1
Educarea noastra in privinta pericolelor pe care le reprezinta
folosirea drogurilor , precum si formarea de deprinderi care impiedica
folosirea drogurilor, constituie o parte importanta din educatia
elevilor.
Pentru a combate cit mai eficient consumul de droguri, intreaga
societate trebuie sa se implice: parintii, scoala, elevii, autoritatile
legale si organizatiile comunitare. Toate aceste grupuri trebuie sa
conlucreze pentru a transmite un mesaj consistent care sa califice
consumul de droguri drept gesit si daunator.
Educatia de prevenire a consumului de droguri se va centra asupra:
• formarii unor deprinderi de viata precum ar fi
rezistenta la presiunea anturajului;
• comunicarii cu adultii (inclusiv cu familia);
• cautarii unui sprijin in rezolvarea problemelor;
• sprijiniriii altora;
• acceptarii responsabilitatii personale si civice.
Barbituricele
Aceste droguri create in laborator sunt uneori prescrise
de medici pentru alungarea insomniei si nelinistii, in calitate de
“somnifere” sau “calmante. Sunt, de asemenea,
recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca
sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot timpul.
Barbituricele sumt prescrise mai rar in zilele noastre iar folosirea
lor este supravegheata cu atentie. Aceasta datorita problemelor din
trecut, inclusive abuzul, dependenta fizica si psihologica.
In doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ceel ale
alcoolului. Simptomele incetarii folosirii acestora sunt foarte grave,
uneori chiar fatale.
Amfetaminele
Fabricate si ele in laborator, aceste medicamente sunt denumite
“excitante”. Cei care le folosesc sunt energici si alerti. Aceste
medicamente accelereaza reactiile chimice ale organismului, producind
energie. Au fost folosite, cindva, ca pastile pentru slabit. Problema
este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza,
pentru a se simti din nou energic. Acest fapt poate duce la obisnuinta
si dependenta psihologica.
Halucinogenele
Halucinogenele reprezinta un grup variat de droguri.
Unele sunt naturale, cum sunt cele din “ciupercile magice” si mescaline
din cactusul “peyote”. Celelalte sunt create in laborator, ca acidul
lisergic dietilamid (LCD), cunoscut sub numele de “acid”.
Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiinte, a simturilor si a
perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o
astfel de “calatorie” poate fi extreme de inspaimintatoare.
Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creeaza o dependenta fizica
serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica
puternica. Acestia provoaca insa o toleranta in organism, iar oamenii
au murit, chiar, sub influenta lor. De exemplu, consumatorul poate
sa-si inchipuie ca e capabil sa zboare, si sa sara pe fereastra.
Opiaceele
Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu.
Aceste provoaca stari temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare
si fericire. In medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra
durerii. Ele sunt insa destul de puternice si periculoase, putind
provoca rapid toleranta in organism si dependenta serioasa. O supradoza
poate chiar ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub
supraveghere
medicala, iar reactiile organismului sunt neplacute:
friguri, crampe, greturi, transpiratie si tremuraturi.
Cocaina si “crack”
Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei
coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care consuma alert si plin de
energie, chiar euforic. Desi unii oameni pretind ca pot folosi cocaina
ca pe un drog social sau “de recreere”, ca si alcoolul, altii devin
dependenti din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte
efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia.
“Crack” este o versiune modificata, din punct de vedere chimic, a
cocainei. Este unul dintre drogurile cele mai puternice si creeaza
dependenta. In unele zone consumul ilegal al acestora poate duce la
jafuri, violenta si alte infractiuni.
1
Probleme cauzate de consumul
De droguri
Exista foarte multe probleme legate de
consumul de droguri. De
exemplu, orice usurare sau evadare data de un drog,este doar temporara.
Pe masura ce efectele drogului
dispar, consumatorul se intoarce in lumea reala, fara banii
cheltuiti pe drog, sau timpul petrecut sub influenta acestuia.
Ce-i prea mult nu-i sanatos, si acest lucru
este cu
siguranta valabil in cazul drogurilor. Organismul si mintea se pot
imblonavi daca se consuma droguri prea mult timp o data – o supradoza.
O problema majora este aceea ca multe droguri creeaza obisnuinta.
Folosirea repetata a unui drog poate duce la dependenta. Consumatorul
este dependent de un drog si simte nevoia de a-l lua in mod regulat,
pentru simplul motiv der a putea merge mai departe.
Efecte ale dependentei
Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele.
Dependenta psihologica (uneori numai obisnuinta) se petrece in mintea
omului. Consumatorul simte ca nu poate sa gindeasca normal si sa
supravietuiasca fara ajutorul drogului. In cazul dependentei fizice,
nervii, muschii, inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog
pentru a-si continua
functionarea.
Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice
si mintale ale renuntarii la acestea. Aceste probleme variaza de la
tremuraturi si friguri, la trnspiratii, crampe si dureri, halucinatii,
inconstienta si chiar convulsii fatale.
Organismul se obisnueste treptat cu unele droguri. Cu
timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi
rezultate ca inainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce mai mari
de drog, in vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de
toleranta.
Modul de administrare al drogurilor poate fi de asemenea periculos.
Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii.
Injectarea unui drog cu ajutorul unui ac sau al unei seringi, care nu
sunt sterile poate provoca infectii ca hepatita si SIDA.
Intreruperea obiceiului
Exista citeva metode de intrerupere a consumului sau a dependentei de
droguri. Acestea cuprind:
• administrarea unor medicamente speciale, sub
supraveghere medicala
• tratamente de psihoterapie sau forme similare de
tratament
• aderarea la grupuri format din fosti consumatori
• reabilitarea intr-un centru de dezintoxicare
• detasarea de situatia sau grupul social unde a
inceput consumul de droguri.
Multe din cele enumerate de mai sus costa bani, iar unele societati nu
asigura resurse adecvate in vederea abtinerii de la consumul de droguri
si reabilitarii.
De asemenea, reusita depinde de puterea vointei si motivatia
conumatorului insusi.
Drogurile sunt uneori folosite de sportivi cu scopul imbunatatirii
performantelor lor. Administrarea steroizilor anabolici, care fortifica
muschii, sau a altor stimulente, cum ar fi amfetaminele, este
considerata frauduloasa, iar aceste droguri au fost interzise de toate
organizatiile sportive responsabile.
Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge
adeseori
la jafuri, spargeri si alte infractiuni, in vederea obtinerii
banilorpentru cumpararea drogurilor. Acest lucru se intimpla mai ales
in cazul drogurilor puternice, care creeaza dependenta si care sunt
adesea cele mai scumpe. Detinerea sau consumul oricarui drog interzis
prin lege reprezinta o infractiune.
Grupul de droguri Forme comune
Denumiri argotice Efecte
Pericole ale consumului excesiv Tipul
dependentei Simptome ale
intreruperii consumului
Alcool Gin, vin, bere
bauturi Sociabilitate, euforie,
depresie Apatie, depresie, violenta
Fizica si psihologica
Transpiratie, tremuraturi, halucinatii
Cafeina Ceai, cafea, cola Nici
unul Stare de alerta si
nesomn Excesul de pastile de cafeina poate fi
periculos Usoara
dependenta psihologica Iritabilitate, oboseala
Tutun Tigari, trabucuri, praf, pipe
Dohan, tabac Relaxare,
stare accentuata de alerta Cancer la plamini, boli
cardiovasculare
Puternica dependenta psuhologica si usoara fizica
Neliniste,
nervozitate, lipsa puterii de concentrare
Canabis Marijuana, hasis Ierburi,
stupefianti Usoara euforie,
inhibitii reduse, foame Unele pierderi alemotivatiei
si activitatii
sociale psihologica Nici unul
Amfetamine Metadrina, benzedrina,
dexadrina excitante Ameteli,
lipsa poftei de mincare, energie Tensiune, oboseala,
boli mintale,
subnutritie psihologica Letargie si
depresie
Halucinogene LSD, mescaline, psilocibin
Acid Perceptie redusa,
halucinatii Boli mintale in cazul folosirii
indelungate Posibila
dependenta psihologica Nici unul
Barbituricele Amilobarbitona,
pentobarbitona somnifere
Amortele, neliniste, reactii incete
Inconstienta, la supradoza
chiar moarte Fizica si psihologica
Neliniste, greata, voma
Cocaina Frunze de coca, coca
Euforie, anestezic local
Halucinatii, paranoia, subnutritie
psihologica Nici unul
Opiaceele Opiu, heroina, morfina
“H” Alunga durerea, senzatii
de relaxare Scaderea treptata a puterii de a duce o
viata normala
Fizica si psihologica rapida Crampe, voma,
diaree, tremuraturi,
insomniii
|