.
KÖBER
CONEX
DÜFA
POLICOLOR
ALTELE
35
7
17
15
26
Printre
reglementările impuse ţărilor care fac parte din Uniunea
Europeana se numără şi standardizarea activităţii de lacuri şi vopsele,
în
special a legislaţiei acestei pieţe. Se vor impune astfel anumite
schimbări şi
pe piaţa noastră. Acest lucru nu poate decât să bucure producătorii
naţionali
având in vedere obiectivele de dezvoltare pentru anii următori. Printre
ameninţările cărora vor trebui să le facă faţă găsim:
scăderea nivelului de trai care are cel mai
mare impact asupra unui producător de lacuri si vopsele şi se traduce
în
cantitatea de vopsea
untitled
folosită
de populaţie într-un an (în
Romania aproximativ 3 kg. per locuitor în comparaţie cu 9 kg per
locuitor în
ţări ca Polonia şi Ungaria). Pe de altă parte importurile destul de
mari şi
competiţia sunt următorii factori pe lista ameninţărilor cu care se
confruntă
un producător de lacuri şi vopsele.
Segmentarea pieţei (a produsului
generic)
Organizaţiile care
operează pe pieţele bunurilor de consum
şi bunurilor comerciale nu se pot adresa tuturor cumpărătorilor de pe
aceste
pieţe sau, cel puţin nu la toţi cumpărătorii în acelaşi mod.
Cumpărătorii sunt
foarte numeroşi, foarte risipiţi şi foarte variaţi în ceea ce priveşte
nevoile pe
care le au şi tehnicile la care recurg atunci când achiziţionează un
produs.
Firmele diferă
semnificativ în funcţie de capacitatea de a
servi diferite segmente de piaţă. Decât să încerce să concureze pe o
piaţă
întreagă, uneori împotriva unor concurenţi mai autentici, fiecare firmă
trebuie
să identifice partea de piaţă pe care o poate servi cel mai bine.
Segmentarea
este astfel un compromis între presupunerea greşită conform căreia toţi
oamenii
sunt identici şi cea neeconomică potrivit căreia pentru fiecare
persoană este
nevoie de un efort special de marketing.
Deoarece cumpărătorii
au nevoi şi dorinţe unice, fiecare
cumpărător reprezintă în mod potenţial o piaţă separată. În mod ideal,
un
ofertant ar putea să elaboreze un program de marketing pentru fiecare
cumpărător.
Segmentarea pieţii se
face în funcţiile de criteriile:
sociodemografice, psihografice, geografice, economice şi
comportamentale.
Conform statisticilor,
locuitorii din zona urbanǎ sunt
consumatorii preponderenţi de vopsele. Categoria socioprofesionalǎ
cǎreia se
adreseazǎ în principal produsul este comercianţi.
Cel mai mare procent
de nonconsumatori se află în rândul
respondenţilor cu vârsta între 15 – 25 de ani, iar cel mai mic în
categoria
peste 35 de ani .
În concluzie,
segmentul de consumatori cu cel mai mare
potenţial pentru piaţa vopselelor este cel al cadrelor productive
foarte
active, cu o sensibilitate deosebitǎ la produsele originale şi de marcǎ
(antreprenorii) cu vârsta peste 35 de ani din mediul urban.
Frecvenţa de
utilizare a vopselelor este prezentată în următorul tabel:
Sectorul industrial
este acoperit de următoarele divizii:
1.
Divizia răşini
2.
Divizia produse pentru lemn
3.
Divizia vopsele industriale şi marine
4.
Divizia vopsele pulberi
a) sisteme
de
acoperire în solvenţi organici, pe bază de răşini alchidice,
destinate
protecţiei şi decorării suprafeţelor din metal, lemn, zidărie, sticla,
în
lucrările de construcţii : locuinţe, clădiri publice, confecţii
metalice,
drumuri şi poduri. Sistemul este format din : chit + grund + vopsea +
email,
produsele reprezentative ale acestei grupe fiind IDEAL şi EMALUX;
b) sisteme
de
acoperire pentru zidărie (zugrăveli), constituite din grund pentru
zidărie
(amorsa), vopsele lavabile pentru interior, exterior sau pentru faţade
şi
tencuieli decorative lavabile de interior si exterior, în varianta albă
sau
nuanţată. Reprezentative pentru această grupă sunt produsele AQUALUX,
ECOPLAST
şi PITURA.
S-a demonstrat deja că viitorul
vopsitoriilor moderne se bazează pe folosirea vopselelor pe bază de apa.
De doi ani majoritatea ţărilor europene au
adoptat vopselele pe baza de apă. Conform datelor prezentate la
conferinţele
internaţionale , furnizate de Institute Oficiale Internaţionale de
Cercetare,
piaţa acestor vopsele creşte din ce în ce mai mult în Europa, unde
legislaţia
mediului este tot mai restrictivă. Astfel, procentele de vânzări sunt
în
creştere, Marea Britanie ocupând primul loc, cu 23%, urmată de Spania,
Germania, Italia şi Franţa. După aceleaşi estimări, dacă în zilele
noastre
media de utilizare a vopselelor pe baza de apă este de 15%, în
următorii 10 ani
ea se va ridica la peste 90%.
Datorita noilor legi de reducere a
cantităţii de solvent emanate în atmosferă, vopselele pe bază de apă au
ajuns
în ultimele luni la 140 de mii de litri vânduţi şi sunt folosite în
peste o mie
de vopsitorii. Aceste vopsele reprezintă un sistem compus din 63 de
baze, care
sunt uşor de amestecat şi la care nu este nevoie să fie adăugaţi
aditivi,
catalizatori, solvenţi etc., pentru prepararea ei fiind suficientă apa
de la
robinet. Ea este o formula foarte concentrata şi nu se sedimentează,
având o
putere de acoperire foarte mare. Faţă de solvenţi, are o putere de
acoperire ce
reduce cu 40% consumul de material. Vopseaua poate fi folosita atât
pentru un
retuş mic, cât şi pentru o vopsire totala.
Deşi aceste vopsele pe care Guido Cecere
le numeşte "tehnologii prietene" sunt cele mai promovate pe piaţă,
există o preocupare tot mai evidentă a consumatorilor spre tot ceea ce
apare
nou şi inovator în acest domeniu.
Prin
aplicarea materialelor de vopsire se formeaza pe suprafata obiectelor
protejate
pelicule subtiri aderente care au un dublu rol :acela de protectie
si
acela de a crea un aspect placut .
Operatia
de vopsire avand und grad inalt de periculozitate datorita
compozitiei materialelor de vopsire am prezentat in finalul proiectului
cele
mai importante norme de tehnica securitatii muncii care trebuie
respectate in
atelierele de vopsitorie
MATERIALE DE VOPSIRE
Cap I
Def -->
Materialele de vopsire constituie totalitatea materialelor care se
aplica prin
diverse procedee pe suprafete diferite in vederea protejarii acestora
de
efectele distructive provocate de agenti atmosferici (actiunea luminii,
umiditate , agentii chimici ,etc.)
Prin aplicarea
materialelor de vopsire , se formeaza uprafata obiectelor protejate
pelicule
subtiri care au dublu rol :
-
acela
de protectie
-
de a
crea un aspect placut
In compozitia
materialelor de vopsire , intra de obicei
un component lichid numit liant
si un component solid numit pigment ,
si materiale de umplutura.
Materialele de
vopsire se clasifica prin mai multe criterii :
-substanta
peliculogena de baza
-ordinea de
aplicare pe suprafete
-modul de
aplicare
1Componentele materialelor
de vopsire
Pincipalele materii prime care intra in componenta
materialelor de vopsire (lacuri si vopsele ) sunt:
-lianti
(uleiurile , rasinile ,sicative )
-pigmenti
-materialele de
umplutura
-dizolvanti
-plastifianti
Uleiurile
La fabricarea
lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative sau
semisicative.In mod obisnuit nu se folosesc ca atare dupa o precurare
prealabila , deci ca semifabricatie (uleiurile sicative sau fierte ,
polimerizate sau oxidate , etc . )
Sicativi
Sunt substante care adaugate uleiurilor sicative
sau
semisicative scurteaza timpul de uscare , micsorand timpul de formare ã
filmului .
Rasinile
Sunt substante
organice naturale sau sintetice.Rasinile naturale provin din secretiile
unor
animale sau plante .
Pigmentii
Sunt substante
colorate insolubile .Cu lianti si dizolvanti ei formeaza dispersii a
caror
finete depinde de gradul de macinare a pigmentului .Dupa natura si
provenienta
lor pot fi :
-pigmenti
anorganici naturali
-pigmenti
anorganici artificiali
-pigmenti
metalici
-pigmenti
organici naturali sau sintetici
Acestia dau
culoarea materialului de vopsire .
Materialele
de umplutura
Pot fi :
-dupa originea
lor
-naturale sau
artificiale
Materialele de
umplutura sunt substante solide , inactive si se folosesc sub forma de
pulberi
fine .
Dizolvanti
Sunt lichide de
natura organica de obicei foarte volatile .Ele dizolva substanta
peliculogena ,
liantul , apoi dupa aplicarea lui pe o suprafata oarecare ã produsului
de
vopsire se evapora folosind la formarea peliculei protectoare
Plastifianti
Sunt produse
organice nevolatile care dizolva sau gelifica substantele
peliculogene.Plastifiantii spre deosebire de dizolvanti raman in
pelicula dupa
formarea acesteia (flexibilitate , maleabilitate ).
PRODUSE AUXILIARE CARE INTRA IN
COMPOZITIA MATERIALELOR DE VOPSIRE
Def àProdusele auxiliare au rolul de a influenta
unele
deficiente specifice materiilor prime utilizate si de a impiedica unele
procese
nefavorabile.
Dupa functiile pe care le
indeplinesc in
obtinerea materialelor de vopsire si in aplicarea lor , materialele
auxiliare
se clasifica in mai multe grupe :
a) agenti
stabilizatori
au rolul de a
impiedica fenomenele de sedimentare , de decatare a pigmentilor
b) agenti
de dispersie
sunt substante
care au rolul de a usura desfacerea compusilor solizi care se afla in
suspensie
in vopsea
Agentii de
dispersie buni sunt uleiurile :
-uleiul
polimerizat
-uleiul de in
sulfonat
-uleiul de ricin
etc.
c)agenti
de umectare
sunt substante
care contribuie la buna umezire a unui corp solid , fin divizat , aflat
intr-un
lichid .
|