untitled
Lacuri si vopsele
Materialele de vopsitorie sunt materiale peliculogene utilizate pentru protecţia şi finisarea construcţiilor şi elementelor de construcţii. Materialele de vopsitorie au în compoziţie substanţe solide(pigmenţi) şi substanţe lichide(ulei, solvenţi, apă etc.), dintre care cel puţin una este peliculogenă.
Principalii componenţi ai materialelor de vopsitorie sunt:
- substanţele peliculogene: sunt substanţe solide sau lichide care prin întărire în aer sau în cuptor formează pelicule pe suprafaţa suportului
- sicativi: sunt substanţe solubile în uleiuri vegetale care accelerează catalitic uscarea uleiurilor
- pigmenţi coloranţi: sunt substanţe colorante ale peliculei
- solvenţi: sunt lichide volatile, folosite de obicei în amestec, care solubilizează substanţele peliculogene solide iar prin evaporarea lor micşorează timpul de uscare al peliculei
- diluanţi: sunt amestecuri de solvenţi necesari pentru reglarea vâscozităţii în vederea unei uşoare aplicări pe suport
- plastifianţi: sunt substanţe greu volatile care conferă peliculei plasticitate, micşorând astfel pericolul de fisurare
- substanţele de umplutură: sunt pulberi fin măcinate care pot înlocui o parte din pigment micşorându-se astfel preţul de cost al produsului.
Metoda constă în compararea vizuală a culorii peliculei supusă încercării cu o epruvetă etalon de culoare, ambele fiind iluminate în aceleaşi condiţii, varianta A, în lumina naturală a zilei sau varianta B, în lumina artificială, şi privite sub acelaşi unghi. Epruveta etalon de culoare trebuie omologată, iar culoarea stabilită prin acord între părţi.
Determinarea densităţii (masa specifică)
Aparatură: picnometru metalic
Mod de lucru:
Se cântăreşte picnometrul gol cu o precizie de 0,01g, se umple cu vopseaua de analizat adusă in prealabil la 20șC, se aşează capacul şi se şterge cu vată surplusul de vopsea scurs prin capilarul capacului, apoi se cântăreşte.
Densitatea se exprimă în g/cmł şi se calculează cu formula:
m2= masa picnometrului cu probă, în g
m1= volumul picnometrului gol, în g
v = volumul picnometrului, în cmł
Ca rezultat se ia media aritmetică a cel puţin trei determinări.
Timpul de scurgere permite aprecierea consistenţei produsului pentru diferite scopuri de fabricaţie şi aplicare. Metoda constă în determinarea timpului exprimat în secunde, în care o cantitate de 100 cmł de produs se scurge dintr-o cupă, printr-un orificiu de dimensiuni stabilite. Metoda nu se aplică la produsele care prezintă fenomenul de tixotropie.
Puterea de acoperire a unui material peliculogen pigmentat este capacitatea acestuia de a face invizibilă, adică de a acoperi culoarea unui fond alb-negru sau a unui fond cu contraste. Puterea de acoperire poate fi exprimată prin:
- numărul minim de straturi necesar a fi aplicate, pentru acoperirea fondului impus
- grosimea minimă a peliculei
- factorul de contrast
- consumul specific, respectiv cantitatea de material peliculogen exprimată în grame, necesară acoperirii unui mČ de suprafaţă
1) Metodă distructivă: prin măsurarea grosimii peliculei uscate cu comparatorul cu cadran. Metoda se aplică în cazurile în care produsul peliculogen este aplicat pe un suport rigid şi cu suprafaţă plană, măsurarea făcându-se cu o precizie de ±2,5 μm
2) Metoda nedistructivă de determinare a peliculelor uscate când produsul peliculogen este aplicat pe suport metalic sau magnetic. Determinarea are ca principiu variaţia fluxului magnetic creat între un magnet şi un obiect magnetic în funcţie de spaţiu nemagnetic dintre ele, în cazul de faţă în funcţie de grosimea peliculelor nemagnetice de vopsea aflate între piesa magnet a instrumentului de măsură şi suportul magnetic al peliculei.
Flexibilitatea unei pelicule este proprietatea acesteia de a putea fi îndoită fără să sufere deteriorări.
Determinarea flexibilităţii constă în îndoirea suportului pe care este aplicată pelicula, în jurul a diverse dornuri ale căror diametre descresc şi se exprimă prin numărul care reprezintă diametrul, în mm, al celui mai subţire dorn pe care pelicula îndoită nu prezintă deteriorări.
Industria de producere a grundurilor, vopselelor şi diluanţilor a constituit unul dintre domeniile performante de activitate din România în ultimii ani, atrǎgând un volum apreciabil de investiţii şi reuşind să atingă un nivel tehnologic foarte apropiat de companiile din Comunitatea Europeanǎ. Industria românească de până în 1990 a fost formată din mari producǎtori ce acopereau 50-60% din piaţǎ. Companiile rezultate prin privatizarea acestor unităţi acoperă în prezent un procent scǎzut, restul fiind ocupat de unitǎţi de producţie private deschise după 1990 şi importatori.
Prezentul proiect analizează aspecte ale comportamentului consumatorului legate de achiziţionarea şi utilizarea de vopsele şi lacuri pentru interiorul locuinţei.
Cea mai dinamică dezvoltare pe piaţa vopselelor din România s-a înregistrat în segmentul produselor decorative ce cuprinde produse peliculogene (chituri, grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, diluanţi) şi în segmentul materiilor prime reprezentate de răşini sintetice necesare atât în procesul propriu de producţie cât şi pentru alţi potenţiali beneficiari.
Lansările de noi produse şi mărci este rodul unei munci susţinute a departamentelor de cercetare-dezvoltare în colaborare cu departamentele de marketing. Aceste lansări au avut rolul de acoperi anumite nişe de pe piaţă dar şi de a oferi consumatorilor o paletă mai largă de alegere, calitate şi preţuri mai bune.
În România, cererea de vopsele a crescut odatǎ cu dezvoltarea domeniului construcţiilor private şi industriale şi a preocupării tot mai ridicate a populaţiei în reamenjarea şi decorarea spaţiilor de locuit şi a obiectelor de mobilier.
Vopselele sunt produse care se adreseazǎ consumatorilor casnici şi industriali. Tendinţa manifestatǎ în ultima perioada (1998, 1999) este cea a orientǎrii firmelor producǎtoare sau importatoare cǎtre consumatorii casnici, aceştia reprezentând un segment de piaţǎ cu un potenţial de consum în continuǎ creştere dar şi concurenţa este deosebit de puternicǎ în acest segment. Un avantaj al abordǎrii cu mai multǎ atenţie al acestui segment de piaţǎ este cel al recuperǎrii sigure şi mult mai rapide a creanţelor decât în segmentul consumatorilor industriali. Acest fapt explicǎ creşterea ponderii consumatorilor casnici la 67% în 2000, faţǎ de 33% cât îi revine sectorului industrial.
Piaţa produselor peliculogene se caracterizează prin concentrare, stabilitate şi concurenţă intensă.
Piaţa vopselelor a început să se structureze treptat. În prezent, există câţiva mari producători interni (atât străini cât şi fostele fabrici de stat) dar şi importatori renumiţi.
Piaţa vopselelor nu este fragmentată şi are nişte mărci majore care să polarizeze vânzările. Din punct de vedere al cererii, în cazul vopselelor este important atât preţul cât şi calitatea şi ambalajul. În continuare, totuşi piaţa va pune din ce în ce mai mult accent pe calitate, fiind dispusă în timp, chiar să plătească mai mult pentru a obţine un produs superior din punct de vedere al durabilitǎţii, al imaginii, al strǎlucirii. La rândul lor, producătorii vor încerca să ofere produse mai sofisticate care să aducă un plus privind caracteristicile celorlalte categorii de vopsele (vopsele epoxidice, poliuretanice şi alchidice pentru pardoseli; vopsea specialǎ pentru protecţia şi impermeabilizarea suprafeţelor din beton la bazine de înot şi piscine; vopsele epoxidice cu rezistenţǎ la temperaturi de 150 grade Celsius, grunduri şi vopsele epoxidice cu rezistenţǎ la substanţe chimice corozive).
Schimbǎrile economice şi politice care au marcat Europa Centralǎ şi de Est în anii ’90 au creat pieţe competitive acolo unde anterior existau doar economii planificate. În timp consumatorii decid asupra mărcii lider. Concurenţa se dă între mǎrcile disponibile la producătorii locali: Köber, Policolor, Düfa, Conex şi mărcile de import.
Firmele depun eforturi considerabile pentru asigurarea unei poziţii clare în cadrul pieţii pentru mărcile lor, în vederea prevenirii confundării mărcilor proprii cu mărcile concurente.
Principalele firme concurente prezente pe piaţa românească sunt:
Nr crt.
FIRMA
COTA DE PIAŢĂ (%)
1.
2.
3.
4.
5.
KÖBER
CONEX
DÜFA
POLICOLOR
ALTELE
35
7
17
15
26
Printre reglementările impuse ţărilor care fac parte din Uniunea Europeana se numără şi standardizarea activităţii de lacuri şi vopsele, în special a legislaţiei acestei pieţe. Se vor impune astfel anumite schimbări şi pe piaţa noastră. Acest lucru nu poate decât să bucure producătorii naţionali având in vedere obiectivele de dezvoltare pentru anii următori. Printre ameninţările cărora vor trebui să le facă faţă găsim: scăderea nivelului de trai care are cel mai mare impact asupra unui producător de lacuri si vopsele şi se traduce în cantitatea de vopsea untitled
folosită
de populaţie într-un an (în
Romania aproximativ 3 kg. per locuitor în comparaţie cu 9 kg per
locuitor în
ţări ca Polonia şi Ungaria). Pe de altă parte importurile destul de
mari şi
competiţia sunt următorii factori pe lista ameninţărilor cu care se
confruntă
un producător de lacuri şi vopsele.
Segmentarea pieţei (a produsului
generic)
Organizaţiile care operează pe pieţele bunurilor de consum şi bunurilor comerciale nu se pot adresa tuturor cumpărătorilor de pe aceste pieţe sau, cel puţin nu la toţi cumpărătorii în acelaşi mod. Cumpărătorii sunt foarte numeroşi, foarte risipiţi şi foarte variaţi în ceea ce priveşte nevoile pe care le au şi tehnicile la care recurg atunci când achiziţionează un produs.
Firmele diferă semnificativ în funcţie de capacitatea de a servi diferite segmente de piaţă. Decât să încerce să concureze pe o piaţă întreagă, uneori împotriva unor concurenţi mai autentici, fiecare firmă trebuie să identifice partea de piaţă pe care o poate servi cel mai bine. Segmentarea este astfel un compromis între presupunerea greşită conform căreia toţi oamenii sunt identici şi cea neeconomică potrivit căreia pentru fiecare persoană este nevoie de un efort special de marketing.
Deoarece cumpărătorii au nevoi şi dorinţe unice, fiecare cumpărător reprezintă în mod potenţial o piaţă separată. În mod ideal, un ofertant ar putea să elaboreze un program de marketing pentru fiecare cumpărător.
Segmentarea pieţii se face în funcţiile de criteriile: sociodemografice, psihografice, geografice, economice şi comportamentale.
Conform statisticilor, locuitorii din zona urbanǎ sunt consumatorii preponderenţi de vopsele. Categoria socioprofesionalǎ cǎreia se adreseazǎ în principal produsul este comercianţi.
Cel mai mare procent de nonconsumatori se află în rândul respondenţilor cu vârsta între 15 – 25 de ani, iar cel mai mic în categoria peste 35 de ani .
În concluzie, segmentul de consumatori cu cel mai mare potenţial pentru piaţa vopselelor este cel al cadrelor productive foarte active, cu o sensibilitate deosebitǎ la produsele originale şi de marcǎ (antreprenorii) cu vârsta peste 35 de ani din mediul urban.
Frecvenţa de utilizare a vopselelor este prezentată în următorul tabel:
Sectorul industrial este acoperit de următoarele divizii:
1. Divizia răşini
2. Divizia produse pentru lemn
3. Divizia vopsele industriale şi marine
4. Divizia vopsele pulberi
a) sisteme de acoperire în solvenţi organici, pe bază de răşini alchidice, destinate protecţiei şi decorării suprafeţelor din metal, lemn, zidărie, sticla, în lucrările de construcţii : locuinţe, clădiri publice, confecţii metalice, drumuri şi poduri. Sistemul este format din : chit + grund + vopsea + email, produsele reprezentative ale acestei grupe fiind IDEAL şi EMALUX;
b) sisteme de acoperire pentru zidărie (zugrăveli), constituite din grund pentru zidărie (amorsa), vopsele lavabile pentru interior, exterior sau pentru faţade şi tencuieli decorative lavabile de interior si exterior, în varianta albă sau nuanţată. Reprezentative pentru această grupă sunt produsele AQUALUX, ECOPLAST şi PITURA.
S-a demonstrat deja că viitorul vopsitoriilor moderne se bazează pe folosirea vopselelor pe bază de apa.
De doi ani majoritatea ţărilor europene au adoptat vopselele pe baza de apă. Conform datelor prezentate la conferinţele internaţionale , furnizate de Institute Oficiale Internaţionale de Cercetare, piaţa acestor vopsele creşte din ce în ce mai mult în Europa, unde legislaţia mediului este tot mai restrictivă. Astfel, procentele de vânzări sunt în creştere, Marea Britanie ocupând primul loc, cu 23%, urmată de Spania, Germania, Italia şi Franţa. După aceleaşi estimări, dacă în zilele noastre media de utilizare a vopselelor pe baza de apă este de 15%, în următorii 10 ani ea se va ridica la peste 90%.
Datorita noilor legi de reducere a cantităţii de solvent emanate în atmosferă, vopselele pe bază de apă au ajuns în ultimele luni la 140 de mii de litri vânduţi şi sunt folosite în peste o mie de vopsitorii. Aceste vopsele reprezintă un sistem compus din 63 de baze, care sunt uşor de amestecat şi la care nu este nevoie să fie adăugaţi aditivi, catalizatori, solvenţi etc., pentru prepararea ei fiind suficientă apa de la robinet. Ea este o formula foarte concentrata şi nu se sedimentează, având o putere de acoperire foarte mare. Faţă de solvenţi, are o putere de acoperire ce reduce cu 40% consumul de material. Vopseaua poate fi folosita atât pentru un retuş mic, cât şi pentru o vopsire totala.
Deşi aceste vopsele pe care Guido Cecere le numeşte "tehnologii prietene" sunt cele mai promovate pe piaţă, există o preocupare tot mai evidentă a consumatorilor spre tot ceea ce apare nou şi inovator în acest domeniu.
Prin aplicarea materialelor de vopsire se formeaza pe suprafata obiectelor protejate pelicule subtiri aderente care au un dublu rol :acela de protectie si acela de a crea un aspect placut .
Operatia de vopsire avand und grad inalt de periculozitate datorita compozitiei materialelor de vopsire am prezentat in finalul proiectului cele mai importante norme de tehnica securitatii muncii care trebuie respectate in atelierele de vopsitorie
MATERIALE DE VOPSIRE
Def --> Materialele de vopsire constituie totalitatea materialelor care se aplica prin diverse procedee pe suprafete diferite in vederea protejarii acestora de efectele distructive provocate de agenti atmosferici (actiunea luminii, umiditate , agentii chimici ,etc.)
Prin aplicarea materialelor de vopsire , se formeaza uprafata obiectelor protejate pelicule subtiri care au dublu rol :
- acela de protectie
- de a crea un aspect placut
In compozitia materialelor de vopsire , intra de obicei un component lichid numit liant si un component solid numit pigment , si materiale de umplutura.
Materialele de vopsire se clasifica prin mai multe criterii :
-substanta peliculogena de baza
-ordinea de aplicare pe suprafete
-modul de aplicare
1Componentele materialelor de vopsire
Pincipalele materii prime care intra in componenta materialelor de vopsire (lacuri si vopsele ) sunt:
-lianti (uleiurile , rasinile ,sicative )
-pigmenti
-materialele de umplutura
-dizolvanti
-plastifianti
Uleiurile
La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative sau semisicative.In mod obisnuit nu se folosesc ca atare dupa o precurare prealabila , deci ca semifabricatie (uleiurile sicative sau fierte , polimerizate sau oxidate , etc . )
Sicativi
Sunt substante care adaugate uleiurilor sicative sau semisicative scurteaza timpul de uscare , micsorand timpul de formare ă filmului .
Rasinile
Sunt substante organice naturale sau sintetice.Rasinile naturale provin din secretiile unor animale sau plante .
Pigmentii
Sunt substante colorate insolubile .Cu lianti si dizolvanti ei formeaza dispersii a caror finete depinde de gradul de macinare a pigmentului .Dupa natura si provenienta lor pot fi :
-pigmenti anorganici naturali
-pigmenti anorganici artificiali
-pigmenti metalici
-pigmenti organici naturali sau sintetici
Acestia dau culoarea materialului de vopsire .
Materialele de umplutura
Pot fi :
-dupa originea lor
-naturale sau artificiale
Materialele de umplutura sunt substante solide , inactive si se folosesc sub forma de pulberi fine .
Dizolvanti
Sunt lichide de natura organica de obicei foarte volatile .Ele dizolva substanta peliculogena , liantul , apoi dupa aplicarea lui pe o suprafata oarecare ă produsului de vopsire se evapora folosind la formarea peliculei protectoare
Plastifianti
Sunt produse organice nevolatile care dizolva sau gelifica substantele peliculogene.Plastifiantii spre deosebire de dizolvanti raman in pelicula dupa formarea acesteia (flexibilitate , maleabilitate ).
PRODUSE AUXILIARE CARE INTRA IN COMPOZITIA MATERIALELOR DE VOPSIRE
Def àProdusele auxiliare au rolul de a influenta unele deficiente specifice materiilor prime utilizate si de a impiedica unele procese nefavorabile.
Dupa functiile pe care le indeplinesc in obtinerea materialelor de vopsire si in aplicarea lor , materialele auxiliare se clasifica in mai multe grupe :
a) agenti stabilizatori
au rolul de a impiedica fenomenele de sedimentare , de decatare a pigmentilor
b) agenti de dispersie
sunt substante care au rolul de a usura desfacerea compusilor solizi care se afla in suspensie in vopsea
Agentii de dispersie buni sunt uleiurile :
-uleiul polimerizat
-uleiul de in sulfonat
-uleiul de ricin etc.
c)agenti de umectare
sunt substante care contribuie la buna umezire a unui corp solid , fin divizat , aflat intr-un lichid .
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |