untitled
Importanta
biochimiei in Industia
Alimentara
Biochimia este stiinta care studiaza
procesele chimice si fizico-chimice care au loc in organismele vii,
avand rolul
sa stabileasca substratul material al fenomenelor vietii.
In
general, dezvoltarea organismelor este posibila datorita proceselor
biochimice care
se desfasoara in toate plantele si animalele, in cele mai diferite
conditii de
mediu. Aceasta influenta pe are o exercita mediul se reflecta atat in
structura
morfologica, cat si in structura chimica a
organismelor.
Materia organica se formeaza, se transforma si se degradeaza in orice
organism
viu (planta, animal sau microorganism).
Biochimia are un rol desosebit si
la
industrializarea unor materii prime agricole, in vederea obtinerii de
produse
finite cu randamente bune, de calitate, si in conditii economice de
rentabilitate
ridicata. Biochimia
intervine astfel in obtinerea de materii prime, in desfasurarea unor
procese
tehnologice, la ambalarea si conservarea produselor finite, la
valorificarea
deseurilor de fabricatie, etc. In materiile prime agricole si in
produsele lor
de transformare industriala au loc necontenit procese
biochimice,
necesare sau daunatoare, determinate de enzime; aceste procese trebuind
fi
depistate, pentru a fi suprimate sau dirijate.
Procesele biochimice joaca un rol
foarte important in multe ramuri ale industrie alimentare si in special
in
procesul prelucrarii materiei prime de origine vegetala si animala.
In Industria vinului fermentatia
alcoolica este tot un proces biochimic.
Fermentatia alcoolica
a mustului:
Procesul de fermentatie alcoolica prin forma
lui de manifestare a fost cunoscut si utilizat in tehnica prepararii
unor
bauturi, din cele mai vechi timpuri. In schimb cauzele care-l provoaca
au fost
lamurite destul de tarziu si anume abia prin secolul 19 cand au parut
mai multe
teorii. Unele din acestea sustineau ca fermentatia alcoolica este un
proces pur
chimic, in timp ce altele, din contra, demonstrau ca este un fenomen
biologic.
In prezent fermentarea este definita ca un
proces de degradare biochimica, sub actiunea enzimelor, a unor produse
naturale
cu structuri complexe, in produse cu structura mai simpla. Prin acest
proces se
degaja intotdeauna energie, in majoritatea ei sub forma de energie
calorica.
untitled
Fermentatia alcoolica a mustului este tot un
proces biochimic, spontan sau provocat, prin care glucidele se
transforma in
alcool etilic si CO2 ca produsi principali, insotiti de o serie de
produsi
secundari. Procesul este exoenergic.
Acestea enzime intervin in reactiile
de transformare a glucidelor dupa mecanismul general de actiune al
biocatalizatorilor. In principiu, enzima se combina cu molecula
reactanta
numita generic substrat si formeaza un compus intermediar
enzima-substrat. La
randul lui acest compus intermediar se poate combina cu alta molecula
reactanta
formand produsi de reactie si regenerand enzima. Enzima astfel
regenerata este
capabila sa reia din nou ciclul respective.
Enzimele
Enzimele (din limba greacă - zymosis
- ferment)
sunt proteine sau proteide fără de care celule vii nu pot īnfăptui
reacţii
complexe īntr-un timp scurt, la temperatura mediului īnconjurător.Ele
sunt
substanţe care catalizează reacţiile biochimice din organism, avīnd un
rol
esenţial īn biosinteza şi degradarea substanţelor din materia vie,
īntīlnindu-se īn toate organismele animale, vegetale şi īn
microorganisme, mai
fiind denumite din această cauză biocatalizatori. Fără enzime,
procesele
biochimice s-ar desfăşura cu viteze foarte mici.
Rol
enzimelor īn cadrul organismelor:
- Descompunerea
moleculelor mari;
- Accelerează
procesele metabolice;
- Coodoneaza
unele etape ale ciclului metabolic.
Drojdiile
Drojdiile sunt alte microorganisme care produc fermentaţia mustului.
Fermentaţia alcoolică este un proces biochimic prin care zaharurile
fermentescibile sunt transformate īn alcool şi CO2 (dioxid de carbon).
Drojdiile sunt prezente pe struguri īn mod natural; fără ele nu ar fi
posibilă
obţinerea vinului. Īnsuşirile drojdiilor variază de la un an la altul
īn
funcţie de factorii de mediu şi climatici. Acest lucru face ca īntr-un
an
fermentaţia să fie de bună calitate şi să dea vinuri deosebite iar īn
alt an
fermentaţia să nu mai fie chiar atāt de reuşită şi să creeze probleme
vinurilor
(pornire grea sau nepornire a fermentaţiei, fermentaţie incompletă
etc.).
Din aceste motive au apărut drojdiile selecţionate deshidratate.
Ele au fost izolate īn podgorii renumite, īn ani excepţionali, au fost
testate,
selectate, verificate apoi īn timpul mai multor campanii de
vinificaţie. Astfel
au fost obţinute drojdii cu caracteristici bine cunoscute şi al căror
rezultat
īn urma fermentării este cunoscut şi studiat. Ele sunt multiplicate,
deshidratate şi īmpachetate sub vid, fiind comercializate sub diverse
denumiri
īn funcţie de varietatea lor.
Drojdiile selecţionate se adaugă īn
mustul sau mustuiala proaspătă, īnainte de īnceputul fermentaţiei
alcoolice
asigurīndu-se astfel o activitate fermentativă ridicată şi de bună
calitate.
Ele permit o fermentaţie completă şi de calitate, chiar şi īn anii cu
condiţii
nefavorabile (temperaturi scăzute, recolte spălate de ploaie etc.) sau
pe
recoltele avariate sau supramaturate.
Vinurile obtinute cu drojdii selectionate, alese īn functie de soi sau
tipul de
vin ce se doreste a se obtine, prezinta, īn general, caracteristici
superioare
fata de vinurile obtinute din aceiasi struguri dar fara drojdii
selectionate.
|