Casatoria ca motiv literar la Eminescu si Slavici
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Nunta poate reprezenta unirea contrariilor pe orice palier al
universului: mireasa viorică ÅŸi mirele flutur – regnuri diferite, fata
de crai ÅŸi Călin – o pământeană ÅŸi un zburător (Călin (file din poveste)
de Mihai Eminescu), românca Persida ÅŸi nemÅ£ul NaÅ£l (Mara de Ioan
Slavici), Vera ÅŸi Jim – doi tineri de vârste diferite (Cartea nunÅ£ii de
George Călinescu)... |
|
|
1
prof. master IULIANA CLIMA
CĂSĂTORIA CA MOTIV LITERAR
• Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu,
Mara de Ioan Slavici, Cartea nunţii de George Călinescu
Nunta poate reprezenta unirea contrariilor pe orice
palier al universului: mireasa viorică şi mirele flutur – regnuri
diferite, fata de crai şi Călin – o pământeană şi un zburător (Călin
(file din poveste) de Mihai Eminescu), românca Persida şi nemţul Naţl
(Mara de Ioan Slavici), Vera şi Jim – doi tineri de vârste diferite
(Cartea nunţii de George Călinescu).
Pentru fata de crai din Călin, iubirea este un şir
de încercări la care este supusă de crai după ce acesta află că ea a
fost sedusă şi abandonată:
Bine-ţi pare să fii singur, crai bătrân fără de minţi,
Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinţi?
Să te primbli şi să numeri scânduri albe în cerdac?
Mult bogat ai fost odată, mult rămas-ai tu sărac!
Alungată de acasă, se refugiază într-o colibă din pădure unde dă
naştere unui „pui de prinţ”. Iubirea se transformă în altruism, când
timp de şapte ani prinţesa îşi îngrijeşte fiul în coliba din pădure.
După şapte ani, Călin e dispus să-şi asume responsabilitatea
poveştii de dragoste. Ea îl iartă şi Călin se integrează, prin nuntă,
în ordinea umană.
Prima întâlnire între cei doi îndrăgostiţi, Persida
şi Naţl, ca şi pentru fată şi Călin (Numai ochiul e vorbareţ, iară
limba lor e mută) are loc pe cale vizuală: se zăresc prin fereastra
spartă şi resimt privirile unuia către altul prin modificări
fiziologice - lui Naţl i se împăienjenesc ochii, simte că ceva s-a rupt
în sufletul lui: Îi era parcă s-a rupt, s-a frânt, s-a surpat deodată
ceva şi o mare nenorocire a căzut pe capul lui. Persida, după ce îl
vede cu ochii uimiţi şi cu răsuflarea tăiată, se înroşeşte şi simte cum
inima îi este săgetată: Obrajii ei se umplură de sânge, şi îi era parcă
o săgetase ceva prin inimă. Iubirea-pasiune s-a declanşat: când o vede
iar la ferastră, pe Naţl îl trec fiorii şi îi face gesturi disperate
Persidei ca să închidă fereastra. Când se întâlneşte cu ea pe pod,
hotărăşte să nu dea înapoi şi să se îndrepte direct spre flacăra a mare
ce se ivi fără de veste în calea lui: Era greu afară din cale! Cum să
treacă? Cum să calce? Cum să-şi ţie mâinile? Cum să se uite la ea?
Să-şi ridice pălăria ori să facă ca şi când n-ar cunoaşte-o?. Pentru
Persida, iubirea-pasiune se transformă în iubire-suferinţă, în
iubire-altruism: bătută de un soţ care a devenit leneş, jucător înrăit
de cărţi, ea devine bărbatul casei şi încropeşte, ca hangiţă, o
afacere. Deşi fuge de Naţl, se întoarce totuşi la el şi îi va mai oferi
o şansă, atât lui cât şi celor două familii care vor accepta , după
naşterea copilului, această căsnicie.
În Cartea nunţii, cei doi copii frumoşi, Jim şi
Vera, trăiesc iubirea-frumuseţe. Călătorind cu trenul, într-un tunel,
Jim o „ajută” pe Vera să închidă geamul şi încearcă să o sărute, dar ea
întoarce capul.O descoperă apoi pe Vera în caca lui şi o invită la
şosea.
1
Pentru a mulţumi soarta, era necesar ca iubirea dintre prinţesă şi
zburător să se manifeste. Ea nu se poate sustrage vrajei zburătorului:
Astfel vine-n toată noaptea zburător la al ei pat.
Se trezi din somn deodată de sărutu-i fermecat. Pentru Jim, viitoarea
mireasă e aşa cum o descrie în oracolul său baba Chiva. El avea chiar
un portret fizic al viitoarei mirese: să corespundă simţului său
estetic, să accepte condiţia de „proprietate” afectivă, să fie docilă,
maleabilă, atentă la dorinţele bărbatului, să fie ingenuă şi să accepte
maternitatea. Nici unul din tipurile feminine până la Vera, care
suscită interesul lui Jim (Dora, Lola, Medy), nu îndeplineşte aceste
calităţi.
Pentru personajele lui Eminescu şi Slavici, nunta
echivalează cu
sfidarea prejudecăţilor: din cauza greşelii făcute de fata de împărat,
nunta ei este amânată. Pentru că Persida nu vrea să fie o nevastă
nelegiută, deşi toată lumea aşa o crede, ea face legământul cu
divinitatea, căsătoria, printr-un act religios săvârşit pe ascuns:
singurul pe care îl convinge să facă o ceremonie ilegală este preotul
Codreanu. La Călinescu, căsătoria e prefaţată de o cerere în căsătorie,
hotărâre luată de Jim în mod spontan, când o vede pe Vera plângând. Din
dorinţa lui Jim, nunta se celebrează în familie, nu la biserică: se
răzvrăteşte împotriva autorităţii familiei, refuză convenţiile,
manifestă nevoie de autenticitate, are o personalitate excentrică –
Dacă n-ar fi iubit-o pe Vera, ar fi făcut extravaganţe, ar fi sărit
bunăoară pe geam sau s-ar fi agăţat de candelabru, lăsându-i pe toţi cu
gura căscată. Atâţia martori la solemnitatea vieţii lui i se păreau
odioşi.
De la familie la familie, reacţiile faţă de nuntă
sunt diferite:
împăratul şi împărăteasa nu pot fi de acord cu unirea fetei cu un
zburător, Mara, Hubăr, Hubăroaie nu pot accepta căsătoria a două fiinţe
aparţinând unor religii şi naţionalităţi diferite, iar mătuşile lui
Jim, Mali,Caterina,Ghenca, Agepsina, Magdalina, Lisandrina, Fira,
însoţite de Silivestru, după ce o privesc pe Vera, îşi dau verdictul: E
un copil! Mireasa este figura centrală a nunţii. În portretul fetei de
împărat, ca mireasă, recunoaştem semnele superiorităţii ei:
Astfel vine mlădioasă, trupul ei frumos îl poartă,
Flori albastre are-n păru-i şi o stea în frunte poartă.
Vera este angelică, sfioasă şi din cauza emoţiei ochii îi străluceau şi
colţul gurii îi tremura. Persida nu e prezentată ca mireasă, dar
frumuseţea ei trebuie să fi fost aceeaşi: Frumoasă e şerpoaica, grăi
Hubăroaie. A cui să fie oare? Mirii împărtăşesc şi ei starea de
spirit
a miresei, Jim stăpânindu-şi comportamentul extravagant doar din cauza
iubirii faţă de Vera. Nunta se prelungeşte prin împlinirea dragostei
matern, prin apariţia unui copil: la eroina lui Eminescu el apare
premarital, pentru Persida şi Naţl el va fi salvarea căsniciei, la
personajele lui Călinescu un copil nu face decât să consolideze
căsătoria.
Prin nuntă, îndrăgostiţii, fata-zburătorul,
Persida-Naţl, Vera-Jim,
se încadrează în ordinea umană şi socială, la nivel micro- şi
macrocosmic.
(Bacău, 2003)
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|