Jertfa pentru creatie in literatura romana si universala
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Mitul jertfei zidirii este un mit caracteristic pentru zona sud-est europeana cu o mare pondere ca motiv in folclorul literar si in literatura culta romaneasca. Acesta a fost studiat de numerosi cercetatori, care au relevat particularitatea sa la fiecare popor (romani, sarbi, croati, greci, bulgari maghiari) si cu deosebire originalitatea modului romanesc. In timp ce, s-a aratat, in baladele straine care trateaza motivul, sacrificiul e impus de o constructie utilitara (un pod, o cetate), in balada romaneasca este ceruta o creatie si cu finalitate artistica. Cand constructia este gata, voievodul ii intreaba pe mesterii aflati inca pe acoperis, daca pot construi un edificiu si mai frumos , la care ei raspunzand afirmativ, domnul da ordin sa fie rasturnate schelele pentru ca cei ‘noua mesteri mari’ si Manole sa nu mai poata cobori... |
|
|
1
Jertfa pentru creatie in literatura
romana si universala
Mitul jertfei zidirii este un mit caracteristic pentru zona sud-est
europeana cu o mare pondere ca motiv in folclorul literar si in
literatura culta romaneasca. Acesta a fost studiat de numerosi
cercetatori, care au relevat particularitatea sa la fiecare popor
(romani, sarbi, croati, greci, bulgari maghiari) si cu deosebire
originalitatea modului romanesc. In timp ce, s-a aratat, in baladele
straine care trateaza motivul, sacrificiul e impus de o constructie
utilitara (un pod, o cetate), in balada romaneasca este ceruta o
creatie si cu finalitate artistica. Cand constructia este gata,
voievodul ii intreaba pe mesterii aflati inca pe acoperis, daca pot
construi un edificiu si mai frumos , la care ei raspunzand
afirmativ, domnul da ordin sa fie rasturnate schelele pentru ca cei
‘noua mesteri mari’ si Manole sa nu mai poata cobori. Ei incearca sa se
salveze punandu-si aripi de sindrila, dar se prabusesc si mor,
reeditand mitul lui Icar, alt motiv al baladei care lipseste in
variantele sud-dunarene. Reactia Anei, sotia lui Manole, in timpul
zidirii este deasemenea diferita: nu tipete, nu blesteme, la fel ca in
amintitele balade straine, ci o durere adanca si discreta, plina de o
duioasa, delicata si reciproca iubire fata de sot, de supunere in fata
sacrificiului socotit inevitabil.
Numarul creatiilor literare romanesti inspirate din mitul jertfei
zidirii este imens: peste 150 poezii, peste 25 de piese de teatru si
numeroase povestiri si romane, iar intre autori se numara scriitori ca:
Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Tudor Arghezii, Victor
Eftimiu, Lucian Blaga, Victor Papilian, Dan Botta etc.
Drama Mesterului Manole scrisa de Lucian Blaga si aparuta in 1927 este
edificata pe structura mitului jertfei zidirii, intruchipat in balada
‘Monastirea Argesului’.
Evident, motivele mitice constituie numai punctul de plecare si ofera
cadrul general al conflictului dramatic. Sotia mesterului venea numai
sa isi vada sotul, pe cand in drama lui L. Blaga, Mira soseste cu
scopul de a-l ajuta cu dorinta de a impiedica un eventual
sacrificiu omenesc. Motivul “jocului” din scena zidirii Mirei este
deasemenea o inovatie a lui Lucia Blaga. In drama, zidarii raman in
viata, martori ai efortului creator: marile izbanzi ale omului, asupra
lui si asupra materiei cer ca o necesitate viata creatorului.
De sapte ani Manole incearca sa ridice biserica, de sapte ani tot ce
construieste ziua, se naruieste noaptea. Convinsi ca un duh rau clatina
zidurile, satenii scot sicriiele din cimitir si le dau drumul pe
apele Argesului, femeile ies pe malul raului la miezul noptii si sting
lumanarile in apa pentru a alunga blestemul.
In traditia culturala a popoarelor, numarul sapte reprezinta simbolul
perfectiunii: lumea a fost creata in 7 zile, 7 este numarul
continetelor dar si numarul zilelor saptamanii, sapte este un numar
simbolic pentru Satana, care incearca sa concureze cu Divinitatea.
Sapte constituie expresia cuvantului perfect si a omului deplin
realizat. Sapte cuprinde umanul in perpetua miscare, realizeaza
totodata sfarsitul ciclic al unei perioade temporale si anunta un nou
inceput.
Legenda ‘Monastirea Argesului’ dezolta ideea ca frumusetea zidirii,
originalitatea creatiei se fundamenteaza pe jertfe. Pentru Manole
constructia bisericii se transforma intr-un principiu de existenta.
Constant, Manole evolueaza pe doua planuri conflictulale, strans
interconditoanate: unul psihologic si altul evenimental. Pe planul
psihologic actiunea atinge punctul tensional odata cu hotararea de a
accepta jertfa; pe planul faptelor, momentul culminant este marcat de
zidirea Mirei in temelia bisericii.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|