1 Educarea noastra in privinta pericolelor pe care le reprezinta folosirea drogurilor , precum si formarea de deprinderi care impiedica folosirea drogurilor, constituie o parte importanta din educatia elevilor.
Pentru a combate cit mai eficient consumul de droguri, intreaga societate trebuie sa se implice: parintii, scoala, elevii, autoritatile legale si organizatiile comunitare. Toate aceste grupuri trebuie sa conlucreze pentru a transmite un mesaj consistent care sa califice consumul de droguri drept gesit si daunator.
Educatia de prevenire a consumului de droguri se va centra asupra:
•    formarii unor deprinderi de viata precum ar fi rezistenta la presiunea anturajului;
•    comunicarii cu adultii (inclusiv cu familia);
•    cautarii unui sprijin in rezolvarea problemelor;
•    sprijiniriii altora;
•    acceptarii responsabilitatii personale si civice.
 

                        Barbituricele  
   Aceste droguri create in laborator sunt uneori prescrise de medici pentru alungarea insomniei si nelinistii, in calitate de “somnifere” sau “calmante. Sunt, de asemenea,


recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot timpul.
Barbituricele sumt prescrise mai rar in zilele noastre iar folosirea lor este supravegheata cu atentie. Aceasta datorita problemelor din trecut, inclusive abuzul, dependenta fizica si psihologica.
In doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ceel ale alcoolului. Simptomele incetarii folosirii acestora sunt foarte grave, uneori chiar fatale.

                       
                   Amfetaminele
Fabricate si ele in laborator, aceste medicamente sunt denumite “excitante”. Cei care le folosesc sunt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactiile chimice ale organismului, producind energie. Au fost folosite, cindva, ca pastile pentru slabit. Problema este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic. Acest fapt poate duce la obisnuinta si dependenta psihologica.
                           
                         Halucinogenele     
Halucinogenele reprezinta un grup variat de droguri.


Unele sunt naturale, cum sunt cele din “ciupercile magice” si mescaline din cactusul “peyote”. Celelalte sunt create in laborator, ca acidul lisergic dietilamid (LCD), cunoscut sub numele de “acid”.
Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiinte, a simturilor si a perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de “calatorie” poate fi extreme de inspaimintatoare.
Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creeaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia provoaca insa o toleranta in organism, iar oamenii au murit, chiar, sub influenta lor. De exemplu, consumatorul poate sa-si inchipuie ca e capabil sa zboare, si sa sara pe fereastra.

                        Opiaceele
Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu. Aceste provoaca stari temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. In medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt insa destul de puternice si periculoase, putind provoca rapid toleranta in organism si dependenta serioasa. O supradoza poate chiar ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere


medicala, iar reactiile organismului sunt neplacute:
friguri, crampe, greturi, transpiratie si tremuraturi.

                         Cocaina si “crack”
Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei
coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care consuma alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii oameni pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog social sau “de recreere”, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia.
“Crack” este o versiune modificata, din punct de vedere chimic, a cocainei. Este unul dintre drogurile cele mai puternice si creeaza dependenta. In unele zone consumul ilegal al acestora poate duce la jafuri, violenta si alte infractiuni.
 
                   
1 Probleme cauzate de consumul
                             De droguri
     Exista foarte multe probleme legate de consumul de droguri. De exemplu, orice usurare sau evadare data de un drog,este doar temporara. Pe masura ce efectele drogului
dispar, consumatorul se intoarce in lumea reala, fara banii
cheltuiti pe drog, sau timpul petrecut sub influenta acestuia.
     Ce-i prea mult nu-i sanatos, si acest lucru este cu



siguranta valabil in cazul drogurilor. Organismul si mintea se pot imblonavi daca se consuma droguri prea mult timp o data – o supradoza.
O problema majora este aceea ca multe droguri creeaza obisnuinta. Folosirea repetata a unui drog poate duce la dependenta. Consumatorul este dependent de un drog si simte nevoia de a-l lua in mod regulat, pentru simplul motiv der a putea merge mai departe.
 
               Efecte ale dependentei
Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele. Dependenta psihologica (uneori numai obisnuinta) se petrece in mintea omului. Consumatorul simte ca nu poate sa gindeasca normal si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. In cazul dependentei fizice, nervii, muschii, inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua functionarea.                    
Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale ale renuntarii la acestea. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la trnspiratii, crampe si dureri, halucinatii, inconstienta si chiar convulsii fatale.
Organismul se obisnueste treptat cu unele droguri. Cu


timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca inainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce mai mari de drog, in vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.
Modul de administrare al drogurilor poate fi de asemenea periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unui ac sau al unei seringi, care nu sunt sterile poate provoca infectii ca hepatita si SIDA.

                  Intreruperea obiceiului
Exista citeva metode de intrerupere a consumului sau a dependentei de droguri. Acestea cuprind:
•    administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicala
•    tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament
•    aderarea la grupuri format din fosti consumatori
•    reabilitarea intr-un centru de dezintoxicare
•    detasarea de situatia sau grupul social unde a inceput consumul de droguri.
Multe din cele enumerate de mai sus costa bani, iar unele societati nu asigura resurse adecvate in vederea abtinerii de la consumul de droguri si reabilitarii.


De asemenea, reusita depinde de puterea vointei si motivatia conumatorului insusi.
Drogurile sunt uneori folosite de sportivi cu scopul imbunatatirii performantelor lor. Administrarea steroizilor anabolici, care fortifica muschii, sau a altor stimulente, cum ar fi amfetaminele, este considerata frauduloasa, iar aceste droguri au fost interzise de toate organizatiile sportive responsabile.
  Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge adeseori la jafuri, spargeri si alte infractiuni, in vederea obtinerii banilorpentru cumpararea drogurilor. Acest lucru se intimpla mai ales in cazul drogurilor puternice, care creeaza dependenta si care sunt adesea cele mai scumpe. Detinerea sau consumul oricarui drog interzis prin lege reprezinta o infractiune.

                 
Grupul de droguri    Forme comune    Denumiri argotice    Efecte     Pericole ale consumului excesiv    Tipul dependentei    Simptome ale intreruperii consumului
Alcool    Gin, vin, bere    bauturi    Sociabilitate, euforie, depresie    Apatie, depresie, violenta    Fizica si psihologica    Transpiratie, tremuraturi, halucinatii
Cafeina    Ceai, cafea, cola    Nici unul    Stare de alerta si nesomn    Excesul de pastile de cafeina poate fi periculos    Usoara dependenta psihologica    Iritabilitate, oboseala
Tutun    Tigari, trabucuri, praf, pipe    Dohan, tabac    Relaxare, stare accentuata de alerta    Cancer la plamini, boli cardiovasculare    Puternica dependenta psuhologica si usoara fizica    Neliniste, nervozitate, lipsa puterii de concentrare
Canabis    Marijuana, hasis    Ierburi, stupefianti    Usoara euforie, inhibitii reduse, foame    Unele pierderi alemotivatiei si activitatii sociale    psihologica    Nici unul
Amfetamine    Metadrina, benzedrina, dexadrina    excitante    Ameteli, lipsa poftei de mincare, energie    Tensiune, oboseala, boli mintale, subnutritie    psihologica    Letargie si depresie
Halucinogene    LSD, mescaline, psilocibin    Acid    Perceptie redusa, halucinatii    Boli mintale in cazul folosirii indelungate    Posibila dependenta psihologica    Nici unul
Barbituricele    Amilobarbitona,  pentobarbitona    somnifere    Amortele, neliniste, reactii incete    Inconstienta, la supradoza chiar moarte    Fizica si psihologica    Neliniste, greata, voma
Cocaina    Frunze de coca, coca         Euforie, anestezic local    Halucinatii, paranoia, subnutritie    psihologica    Nici unul
Opiaceele    Opiu, heroina, morfina    “H”    Alunga durerea, senzatii de relaxare    Scaderea treptata a puterii de a duce o viata normala    Fizica si psihologica rapida    Crampe, voma, diaree, tremuraturi, insomniii