Ce e Inteligenta Emotionala Categoria: Referat Psihologie
Descriere: Inteligenţa emoţională este capacitatea personală de identificare şi
gestionare eficientă a propriilor emoÅ£ii în raport cu scopurile
personale (carieră, familie, educaÅ£ie etc). Finalitatea ei constă în
atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter ÅŸi
intra-personale... |
|
||
|
|
|||
|
1 What is emotional intelligence? We define emotional intelligence as knowing yourself, choosing yourself, and giving yourself. This model is intended to help you increase EI to get optimal results from your relationships with yourself and others. The formal, scientific, definition of emotional intelligence comes from Dr. Peter Salovey and Dr. Jack Mayer who say emotional intelligence is the ability to perceive, use, understand, and manage emotions. You can increase your emotional intelligence by practicing being more aware, by being more conscious of your choices, and by deliberately blending your thinking plus feeling to generate better decisions. Being "emotionally intelligent" doesn't mean "being nice," it means consciously and carefully processing and using emotional information and emotional energy. The moment you begin to value emotions as a source of information and energy, you will begin to get more positive results in your relationship with yourself and others. Everyone has emotional intelligence -- you have the chance to increase yours! Why should I? It's not a question of should -- it's a question of want. Are you completely satisfied with your relationship with yourself and others? If not, develop the "muscles" that govern those relationships. If you want more joy and satisfaction in your life, develop the awareness that let's you gain those. The research is increasingly clear: EQ skills improve physical and emotional health, communication, academic performance, leadership, teamwork, and more. Because these are foundational skills (ie., at the root of many of our daily interactions) EQ makes a lot of difference! Test 1. When I feel crappy, I know what or who is upsetting me. Most of the time Often Sometimes Rarely Almost never 2. Even when I do my best, I feel guilty about the things that did not get done. Most of the time Often Sometimes Rarely Almost never 3. Everybody has some problems, but there are so many things wrong with me that I simply cannot like myself. Strongly agree Agree Partially agree/disagree Disagree Strongly disagree 4. When I am upset, I can pinpoint exactly what aspect of the problem bugs me. Most of the time Often Sometimes Rarely Almost never 5. Some people make me feel bad about myself, no matter what I do. Strongly agree Agree Partially agree/disagree Disagree Strongly disagree 6. I buy things that I can't really afford. Regularly Often Sometimes Rarely Almost never 7. When I mess up, I say self-depreciating things, such as "I am such a loser," "Stupid, stupid, stupid," or "I can't do anything right." Most of the time Often Sometimes Rarely Almost never 8. I am ashamed about how I look or behave. Most of the time Often Sometimes Rarely Almost never 9. I feel uneasy in situations where I am expected to display affection. Most of the time Often Sometimes Rarely Almost never 10. I feel weird when I hug someone other than my close family. Very true Mostly true Somewhat true Mostly not true Not true at all 11. When I see something that I want, I can hardly think of anything else until I get it. Very true Mostly true Somewhat true Mostly not true Not true at all 12. Although there might be things I could improve, I like myself the way I am. Strongly agree Agree Partially agree/disagree Disagree Strongly disagree 13. I say things that I later regret. Regularly Often Sometimes Rarely Almost never 14. I get into a mode where I feel strong, capable and competent. Regularly Often Sometimes Rarely Almost never 15. I panic when I have to face someone who is angry. Most of the time Often Sometimes Rarely Almost never 16. I am under the impression that people's reactions come out of the blue. Most of the time Often Sometimes Rarely Almost never 17. I have a need to make a difference. Very true Mostly true Somewhat true Mostly not true Not true at all 18. I am able to get over guilt about trivial mistakes and faux pas that I made in the past. Very true Mostly true Somewhat true Mostly not true Not true at all 19. When I resolve to achieve something, I run into obstacles that keep me from reaching my goals. Regularly Often Sometimes Rarely Almost never 20. I am able to stop thinking about my problems. 1 Most of the time Often Sometimes Rarely Almost never Inteligenţa emotională Inteligenţa emoţională este capacitatea personală de identificare şi gestionare eficientă a propriilor emoţii în raport cu scopurile personale (carieră, familie, educaţie etc). Finalitatea ei constă în atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter şi intra-personale. Ne-am întrebat adeseori ce îi face pe unii oameni, cu un coeficient de inteligenţă mediu sau chiar scăzut, să reuşească în carieră. Ce ii face pe alţii, cu un IQ ridicat, să aibă eşecuri, să stagneze în carieră? Răspunsul la acest aparent paradox este modul în care fiecare dintre ei îşi foloseşte inteligenţa emoţională (EQ). Chiar daca o persoană are suficiente cunoştinţe şi idei inteligente, daca nu îşi cunoaşte şi nu reuşeşte să-şi gestioneze emoţiile şi sentimentele, poate întâmpina dificultăţi în încercarea de a-şi construi relaţiile cu ceilalţi sau o carieră profesională de succes. Persoanele cu un înalt grad de autocunoaştere îşi dau seama cum sentimentele lor îi afectează, atât pe ei, cât şi pe cei din jur. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale ne permite să ne punem în valoare aptitudinile intelectuale, creativitatea. Ne asigură reuşita, atât în plan personal, cât şi în cel profesional. Elementele inteligentei emoţionale: 1. Cunoaşterea emoţiilor personale Cunoaşterea emoţiilor personale presupune identificarea şi exprimarea lor coerenta, într-un context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori însă, ne este greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu suntem coerenţi, iar alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care se ascunde in spatele cuvintelor. Aceste situaţii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important să putem codifica şi decodifica mesajele transmise, la nivelul verbal sau non-verbal, astfel încât să transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor. 2. Gestionarea emoţiilor Gestionarea emoţiilor se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie. Pentru a ne gestiona emoţiile este important să ţinem cont de: • Ce exprimăm? • Cum exprimăm? • Când exprimăm? • Unde exprimăm? • Cui exprimăm? 3. Direcţionarea emoţiilor către scop Scopul este criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce vrem să facem sau să obţinem, în mod concret: • durata în timp - când vrem să atingem scopul • participanţi - de cine avem nevoie • strategie - ce paşi trebuie urmaţi • resurse - de ce avem nevoie 4. Empatia Este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le înţelegem pornind de la experienţele noastre. 5. Capacitatea de a construi relaţii interpersonale pozitive Arta inteligentei emoţionale se rezumă în cadrul acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind elementele menţionate până acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam energia şi emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam şi identificăm emoţiile într-un mod coerent. Vom fi conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile interpersonale. Acest lucru ne va ajuta să reducem conflictele şi să comunicăm eficient. DEZVOLTAREA INCREDERII DE SINE Reusita în activitatea profesionala este strâns legata de încrederea pe care ne-o acordam noua, dar si celorlalti, atunci când relationam. Încrederea de sine presupune cunoasterea propriilor resurse, exprimarea clara a nevoilor si dorintelor, acceptarea limitelor si formularea corecta a scopurilor. Constientizarea acestor elemente ne permite sa actionam adecvat în situatiile importante din activitatea profesionala. Multe persoane par pline de incredere. De multe ori, insa, In spatele acestor masti dezvoltate in timp se ascund frici care influenteaza direct performanta profesionala. ANALIZA TRANZICTIONALA Fundamentată de psiho-terapeutul american Eric Berne, analiza tranzacţională (AT) descrie 3 stări prin care ne exteriorizăm gândurile şi emoţiile - stările de părinte, adult şi copil. Analiza structurală • Starea de părinte: la acest nivel sunt înregistrate evenimentele exterioare, trăite de la naştere şi până la vârsta de 5 ani: învăţăturile primite de la părinţi, educatori si profesori. • Starea de adult: aici sunt înregistrate învăţăturile pe care le-am asimilat din experienţa proprie, prin încercare şi eroare. Aici experienţele se traduc în gânduri, se vede ce este pro şi contra, se iau decizii. Este componenta raţională. Starea adulta se activează de obicei când persoana vrea sa rezolve o problemă, să hotărască obiective, îşi asuma responsabilitatea, ia o decizie, doreşte evaluarea unor rezultate etc. • Starea de copil: la acest nivel sunt înregistrate evenimentele interioare - sentimentele trăite ca răspuns la evenimente exterioare, de la naştere şi până la vârsta de 5 ani. Este componenta emoţională. La adult apare în activităţi recreative. Analiza tranzacţiilor În AT comunicarea este compusă din unităţi simple numite tranzacţii. O tranzacţie constă dintr-un singur stimul şi un singur răspuns, verbal sau non-verbal. Este unitatea de bază a acţiunii sociale. În analiza tranzacţiilor se explică ce se întâmplă în procesul comunicării, pornind de la cele trei stări descrise mai sus. Tipuri de tranzacţii: a. Tranzacţiile paralele În tranzacţia complementară răspundem interlocutorului din starea pe care ne-a solicitat-o. Regula I a comunicării, după Berne: "Cât timp tranzacţiile rămân paralele, comunicarea poate continua nelimitat". b. Tranzacţiile încrucişate Când tranzacţiile nu sunt paralele (cineva vorbeşte din starea de părinte şi interlocutorul răspunde din starea de adult) are loc o tranzacţie încrucişată. Regula a II-a a comunicării, după Berne: "Când o tranzacţie este încrucişată, comunicarea este întreruptă". c. Tranzacţiile ascunse În acest tip de tranzacţii, alături de mesajul explicit - stimul verbal direct, se transmit şi mesaje ascunse - la nivel emoţional, non-verbal. Întotdeauna implică cel puţin două stări din cele trei descrise anterior. Adesea mesajul aparent este direcţionat Adult spre Adult, în timp ce mesajul psihologic este emis de către Părinte sau de către Copil. Regula a III-a a comunicării, după Berne: "Comportamentul apărut în urma tranzacţiilor ascunse este determinat la nivel psihologic şi nu la cel social". Jocuri psihologice Fiecare dintre noi avem anumite forme automatizate de comportament (jocuri) ce urmează anumite reguli: • presupune interacţiunea dintre două sau mai multe persoane • implică întotdeauna tranzacţii ulterioare • se termină întotdeauna cu un beneficiu secundar • se desfăşoară fără ca starea de adult să fie conştientă • sunt repetitive De obicei, jocurile sunt utilizate în dorinţa noastră de a fi recunoscuţi de ceilalţi. Tipuri de comportamente în analiza tranzacţională Tip 1: Eu sunt OK. Tu eşti OK Tip 2: Eu sunt OK. Tu nu eşti OK Tip 3: Eu nu sunt OK. Tu eşti OK Tip 4: Eu nu sunt OK. Tu nu eşti OK ASERTIVITATEA - O CALE SPRE SUCCES Asertivitatea înseamna sa fii pregatit pentru ceea ce vrei sa obtii. Înseamna sa stii foarte clar ce nevoi ai. Înseamna confruntare si cere foarte mult curaj. Unii spun ca este greu sa fii asertiv, altii, prin stilul lor propriu, spun ca este foarte usor. Un lucru este sigur: este nevoie de mai multa practica pentru a putea fi asertiv. Obiectivul nu este sa învingi. Obiectivul este sa rezolvi problemele si sa obtii maximum de rezultate. De aceea, asertivitatea nu este sinonima cu agresivitatea. In atingerea obiectivelor lor, oamenii agresivi adopta mental strategia "eu câstig - tu pierzi". MANAGEMENTUL TIMPULUI Traim într-o perioada caracterizata prin foarte multe schimbari. În timp ce multi dintre oameni vad aceasta perioada ca pe una plina de confuzie, anxietate si de pierdere a controlului, altii o considera extrem de clara, cu oportunitati de afaceri deosebite, o perioada "provocatoare". În acest context, timpul ramâne cea mai de pret resursa de care dispunem. Se pare ca de cele mai multe ori nu exista suficient timp pentru a face ceea ce ne-am propus. TEAM BUILDING Adevaratele echipe se caracterizeaza printr-un nivel ridicat de încredere, leadership eficient si o asumare de grup a responsabilitatilor. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
