1
What is emotional intelligence?
We define emotional intelligence as knowing yourself, choosing
yourself, and giving yourself. This model is intended to help you
increase EI to get optimal results from your relationships with
yourself and others. The formal, scientific, definition of emotional
intelligence comes from Dr. Peter Salovey and Dr. Jack Mayer who say
emotional intelligence is the ability to perceive, use, understand, and
manage emotions.
You can increase your emotional intelligence by practicing being more
aware, by being more conscious of your choices, and by deliberately
blending your thinking plus feeling to generate better decisions. Being
"emotionally intelligent" doesn't mean "being nice," it means
consciously and carefully processing and using emotional information
and emotional energy. The moment you begin to value emotions as a
source of information and energy, you will begin to get more positive
results in your relationship with yourself and others. Everyone has
emotional intelligence -- you have the chance to increase yours!
Why should I?
It's not a question of should -- it's a question of want. Are you
completely satisfied with your relationship with yourself and others?
If not, develop the "muscles" that govern those relationships. If you
want more joy and satisfaction in your life, develop the awareness that
let's you gain those. The research is increasingly clear: EQ skills
improve physical and emotional health, communication, academic
performance, leadership, teamwork, and more. Because these are
foundational skills
(ie., at the root of many of our daily interactions) EQ makes a lot of
difference!
Test
1. When I feel crappy, I know what or who is
upsetting me.
Most of the time
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
2. Even when I do my best, I feel guilty about the
things that did not get done.
Most of the time
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
3. Everybody has some problems, but there are so many
things wrong with me that I simply cannot like myself.
Strongly agree
Agree
Partially agree/disagree
Disagree
Strongly disagree
4. When I am upset, I can pinpoint exactly what
aspect of the problem bugs me.
Most of the time
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
5. Some people make me feel bad about myself, no
matter what I do.
Strongly agree
Agree
Partially agree/disagree
Disagree
Strongly disagree
6. I buy things that I can't really afford.
Regularly
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
7. When I mess up, I say self-depreciating things,
such as "I am such a loser," "Stupid, stupid, stupid," or "I can't do
anything right."
Most of the time
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
8. I am ashamed about how I look or behave.
Most of the time
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
9. I feel uneasy in situations where I am expected to
display affection.
Most of the time
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
10. I feel weird when I hug someone other than my
close family.
Very true
Mostly true
Somewhat true
Mostly not true
Not true at all
11. When I see something that I want, I can hardly
think of anything else until I get it.
Very true
Mostly true
Somewhat true
Mostly not true
Not true at all
12. Although there might be things I could improve, I
like myself the way I am.
Strongly agree
Agree
Partially agree/disagree
Disagree
Strongly disagree
13. I say things that I later regret.
Regularly
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
14. I get into a mode where I feel strong, capable
and competent.
Regularly
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
15. I panic when I have to face someone who is angry.
Most of the time
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
16. I am under the impression that people's reactions
come out of the blue.
Most of the time
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
17. I have a need to make a difference.
Very true
Mostly true
Somewhat true
Mostly not true
Not true at all
18. I am able to get over guilt about trivial
mistakes and faux pas that I made in the past.
Very true
Mostly true
Somewhat true
Mostly not true
Not true at all
19. When I resolve to achieve something, I run into
obstacles that keep me from reaching my goals.
Regularly
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
20. I am able to stop thinking about my problems.
1
Most of the time
Often
Sometimes
Rarely
Almost never
Inteligenţa emotională
Inteligenţa emoţională este capacitatea personală de identificare şi
gestionare eficientă a propriilor emoţii în raport cu scopurile
personale (carieră, familie, educaţie etc). Finalitatea ei constă în
atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter şi
intra-personale.
Ne-am întrebat adeseori ce îi face pe unii oameni, cu un coeficient de
inteligenţă mediu sau chiar scăzut, să reuşească în carieră. Ce ii face
pe alţii, cu un IQ ridicat, să aibă eşecuri, să stagneze în carieră?
Răspunsul la acest aparent paradox este modul în care fiecare dintre ei
îşi foloseşte inteligenţa emoţională (EQ).
Chiar daca o persoană are suficiente cunoştinţe şi idei inteligente,
daca nu îşi cunoaşte şi nu reuşeşte să-şi gestioneze emoţiile şi
sentimentele, poate întâmpina dificultăţi în încercarea de a-şi
construi relaţiile cu ceilalţi sau o carieră profesională de succes.
Persoanele cu un înalt grad de autocunoaştere îşi dau seama cum
sentimentele lor îi afectează, atât pe ei, cât şi pe cei din jur.
Dezvoltarea inteligenţei emoţionale ne permite să ne punem în valoare
aptitudinile intelectuale, creativitatea. Ne asigură reuşita, atât în
plan personal, cât şi în cel profesional.
Elementele inteligentei emoţionale:
1. Cunoaşterea emoţiilor personale
Cunoaşterea emoţiilor personale presupune identificarea şi exprimarea
lor coerenta, într-un context dat. În orice relaţie exprimăm
informaţii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori însă, ne este greu să
exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu suntem coerenţi,
iar alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia
care se ascunde in spatele cuvintelor. Aceste situaţii sunt generatoare
de conflict.
Pentru a le evita este important să putem codifica şi decodifica
mesajele transmise, la nivelul verbal sau non-verbal, astfel încât să
transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.
2. Gestionarea emoţiilor
Gestionarea emoţiilor se referă la capacitatea noastră de a alege
modalitatea prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie.
Pentru a ne gestiona emoţiile este important să ţinem cont de:
• Ce exprimăm?
• Cum exprimăm?
• Când exprimăm?
• Unde exprimăm?
• Cui exprimăm?
3. Direcţionarea emoţiilor către scop
Scopul este criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important
să ţinem cont de ceea ce vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:
• durata în timp - când vrem să atingem scopul
• participanţi - de cine avem nevoie
• strategie - ce paşi trebuie urmaţi
• resurse - de ce avem nevoie
4. Empatia
Este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile celorlalţi.
Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le
înţelegem pornind de la experienţele noastre.
5. Capacitatea de a construi relaţii interpersonale pozitive
Arta inteligentei emoţionale se rezumă în cadrul acestei componente.
Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind
elementele menţionate până acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam
energia şi emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia ca
instrument), ne exprimam şi identificăm emoţiile într-un mod coerent.
Vom fi conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în
relaţiile interpersonale. Acest lucru ne va ajuta să reducem
conflictele şi să comunicăm eficient.
DEZVOLTAREA INCREDERII DE SINE
Reusita în activitatea profesionala este strâns legata de încrederea pe
care ne-o acordam noua, dar si celorlalti, atunci când relationam.
Încrederea de sine presupune cunoasterea propriilor resurse, exprimarea
clara a nevoilor si dorintelor, acceptarea limitelor si formularea
corecta a scopurilor. Constientizarea acestor elemente ne permite sa
actionam adecvat în situatiile importante din activitatea profesionala.
Multe persoane par pline de incredere. De multe ori, insa, In spatele
acestor masti dezvoltate in timp se ascund frici care influenteaza
direct performanta profesionala.
ANALIZA TRANZICTIONALA
Fundamentată de psiho-terapeutul american Eric Berne, analiza
tranzacţională (AT) descrie 3 stări prin care ne exteriorizăm gândurile
şi emoţiile - stările de părinte, adult şi copil.
Analiza structurală
• Starea de părinte: la acest nivel sunt înregistrate
evenimentele
exterioare, trăite de la naştere şi până la vârsta de 5 ani:
învăţăturile primite de la părinţi, educatori si profesori.
• Starea de adult: aici sunt înregistrate
învăţăturile pe care le-am
asimilat din experienţa proprie, prin încercare şi eroare. Aici
experienţele se traduc în gânduri, se vede ce este pro şi contra, se
iau decizii. Este componenta raţională. Starea adulta se activează de
obicei când persoana vrea sa rezolve o problemă, să hotărască
obiective, îşi asuma responsabilitatea, ia o decizie, doreşte evaluarea
unor rezultate etc.
• Starea de copil: la acest nivel sunt înregistrate
evenimentele
interioare - sentimentele trăite ca răspuns la evenimente exterioare,
de la naştere şi până la vârsta de 5 ani. Este componenta emoţională.
La adult apare în activităţi recreative.
Analiza tranzacţiilor
În AT comunicarea este compusă din unităţi simple numite tranzacţii. O
tranzacţie constă dintr-un singur stimul şi un singur răspuns, verbal
sau non-verbal. Este unitatea de bază a acţiunii sociale. În analiza
tranzacţiilor se explică ce se întâmplă în procesul comunicării,
pornind de la cele trei stări descrise mai sus.
Tipuri de tranzacţii:
a. Tranzacţiile paralele
În tranzacţia complementară răspundem interlocutorului din starea pe
care ne-a solicitat-o.
Regula I a comunicării, după Berne:
"Cât timp tranzacţiile rămân paralele, comunicarea poate continua
nelimitat".
b. Tranzacţiile încrucişate
Când tranzacţiile nu sunt paralele (cineva vorbeşte din starea de
părinte şi interlocutorul răspunde din starea de adult) are loc o
tranzacţie încrucişată.
Regula a II-a a comunicării, după Berne:
"Când o tranzacţie este încrucişată, comunicarea este întreruptă".
c. Tranzacţiile ascunse
În acest tip de tranzacţii, alături de mesajul explicit - stimul verbal
direct, se transmit şi mesaje ascunse - la nivel emoţional, non-verbal.
Întotdeauna implică cel puţin două stări din cele trei descrise
anterior. Adesea mesajul aparent este direcţionat Adult spre Adult, în
timp ce mesajul psihologic este emis de către Părinte sau de către
Copil.
Regula a III-a a comunicării, după Berne:
"Comportamentul apărut în urma tranzacţiilor ascunse este determinat la
nivel psihologic şi nu la cel social".
Jocuri psihologice
Fiecare dintre noi avem anumite forme automatizate de comportament
(jocuri) ce urmează anumite reguli:
• presupune interacţiunea dintre două sau mai multe
persoane
• implică întotdeauna tranzacţii ulterioare
• se termină întotdeauna cu un beneficiu secundar
• se desfăşoară fără ca starea de adult să fie
conştientă
• sunt repetitive
De obicei, jocurile sunt utilizate în dorinţa noastră de a fi
recunoscuţi de ceilalţi.
Tipuri de comportamente în analiza tranzacţională
Tip 1: Eu sunt OK. Tu eşti OK
Tip 2: Eu sunt OK. Tu nu eşti OK
Tip 3: Eu nu sunt OK. Tu eşti OK
Tip 4: Eu nu sunt OK. Tu nu eşti OK
ASERTIVITATEA - O CALE SPRE SUCCES
Asertivitatea înseamna sa fii pregatit pentru ceea ce vrei sa obtii.
Înseamna sa stii foarte clar ce nevoi ai. Înseamna confruntare si cere
foarte mult curaj. Unii spun ca este greu sa fii asertiv, altii, prin
stilul lor propriu, spun ca este foarte usor. Un lucru este sigur: este
nevoie de mai multa practica pentru a putea fi asertiv. Obiectivul nu
este sa învingi. Obiectivul este sa rezolvi problemele si sa obtii
maximum de rezultate. De aceea, asertivitatea nu este sinonima cu
agresivitatea. In atingerea obiectivelor lor, oamenii agresivi adopta
mental strategia "eu câstig - tu pierzi".
MANAGEMENTUL TIMPULUI
Traim într-o perioada caracterizata prin foarte multe schimbari. În
timp ce multi dintre oameni vad aceasta perioada ca pe una plina de
confuzie, anxietate si de pierdere a controlului, altii o considera
extrem de clara, cu oportunitati de afaceri deosebite, o perioada
"provocatoare". În acest context, timpul ramâne cea mai de pret resursa
de care dispunem. Se pare ca de cele mai multe ori nu exista suficient
timp pentru a face ceea ce ne-am propus.
TEAM BUILDING
Adevaratele echipe se caracterizeaza printr-un nivel ridicat de
încredere, leadership eficient si o asumare de grup a
responsabilitatilor.
| Cele mai ok referate! www.referateok.ro |