Despre economia si gestiunea intreprinderii
Categoria: Referat
Marketing
Descriere:
-satisfacerea deplina a cererii,ceea ce inseamna organizarea
activitatilor functie de semnalele pietii,functie de cererile de pe
piata.In functie de acest obiectiv exista 3 stari de spirit si anume:... |
|
|
1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT
ANUL II – ZI, FR, ID
DISCIPLINA: ECONOMIA SI GESTIUNEA ĪNTREPRINDERII
TITULAR: PROF.UNIV.DR. FLOREA STEFAN
SESIUNEA: IARNA 2009
SUBIECTE PENTRU EXAMEN LA DISCIPLINA
ECONOMIA SI GESTIUNEA ĪNTREPRINDERII
SEMESTRUL I
1. Care este definitia īntreprinderii 5
• Dpdv economic,ca agent economic,intreprinderea are
ca obiectiv principal producerea de bunuri si servicii destinate
vanzarii pe piata cu scopul obtinerii de profit.
• Intreprinderea reprezinta o organizatie autonoma in
care se realizeaza combinarea si utilizarea factorilor de productie
pentru obtinerea de bunuri lucrari si servicii destinate
comercializarii in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor si a
obtinerii de profit
• Intreprinderea constituie componenta fundamentala a
economiei,veriga organizatorica de baza care presupune existenta a 4
elemente esentiale: materia prima,utilaje,munca si clienti
• In cadrul intreprinderii intalnim cele 3 functiuni
economice fundamentale:
Productia
Vanzarea
Gestiunea
• Relatia: gestiune – economie – intreprindere are ca
obiectiv studiul relatiilor organizatorice cu caracter social care se
dezvolta in cadrul intreprinderii in vederea coordonarii si armonizarii
optime a diferitelor laturi de activitate ale acestora si a
asigurarii,pe aceasta cale,a unei eficiente economice maxime.
• Intreprinderea genereaza 2 grupuri de fluxuri:
a) Intrari de factori de productie al caror cost
determina fluxul de cheltuieli ale intreprinderii catre agentii
economici care furnizeaza acesti factori
b) Iesiri de bunuri,servicii,etc.,realizate si puse
la dispozitia celorlalti agenti economici,care la randul lor genereaza
un flux de venituri obtinute in urma comercializarii bunurilor
respective;
2. Care este rolul unei īntreprinderi īn cadrul unei economii 6-7
• Rolul economic:
Intreprinderile atrag si combina factorii de
productie,prin optimizarea lor,in vederea obtinerii celui mai bun
rezultat la cel mai mic cost;
Intreprinderile au ca finalitate a activitatii lor
executarea de bunuri si servicii,ceeace presupune realizarea de costuri
minime precum si reinnoirea factorilor de productie in functie de
situatia pietelor de aprovizionare si desfacere
Intreprinderea distribuie veniturile
realizate,ceeace presupune remunerarea factorilor de productie prin
anumite instrumente de repartitie:
beneficiari
instrumente de repartitie
Personalul
angajat
salarii
Organisme
sociale
cotizatii sociale
Statul
impozite si taxe
Creditori si
banci
dobanzi,comisioane
Asociati
dividende
Intreprinderea
autofinantare
• Rol social – presupune ca activitatea
intreprinderii sa fie studiata in contextul social tinandu-se seama de
existenta a 2 factori cu rol social specific si anume:
salariatii care muncesc in intreprindere si care
trebuie sa gaseasca aici conditii favorabile atat sub aspectul muncii
cat si al salarizarii.Managerii trbuie sa favorizeze promovarea si
pregatirea personalului corespunzator modernizarii tehnicii si
tehnologiilor precum si o promovare culturala(distractii,excursii)
consumatorii,ceea ce presupune o buna adaptare a
bunurilor si serviciilor produse la solicitarile consumatorilor,precum
si o politica adecvata de publicitate,reclama,etc
3. Care sunt obiectivele fundamentale ale unei īntreprinderi 7-8
• satisfacerea deplina a cererii,ceea ce inseamna
organizarea activitatilor functie de semnalele pietii,functie de
cererile de pe piata.In functie de acest obiectiv exista 3 stari de
spirit si anume:
se produce si apoi se vinde,situatie caracteristica
cererilor mari si ofertelor reduse,iar preocuparea primordiala o
reprezinta solutia;
se produce numai ceea ce se cere,situatie ce
exprima un echilibru intre cerere si oferta si care implica probleme de
stabilira a caracteristicilor cererii si de stimulare a productiei
proprii
se produce ceea ce s-a vandut deja,situatie
caracteristica unei concurente foarte puternice,cand oferta depaseste
cererea si care ridica probleme de anticipare a evolutiei cererii si de
realizare a productiei la comanda.
• Cresterea profitului,avand ca baza reducerea
costului,ceea ce presupune:
Obtinerea de produse la un cost sub pretul impus de
piata
Obtinerea de produse la un cost redus creaza o
marja mare de dezvoltare a diferitelor politici de pret in vederea
cresterii fortei concurentiale;
O rata ridicata a profitului poate duce la aparitia
de potentiali concurenti care vor determina crestrea concurentei si
deci diminuarea costurilor concurentiale
• Cresterea fiabilitatii si a calitatii productiei
ceeace impune in primul rand cresterea fiabilitatii sistemului de
productie si pe aceasta baza oferirea clientilor a unor produse de
calitate.Aprecierea nivelului de calitate o face piata ceea ce
presupune o calitate mai buna decat ccea ce exista pe piata,altfel s-ar
putea ca aceste produse sa nu poata fi vandude sau cumparate
• Cresterea flexibilitatii productiei,ceea ce
inseamna realizarea productiei la comanda in conditiile productiei de
masa,lucru care se poate realiza prin standartizarea reperelor,a
operatiilor,reducerea timpilor de pregatire,etc.
• Asigurarea unui grad ridicat de integrare si
motivare a personalului.Aceasta are la baza diversificarea continua a
sistemului de nevoi,a sistemului de valori si presupune armonizarea
acestora cu sisteme adecvate de motivare a personalului,de regasire a
aspiratiilor sale prin obiectivele intreprinderii.
4. Care sunt trasaturile caracteristice ale īntreprinderii 9-13
• Un sistem complex intrucat reuneste resurse
umane,materiale, financiare,fiecare dintre acestea fiind alcatuite
dintr-o mare varietate de elemente intre care se stabilesc profunde
legaturi.Ca sistem,intreprinderea este formata dintr-un ansamblu de
elemente in interactiune distict de mediul sau inconjurator cu care el
poate intra in relatie,fiind orientat catre rezolvarea unui obiectiv.
Intreprinderea ca sistem complex, se
caracterizeaza prin urmatoarele:
Are o frontiera care o delimiteaza de mediul
inconjurator
Intre elementele intreprinderii exista relatii care
asigura interactiunea lor si unitatea sistemului
Intreprinderea ca sistem are elementele structurate
astfel:
- variabile de intrare (I)
- variabile de iesire (E)
- variabile de comanda
Intreprinderea are obiective care orienteaza
functionarea si permit reglarea sistemului prin interactiunea dintre
elementele sistemului
Reprezentarea cea mai simpla a sistemului
intreprindere in conditiile de concordanta deplina intre obiectivele
stabilite (Z) si maririmea de iesire (Y) este pus in evidenta de
relatiile dintre cele 3 atribute ale sistemului:intrari (I),stari (S)
si iesiri
(Y):
Intrari
Sistem
intreprindere
Iesiri
(
X)
(S)
( Y= Z)
Din schita de mai sus relatiile dintre cele trei atribute capata
expresia:
Y = f(S,X)
Daca avem in vedere starea initiala a sistemului (t o) si dependenta
starilor succesibile ale sistemului in functie de succesiunea
comenzilor asupra marimilor de intrare (X(to)),atunci marimea de iesire
Y la diferite momente (ti) are expresia:
Y(ti) = f [ S(to),X(ti)]
Relatia intrare-stare-iesire este
dependenta deci de factorul timp.De multe ori iesirile efective sunt
diferite de cele programate,si atunci este necesar mentinerea lor in
limitele prestabilite.Feed-back ul provoaca o marime de corectie,ΔX
asupra intrarii initiale.Aceste marimi pot fi introduse intr-o schema
bloc:
Deci marimea iesirilor,tinand cont si de corectia ΔX poate fi descrisa
prin expresia:
Y(ti) = f{S(t0),[X(ti)+ ΔX]}
Abordarea sistemica a intreprinderii evidentiaza ca aceasta este
constituita din subsisteme (sectii,ateliere,servicii,birouri) si in
acelasi timp face parte ca subsistem din sistemul ramurei sau al
economiei nationale
Structural,subsistemul conducator este alcatuit din ansamblul organelor
de conducere si cel al persoanelor care indeplinesc functii de
conducere.
Subsistemul condus este alcatuit din personalul sau compartimentele de
executie ale intreprinderii.
• Un sistem socio – economic in care are loc
combinarea factorilor de productie in cadrul unor procese de productie
generatoare de bunuri materiale ,conform obiectivelor fixate in functie
de raportul cerere-obiective-piata
Unitatea economico-sociala a
intreprinderii este concretizata prin autonomia functionala a acesteia
care imbraca o serie de aspecte:
Organizarea si derularea activitatii pe baza de
obiective definite in programele proprii de activitate
Organizarea si contabilizarea riguroasa a
rezultatelor
Intocmirea bilantului propriu
Organizarea si derularea relatiilor cu
organizatiile financiar-bancare
Incheierea de contracte economice
Organizarea productiei si a muncii
Gospodarirea eficienta a capitalului fix si
circulant
Grupul social este constituit pt realizarea unui
obiectiv economic
Grupul social este constituit din persoane active
specializate a caror selectie se face pe baze de competenta
Grupul social are o organizare interna
Grupul social are o structura eterogena
• Un sistem tehnico-material in sensul ca intre
mijloacele de munca,materiile prime si materialele utilizate se creeaza
anumite conexiuni.Acestea se manifesta prin dependenta activitatile de
productie.In practica,intreprinderea se manifesta ca un organism
tehnico-productiv prin prisma a 2 criterii:
Omogenitatea procesului tehnologic din sectiile
productiei de baza
Omogenitatea productiei fabricate in care scop sunt
reunite procese neomogene sub aspect tehnologic.
• Un sistem
organizatoric-administrativ explicat prin:
in momentul infiintarii capata statut de persoana
juridica,primeste o denumire precisa,are un sediu si un obiectiv de
activitate bine determinat
intreprinderea isi defineste propria structura
organizatorica
intreprinderea dispune de un regulament propriu de
organizare si functionare
intreprinderea are un sistem propriu de management
• un sistem dinamic,organic adaptiv,asta inseamna ca
intreprinderea isi desfasoara intreaga activitate sub actiunea
diferitilor factori endogeni si/sau exogeni,adaptandu-se permanent atat
la evolutia macrosistemelor din care face parte,cat si la cerintele
generate de dinamica elementelor incorporate
• un sistem deschis in sensul ca intreprinderea se
manifesta ca o componenta in interactiunea cu celelalte componente
careia ii apartine.
• Un sistem autoreglabil in sensul ca
intreprinderea are capacitatea,oferita de autonomia sa functionala,de
a-si modifica activitatea in scopul obtinerii obiectivelor propuse.
5. Care sunt factorii de mediu īn activitatea īntreprinderii 13-17
• In conceptie macroeconomica intreprinderea este
parte integranta a mediului ambiant,componenta economica a mediului
ambiant
In cadrul mediului ambiant se disting doua componente:
• Micromediul-cuprinde acele componente cu care
intreprinderea intra in relatii directe:
Furnizorii de materii prime – agenti economici care
asigura resursele de materii prime,echipamente
Prestatorii de servicii- firme care asigura o gama
larga de servicii (comert,transport)
Furnizorii de forta de munca (unitati de
invatamant,oficii de forta de munca)
Clientii (consumatorii industriali,comerciali,firme
carora le sunt oferite produse)
Concurentii (firme care isi disputa aceleasi
categorii de clienti,furnizori)
Intermediarii – ajuta intreprinderea la promovarea
vanzarea si distribuirea marfurilor catre clienti
Organismele publice – asociatiile
consumatorilor,organismele de stat
Conducerea si organizarea interna a intreprinderii
– forta economica a intreprinderii este direct influentata de sistemul
de conducere
• Macromediul – cuprinde factori de ordin general cu
actiune indirecta pe termen lung
Mediul demografic – numarul populatiei,structurat
pe varste si sexe,repartizarea pe medii (urban,rural)
Mediul economic – ramurile economice,nivelul de
dezvoltare in ansamblu,situatia financiar-valutara
Mediul tehnologic
–inventiile,inovatiile,cercetarile,dezvoltarile,produsele noi
Mediul cultural – sistemul de
valori,traditii,obiceiuri,norme
Mediul politic – fortele politice si raporturile
dintre elegradul de implicare a statului in economie
Mediul juridic – cuprinde reglementari de natura
juridica
Mediul natural – relief,clima
• Principala componenta a mediului intreprinderii o
contituie PIATA,in care firma apare atat in calitate de producator
(ofertant) cat si consumator(cumparator);
Piata financiara Piata muncii
-asociatii
-bancherii
-creditorii -lucratorii
-sindicatele
Piata aprovizionarii Piata desfacerii
- Furnizorii de materii prime
-Furnizorii de echipamente -clientii
-intermediarii
-concurentii
In relatia intreprindere-piata se studiaza urmatoarele aspecte:
• Studiul pietei constituie punctul de plecare in
activitatea intreprinderii deoarece piata reprezinta:
Teren de confruntare a cererii cu oferta
Surse de idei pt produse noi sau modernizarea celor
vechi
Mediul de testare si promovare al produselor noi
Asigura informatii referitoare la
consumatori,structura si caracteristicile canalului de distributie la
intreprinderile concurente,categorii de preturi
• In fluxul aprovizionare-productie-desfacere,primul
si ultimul reflecta legatura intreprinderii cu piata
• Cercetarea de piata trebuie sa raspunda la
urmatoarele intrebari:
Ce piete ofera perspectivele cele mai bune
Ce modificari trebuie aduse produsului
Ce pret trebuie fixat
Ce venituri se obtin din vanzarea ,exportul
produsului
• Orientarea intreprinderii catre obiective
prioritare impuse de piata,si anume:
Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor
consumatorilor
Cresterea rentabilitatii si eficientei economice pe
baza sporirii vanzarilor totale si produsului
Pentru realizarea acestor obiective se impune sporirea
supletei,adaptabilitatii si flexibilitatii firmelor in raport cu piata
precum si promovarea unui management anticipativ,cunoasterea si
prevederea permanenta a perspectivelor pietii,elaboararea de strategii
pertinente,optime,de actiune.
6. Cum se clasifica īntreprinderile 17-27
• Dupa forma de proprietate ( forma juridica )
Intreprinderi din sectorul privat –baza juridica
este proprietatea privata a capitalului
Intreprinderi individuale
- patrimoniul intreprinderii apartine unei singure persone
- intreprinzatorul este singurul responsabil de afacerea sa
- intreprinzatorul are o mare autonomie si libertate in munca sa
- responsabilitatea este nelimitata
- aceste intreprinderi sunt limitate
Intreprinderi de grup
Patrimoniul apartine a cel putin 2 persoane
Intreprinderea familiala patrimoniul se afla in
coproprietatea unei familii
Intreprinderea societara in care capitalul este
impartit intre mai multe persoane
o Societati de persoane:societati in nume
colectiv,societatea in comandita simpla
o Societati de capitaluri:societatea in comandita pe
actiuni,societatea pe actiuni
o Societati intermediare de persoane si de capitaluri
care includ SRL-ul
Intreprinderi din sectorul cooperatist:
- Exercitarea dreptului de proprietate asupra
patrimoniului de catre mai multe persoane,care prin actul de
constituire devin si coparticipanti la deciziile de conducere
- Fiecare cooperator are dreptul pe langa salariul
aferent si la o parte din venitul final corespunzator cotei sale de
parti
- Sunt grupate in Cooperative de
productie(mestesugaresti), Cooperative agricole,Cooperative de
consum(grupare de cooperatori care cumpara en-gros si vand
en-detail),cooperative de societati mutuale
Intreprinderi din sectorul public :
Capitalul si puterea de decizie apartine unei colectivitati
publice(stat sau colectivitate locala)
Se infiinteaza prin acte decizionale ale puterii publice
Permite statului controlarea anumitor sectoare majore ale economiei
nationale si sa influenteze anumite evolutii economico-sociale pe
termen lung
-intreprinderea semi-publica,in care puterea publica contribuie partial
la finantarea,conducerea si controlul activitatii,ea particapand la una
sau mai multe intreprinderi private
- concesiunea
- societati mixte
-intreprinderea publica unde statul detine integral capitalul si isi
asuma toate prerogativele de conducere prin agentii sai.Sunt regii
autonome sau societati comerciale
° Regiile autonome se organizaeaza si functioneaza in ramurile
strategice ale economiei nationale.
° Sunt persoane juridice si functioneaza pe baza de gestiune economica
si autonomie financiara
° se pot infiinta prin HG sau hotarari ale administratiei locale de stat
° pot cuprinde uzine,fabrici ateliere servicii etc
° este proprietara bunurilor din patrimoniul sau
° intocmeste anual un buget de venituri si cheltuieli,bilant si cont de
profit si pierderi si sunt obligate sa-si acopere toate cheltuielile
din veniturile obtinute
° din veniturile obtinute dupa acoperirea cheltuielilor isi constituie
fondul de rezerva si fonduri proprii
• Dupa natura activitatilor realizate,distingem:
Intreprinderi agricole:fereme,asociatii agricole
Intreprinderi industriale grupate in 2 categorii
functie de ramura industriala:
- Intreprinderi din ramura industriei extractive
- Intreprinderi din ramura industriei de prelucrare
Intreprinderi de servicii sunt cele care nu creeaza
produse materiale ci presteza servicii(banci,intreprinderi de
transport,asigurari)
Intreprinderi de distributie al caror rol este de a
pune la dispozitia consumatorilor diverse produse
• Dupa marimea (dimensiunea) intreprinderii:
Dupa numarul de salariati
Dupa cifra de afaceri-permite sa se masoare
printr-o singura cifra activitatea desfasurata de intreprindere;masoara
piata unei intreprinderi pentru a fi comparata cu cea a concurentilor
sai
Capitalul exprimat fie prin capital financiar
real,fie prin capital fix(tehnic)
Criteriile de mai sus sunt folosite in mod conjugat deoarece fiecare
dintre ele da o imagine fragmentata,uneori deformata asupra marimii si
importantei
In functie de acestea,intreprinderile pot fi
Intreprinderi mici si mijlocii
Intreprinderi mari si grupuri de intreprinderi
• Intreprinderile mici si mijlocii: IMM prezinta
urmatoarele caracteristici:
Au pana la 100 angajati
Raporturile sociale sunt mai directe si permit o
gestiune a personalului mai eficienta
Managementul este mai eficient
Capitalul este asigurat de o pesoana sau cativa
asociati coproprietari
Arie geografica locala
Firma este mica
IMMuri avantaje:
- grad mare de adaptabilitate
- capacitate mare de inovare
- structura organizatorica simplificata
- existenta unui sistem de informare directa
- o buna gestiune a resurselor umane
- creare noi locuri de munca
- amenajare teritoriala echilibrata
IMMuri vulnerabilitati
- au capital redus deci handicap major pt.dezvoltare
- insuficienta mijloacelor comerciale
- dificultati tehnico-tehnologice
- imposibilitatea realizarii unor investitii sistematice
-protectia sociala a salariatilor relativ redusa
IMM uri tendinte:
a) Crestere spectaculoasa in tarile dezvoltate
b) Imaginea potentialului economic este data de
aportul IMM urilor prin indicatorii:nr.salariati,volum
investitii,valoarea adaugata,cifra de afaceri,exportul
c) Activitatea dominanta este comert,servicii pt.ca
se poate porni cu un capital mic si sectorul serviciilor este inca
deficitar deci in sectorul tertiar
d) Tendinte de asociere a acestor intreprinderi
datorita dificultatilor financiare
• Grupurile de intreprinderi prezinta urmatoarele
caracteristici:
- un grup este constituit dintr-un ansamblu de intreprinderi ale caror
decizii si orientari strategice sunt sau pot fi coordonate din acelasi
centru de decizie
- intreprinderile alcatuiesc un ansmblu integrat
financiar,tehnic,comercial si au obiective comune
- grupul este supus controlului societatii mama
-grupul capata vocatie industriala,comerciala,financiara
- grupurile sunt constituiuite adesea sub forma societatilor de holding
care au ca functie principala detinerea de participatie financiara in
alta parte,urmarind capitalul investit
- in componenta unui holding intra: o societate mama,una sau mai multe
filiale,suna sau mai multe subfiliale,una sau mai multe
participatii,una sau mai multe societati aliate
o Avantaje :
o control asupra unei mari cantitati de mijl.de
productie;
o beneficiaza de o parte importanta a mijloacelor
financiare
o pot face fata costurilor investitiilor de inovare
o pot face fata concurentei
o Dezavantaje si vulnerabilitati
o Efecte nefavorabile ale concentrarii datorate
depasirii optime a capacitatilor
o Vulnerabilitatea financiara datorata faptului ca se
apeleaza la noii parteneri sau actionari pentru cresterea fondurilor
proprii
o Astfel se dilueaza puterea de control
• Cooperarea financiara,comerciala,tehnica-
parteneriat si subfurnitura
Parteneriat financiar :
- Ajutor sub forma de capital-cand una mare ia
participatie la una mica,pt.a face posibila demarajul sau
- Credite de echipament
Parteneriat tehnologic,are loc atunci cand o
intreprindere pune la dispozitia altor intreprinderi experienta si
rezultatele cercetarii sale pt.inovatie
Parteneriat cooperare,permite intreprinderilor
sa-si conjuge eforturile in special la export:fuziune 50%-50%
Parteneriat de tip roire,incita salariatii sa-si
creeze propriile intreprinderi dandu-le ajutor financiar,tehnic si de
alta natura
Subfurnitura este situatia cand un subfurnizor
realizeaza o parte a productiei unei alte intreprinderi,denumita
donator de ordine.
Subfurnitura este deci:
- Sursa de inovare
- Factor de reducere a structurilor – structurile
sunt reduse pt.ca se degreveaza anumite operatiuni tehnice sau
comerciale
- Factor de productivitate-specializare in domeniul
in care are vocatie
7. Īn ce consta procesul de restructurare a īntreprinderii 27-28
Etapele procesului de restructurare:
• Determinarea conditiilor necesare pentru evaluarea
patrimoniului
• Identificarea factorilor care opereaza asupra
valorii intreprinderii
• Analiza prealabila a 4 domenii numite AUDIT:
Audit industrial
Audit contabil si financiar
Audit juridic
Audit ecologic
• Stabilirea diferitelor documente constituind surse
de date si informatii asupra fiecarui audit
• Efectuarea unui diagnostic de restructurare care sa
cuprinda redefinirea relatiilor intre principalii parametri
(indicatori) ai firmei,astfel:
Diagnosticul starii echipamentului de productie si
incidenta sa asupra cantitatii,calitatii,randamentului productiei,in
special asupra muncii;
Diagnosticul asupra produselor ce se vor fabrica si
adaptarea lor la cerintele pietii
Diagnosticul complementar la functiunile
comerciala,financiara si de cercetare
Elaborarea strategiei de aplicare a politicii de
restructurare:sectoarele ce se vor restructura,separarea activitatilor
In final se analizeaza optiunea de aplicare a unui
plan de afaceri ce urmeaza a fi realizat autonom sau cea de stabilire a
unei aliante strategice cu un partener national sau strain.
8. Īn ce consta procesul de creare de noi īntreprinderi 28-30
Se parcurg patru faze:
1. nasterea ideii presupune:
- gasirea unei idei,adica produs,serviciu,aplicatie
tehnologica;surse de idei:mediul profesional,priceperea de a face
ceva,viata cotidiana,ocupatia celui care porneste afacerea
- culegerea de informatii in legatura cu activitatea
pe care o contine ideea retinuta
- verificarea generala a realismului
proiectului;dificultatile proiectului legate de:competenta,timp
disponibil,mijloace financiare,cerintele pietii,forma juridica a
intreprinderii sau a serviciului vizat
2. elaborarea proiectului presupune:
• nota de prezentare generala serveste la
inceperea elaborarii propriu-zise
a proiectului precum si la discutiile cu
partenerii,asociatii,clientii,furnizorii si alte organisme.Contine:
prezentarea creatorului
prezentarea ideii-activitatii
descrierea produsului sau serviciului,cu precizarea intentiilor de
dezvoltare
acoperirea financiara globala
• studiul comercial cuprinde
- definirea produsului sau serviciului sau aspectul
stabilirii caracteristicilor tehnico-economice
- confruntarea cu nevoile pietii;produsul sau
serviciul trebuie sa corespunda la o cerere sau o nevoie a pietii,sa se
identifice consumatorii sau utilizatorii,sa se determine clientela
potentiala si sa se analizeze concurenta
- actiunile comerciale ce vor fi angajate cu referire
la reteaua de distributie,actiunile de promovare si
publicitate,serviciile de post vanzare
• studiul financiar trebuie sa cuprinda
- cifra de afaceri pe care si-o propune firma
- mijloacele
tehnice(masini,utilaje,instalatii,mijloace de transport)
comerciale,umane,financiare
- contul previzionat de rezultate (pe 3 ani)
- planul de finantare ( pe 3 ani)
- bilantul activelor si pasivelor (pe 3 ani)
- planul de trezorerie (pe 18 luni)
• studiul juridic are menirea de a pregati dosarul de
constituire a societatii comerciale pe baza legislatiei in
vigoare,optandu-se pentru una din formele juridice prevazute
3. Lansarea operatiunilor presupune:
• Intocmirea formalitatilor de creare a
intreprinderii –inregistrarea la ORC,publicarea in MOf,inregistrarea la
organele financiare si bancare din teritoriu
• Lansarea activitatii comerciale
• Punerea in opera a mijloacelor tehnice si
umane:amenajarea terenurilor si localurilor,instalarea masinilor si a
utilajelor,recrutarea personalului
• Organizarea interna a intreprinderii care se
materializeaza in fixarea locurilor de
munca,sarcinilor,responsabilitatilor,organizarea contabilitatii
4. Demararea activitatii se realizeaza de obicei pe
parcursul a 3 ani si constituie perioada de testare.
9. Cum se defineste si care sunt componentele unei structuri
organizatorice 31-32
• Reprezinta ansamblul persoanelor,subdiviziunilor
organizatorice si al relatiilor dintre acestea,orientate spre
realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii,este expresia
organizarii formale si ea se proiecteaza pe baza unor
norme,reguli,principii si documente oficiale.
• Este influentata de o serie de factori si anume:
- Strategia dezvoltarii firmei
- Tipul si complexitatea productiei
- Dimensiunile intreprinderii
- Calitatea resurselor umane utilizate
- Mutatii care au loc in mediul exterior al firmei
- Cadrul juridic,statutul intreprinderii
• Structura organizatorica are urmatoarele componente:
Structura functionala (de conducere)
Structura operationala(de productie si conceptie)
Structura procesuala (functiuni si functii)
10. Cum se defineste si care sunt componentele structurii functionale
33-36
• Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor
de conducere si compartimentelor tehnice,economice,administrative,modul
de constituire si grupare al acestora,precum si relatiile dintre
acestea necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial
In structura functionala se includ:
- componentele structurii de conducere
- relatii organizatorice
- ordinea componentelor
• Componentele structurii de conducere
Postul:
a) se defineste prin ansamblul obiectivelor,cu
sarcinile competentele si responsabilitatile asociate care revin spre
executare in mod regulat,unei persoane angajate in intreprindere
b) Este cea mai simpla subdiviziune organizatorica
c) Trasaturile unui post de munca sunt:
Autoritatea formala,exprima limita in care acesta
poate actiona pentru realizarea obiectivelor individuale
Competenta profesionala,exprima nivelul de
pregatire si de experienta care permite realizarea obiectivelor
individuale
Responsabilitatea reprezinta obligatia titularului
de a indeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele
individuale ale postului
Conexiunile si interdependentele intre sarcini,competente si
responsabilitati pe de o parte,si obiectivele individuale ale
postului,pe de alta parte sunt exprimate in literatura de spacialitate
ca fiind “triunghiul de aur” al organizarii.
competente
responsabilitati
sarcini
• Functia:
a) Reprezinta ansamblul atributiilor si sarcinilor
omogene din punct de vedere al naturii si complexitatii lor,desemnate
in mod regulat si organizat unui angajat al intreprinderii
b) Cuprinde:
- Atributii si sarcini de indeplinit
- Responsabilitatea pe care aceasta o incumba
- Competente si relatii pe care salariatul trebuie sa
le manifeste
Distingem 2 tipuri de functie:
- Functia de conducere caracterizata prin
competente,sarcini,responsabilitati din domenii mai largi de
activitate,implicand atributii de conducere a activitatii unui numar
mare de subordonati:
prevederea,organizarea,comanda,coordonarea,evaluarea,controlul
- Functia de executie:caracterizata prin
obiective,competente,responsabilitati limitate,ele transpun in practica
deciziile emise de functiile de conducere.
• Compartimentul :
a) Reprezinta unitatea organizatorica care reuneste
sub aceeasi autoritate ierarhica un anumit numar de persoane carora le
revin permanent sarcini bine precizate
b) Compartimentele sunt:
- Operationale,care au in sarcina obiectivele
derivate si generale
- Functionale,care participa la fundamentarea
strategiilor si politicilor globale ale firmei:comercial,financiar,etc
• Relatiile organizatorice-exprima raporturile
instituite intre componentele organizatorice prin reglementari oficiale
a) Relatii de autoritate sunt cele instituite prin
reglementari oficiale si sunt obligatorii
- Relatii ierarhice:raportul intre titularul postului
de conducere si cei ce detin posturi de executie
- Relatii funtionale:prin care se asigura exercitarea
autoritatii functionale de catre compartimentele de specialitate
- Relatii de stat major:se creaza prin delegarea
sarciniilor,responsabilitatilor si competentelor unor persoane pentru
solutionarea unor probleme complexe
b) Relatii de cooperare:sunt cele care se stabilesc
intre titularii unor posturi aflate pe acelasi nivel ierarhic,dar
apartinand unor compartimente diferite
c) Relatii de control:sunt cele care se stabilesc
intre titularii unor posturi cu organele speciale de control
d) Relatii de reprezentare:sunt cele stabilite intre
reprezentantii firmei(manageri)si reprezentantii organizatiei
profesionale
• Ordinea componentelor-realizata prin:
a) Nivelul ierarhic constituit din ansamblul
subdiviziunilor aflate la aceeasi distanta fata de conducerea
superioara a intreprinderii
b) Ponderea ierarhica reprezinta numarul de persoane
subordonate nemijlocit unui cadru de conducere si se stabileste in
functie de : natura si gradul de complexitate al operatiunilor,volumul
de informatii,metodele obtinerii,prelucrarii si transmiterii
informatiilor,dispersia teritoriala a unitatilor conduse etc
Tipuri de structuri de conducere:
I. Structura ierarhica
- Fiecare conducator isi dirijaza subordonatii in mod
direct
- Aplica principiul unitatii de comanda
II. Structura functionala
- Aplica principiul specializarii
- Autoritatea se bazeaza pe competente profesionale
- Unitatea de comanda este impartita
- Inconvenientele sunt confuzie a responsabilitatilor
si diluarea reasponsabilitatii
III. Structura mixta (ierarhic-functionala)
- Permite ca un subordonat sa primeasca sarcini atat
de la seful ierarhic pentru activitati de ansamblu,dar si de la seful
functional pt.domenii strict limitate de competenta profesionala
11. Cum se defineste si care sunt componentele structurii de productie
36-42
• Structura operationala este definita prin:
- Numarul si componentele unitatii de productie
- Marimea si modul de amplasare al acestora
- Modul de organizare interna
- Relatii de cooperare ce se stabilesc intre acestea
• Verigile structurale ce se pot organiza sunt:
- Uzine,fabrici,explatari si alte unitati similare
- Sectii de productie,de service,ateliere de
productie si proiectare,laboaratoare de control si cercetare,locuri de
munca
1. sectii de baza
- in ele se desfasoara procesele de productie
- pot fi organizate –pe baza principiului obiectului
fabricat
- pe baza principiului tehnologic
2. sectii auxiliare:executa procese de productie
auxiliare,adica,produse,lucrari,servicii ce ajuta la realizarea in bune
conditii a produselor din sectiile de baza
3. sectii de servire-executa lucrari,servicii sau
activitati necesare sectiilor de baza si auxiliare:depozite si magazii
Atelierul de productie:
- reprezinta o alta veriga de baza ce se poate
constitui independent sau in cadrul unei sectii
- atelierul reuneste mai multe locuri de munca
- pentru organizarea unui atelier este necesar un
volum de munca care sa necesite un anumit numar de formatii conduse de
un maistru
- in functie de profilul lor pot fi: de
productie,montaj,service
Locul de munca:
- constituie veriga primara a structurii de productie
si conceptie
- reprezinta o anumita suprafata de
productie,inzestrata cu mijloace de munca si organizate pentru
realizarea unei operatii sau al unei lucrari de catre un muncitor sau
grup de muncitori.
TIPURI DE STRUCTURI DE PRODUCTIE SI CONCEPTIE
1. Structura de productie de tip tehnologic
Se intalneste in intreprinderea in care sectiile de baza sunt
organizate pe principii
tehnologic:pregatirea,prelucrarea,montaj-finisare,probe si incercari
Este specific IMM
Caracteristici organizatorice:
- Utilajele folosite sunt universale
- Locurile de munca sunt amplasate pe grupe omogene
- Lucratorii au calificare superioara sau sunt
policalificati
Avantaje : flexibilitate sporita in organizarea procesului de fabricatie
Dezavantaje:dificultati in aplicarea unei solutii organizatorice moderne
2. structura de productie si conceptie pe obiect
-se intalneste in intreprinderea in care sectiile de baza sunt
organizate pe principiul obiectului de fabricatie-sectia si obiectul
-cere ca sectia sa execute toate stadiile tehnologice necesare
fabricarii reperului sau produsului
-se aplica la unitatile cu productie de masa sau serie mare la care
nomenclatura de fabricatie este restransa iar volumul de productie este
mare
AVANTAJE
-ofera posibilitatea aplicarii unor metode moderne de organizare a
productiei si a muncii
-permite reducerea duratei ciclului de productie
-asigura folosirea eficienta a SDV
-asigura o crestere a productivitatii muncii
DEZAVANTAJE
-flexibilitate redusa in innoirea productiei
-imposibilitatea utilizarii complete a utilajelor si a fortei de munca
SCHEMA
3.Structura de productie si conceptie de tip mixt
- Se caracterizeaza prin faptul ca unele sectii de baza sunt organizate
tehnologic,iaralte sectii de baza sunt organizate dupa principiul
obiectului de fabricatie
-se aplica la unitatile de productie in serie mare
schema structurii de productie:
Factorii care determina structura de productie si conceptie a
intreprinderii
1) Valoarea productiei ce urmeaza a fi
fabricata,-influenteaza atat marimea intreprinderii cat si numarul
verigilor structurate
2) Formele si nivelul specializarii si cooperarii –
structura de productie se v a proiecta fara anumite verigi in cadrul
sectiilor de baza,deoarece anumite lucrari sunt asigurate prin cooperare
3) Specificul procesului tehnologic si
particularitatile produsului fabricat influenteaza structura de
productie si conceptie atat in cazul intreprinderilor care
apartin unei ramuri cat si in cazul ramurilor diferite,deoarece
proceseletehnologice sunt diferite si se deosebesc intre ele
4) Zona in care este amplasata intreprinderea
influenteaza asupra numarului si marimii unitatilor auxiliare,de
servire si a unitatilor cu caracter social-cultural
12. Cum se defineste si care sunt componentele structurii organizarii
procesuale 42-43
1. Obiective generale –principalele scopuri ale
intreprinderii:atingerea unui anumit nivel al productiei
2. Obiective principale,definesc parti
importante ale obiectivelor generale:cresterea capacitatilor de
productie pentru care participa un numar mare de salariati (derivate de
gradul I)
3. Obiective secundare sunt parti din obiectivele
principale la care participa salariati ce executa un numar restrans de
operatii: pregatirea conditiilor materiale si organizatorice necesare
dezvoltarii capacitatii de productie (derivate de gradul II)
4. Obiective specifice sunt definite ca fiind actiuni
si lucrari intreprinse pentru relizarea obiectivelor derivate
5. Obiective individuale-sarcinile concrete atribuite
unui salariat pentru relizarea obiectivelor
Aceste categorii de obiective influenteaza si determina componentele
organizarii procesuale,astfel:
• Functiunea - reprezinta ansamblul
activitatilor omogene,complementare sau convergente,desfasurate de
salariati de o anumita specialitate ,folosind metode si tehnici
specifice cu scopul realizarii unor obiective principale(derivate de
gradul I)
• Activitatea –cuprinde ansamblul atributiilor
omogene ce se realizeaza de salariati care poseda cunostinte de
specialitate dintr-un domeniu mai restrans si care conduc la realizarea
obiectivelor secundare (derivate de gradul II)
• Atributia – cuprinde ansamblul sarcinilor executate
de un salariat cu cunostinte apartinand unui domeniu restrans si care
conduc la realizarea obiectivelor specifice
• Sarcina –cuprinde ansamblul operatiilor atribuite
unui singur salariat cu scopul realizarii obiectivelor individuale
• Operatia – se atribuie spre executie unei singure
persoane pe o perioada determinata pe un loc de munca sau pe un post de
munca
13. Care sunt functiunile īntreprinderii 43-46
Henry Fayol a stabilit 5 functiuni de
baza:cercetare-dezvoltare,productie,comerciala,financiar-contabila,personal
1. Functiunea de cercetare-dezvoltare
cuprinde:cuprinde activitatile de reinnoire sistematica a procesului de
productie pentru ridicarea permanenta a performantelor acestuia
Elaborarea de studii de prognoze tehnologice pentru
a stabili alternative posibile de dezvoltare
Stabilirea strategiei de dezvoltare a societatii
Stabilirea programului de retehnologizare a
productiei
Stabilirea programului de asimilare de produse noi
Valorificarea cat mai deplina a inteligentei
creative si fanteziei salariatilor in special a specialistilor
Stabilirea de norme si normative de consum de
materii prime si materiale
Efectuarea pregatirii tehnologice necesare
Asigurarea unui nivel superior de organizare a
conducerii si a productiei prin efectuarea de studii privind:
Perfectionarea structurii organizatorice
Rationalizarea sistemului informational
Optimizarea fluxurilor de fabricatie
Imbunatatirea proceselor de munca,transport,etc
2. Functiunea de productie – cuprinde activitatile
prin care se asigura punerea in miscare a masinilor,utilajelor si
instalatiilor in vederea realizarii produselor
Elaborarea programelor de fabricatie pe baza
contractelor cu furnizorii si beneficiarii
Pregatirea,lansarea si urmarirea realizarii
productiei
Urmarirea incarcarii si folosirii rationale a
capacitatilor de productie
Utilizarea judicioasa a
masinilor,utilajelor,instalatiilor
Corelarea productiei auxiliare cu productia de baza
Realizarea produselor in conformitate cu
documentatiile tehnice
Executarea controlului calitativ interfazic
Organizarea aprovizionarii sistematice a locurilor
de munca cu cele necesare
Gospodarirea judicioasa a materiilor prime
Asigurarea unor conditii de igiena si protectie a
muncii
3. Functiunea comerciala – cuprinde activitati prin
care se asigura materia prima si materialele necesare
productiei,conservarea acestora si a produselor lor,transportul si
comercializarea lor.
Elaborarea de studii complexe de marketing de
natura sa fundamenteze strategia si politica de dezvoltare a
intreprinderii
Alegerea furnizorilor si beneficiarilor si
conlucrarea stransa cu acestia
Incheierea contractelor economice si urmarirea
realizarii lor
Stabilirea de norme de stoc de materii prime produse
Stabilirea programului de aprovizionare
Efectuarea corespunzatoare a
receptiilor,depozitarii si gospodaririi economicoase a materiilor prime
si materialelor
Efectuarea controlului calitativ al produselor
destinate vanzarii
Participarea la demonstratii practice
expozitii,targuri
Asigurarea reclamei produselor fabricate in
intreprindere
4. Functiunea financiar-contabila – cuprinde
activitatile prin care se asigura fondurile financiare si utilizarea
lor eficienta precum si evidenta in expresie baneasca a tuturor
resurselor intrate si obtinute in procesul productiei.Activitati:
Crearea unui sistem informational pentru a se
efectua analiza si controlul economico-financiar operativ al tuturor
activitatilor
Elaborarea programului de dezvoltare
economico-financiar prin dimensionarea reala a nevoilor si resurselor
Elaborarea balantei de venituri si cheltuieli (BVC)
Analiza si controlul operativ al costurilor,cat mai
aproape de locul si momentul cheltuielilor
Utilizarea unor forme si metode moderne de evidenta
Asigurarea echilibrului financiar
Evaluarea patrimoniului intreprinderii
Stabilirea preturilor produselor fabricate si
tarifelor
5. Functiunea de personal:
Cuprinde activitatile
prin care se asigura resursele umane necesare intreprinderii,
stimularea si folosirea lor rationala,pt realizarea obiectivelor
intreprinderii,dezvoltarea competentelor profesionale precum si
solutionarea problemelor salariale si sociale.Activitati:
Elaboarea strategiei si politicii de personal
Organizarea pe baze stiintifice a activitatii
desfasurate de personal
Proiectarea structurii organizatorice
Stabilirea necesarului de personal pe
categorii,profesii,meserii specializate si a fondului de salarii
Asigurarea numerica si calitativa de
personal(recrutare,selectare,incadrare)
Motivarea si salarizarea personalului
Calificarea si pregatirea profesionala a
personalului
Asigurarea unor conditii tot mai bune de munca si
viata
14. Care sunt functiile manageriale ale īntreprinderii 46-50
1. Functia de previziune:
- Cuprinde totalitatea activitatilor prin care se
stabilesc conditiile viitoare de actiune,se fixeaza obiective,mijoace
materiale,financiare,umane necesare realizarii obiectivelor
- Este prioritara in activitatea conducerii
- Se concretizeaza in practica prin activitatea de
planificare
- Cuprinde:
Elaborarea de prognoze:se stabilesc pe termen
lung,indica alternative pentru dezvoltarea economico-sociala a
unitatii,prevederi neobligatorii
Elaborarea de planuri: au in vedere cerintele
pietii si sunt obligatorii
Elaborarea de programe:detaliaza prevederile din
plan,se intocmesc pentru perioade scurte,sunt obligatorii
- Pe baza acestor previziuni conducerea unitatii ia
masuri ia o serie de masuri pentru dezvoltarea
intreprinderii,asimilarea de noi produse,construirea de noi
ateliere,sectii,pregatirea fortei de munca
2. Functia de organizare:
- cuprinde totalitatea activitatilor ce trebuiesc
realizate pentru asigurarea cadrului organizatoric optim in vederea
obtinerii unei eficiente maxime
a. Organizarea conducerii prin rezolvarea unor probleme
- elaborarea si perfectionarea structurii
organizatorice
- organizarea si perfectionarea sistemului
informational
- precizarea atributiilor si competentelor fiecarui
organ de conducere din structura organizatorica
b. Organizarea productiei sa asigure solutii optime
pentru desfasurarea activitatii in sectiile de
baza,auxiliare,pregatirea productiei,specializarea si cooperarea in
productiei
c. Organizarea muncii trebuie sa asigure:
- organizarea stiintifica a muncii in schimburi
- organizarea proceselor de munca
- organizarea lucrului la mai multe masini
- intarirea disciplinei in munca
• organizarea implica
- determinarea activitatilor necesare realizarii
obiectivelor
- gruparea activitatilor intr-o structura omogena
- repartizarea grupelor de activitati pe functii si
oameni
• organizarea operativa
- scheme de sarcini si functiuni
- descriarea posturilor
- standarde de randamente
- exigente de calificare
- sisteme de salarizare
3. Functia de coordonare
-consta in totalitatea activitatilor prin care se sincronizeaza in timp
si spatiu toate actiunile in timp si fortele dintr-o unitate in vederea
realizarii obiectivelor
-cuprinde procedee si activitati prin care conducerea declanseaza
actiunile difritelor verigi functionale de productie si de conceptie in
vederea realizarii obiectivelor.
-actiunile ce se coordoneaza trebuie sa aibe un caracter permanent
-implica din partea conducerii cunoasterea profunda a aspectelor
tehnologice,organizatorice,economice
implica o cerinta de baza a delegarii de atributii si competente pe
diferite niveluri ierarhice pt a se indeplini in conditii optime
4.Functia de antrenare (comanda)
- consta in totalitatea activitatilor prin care salariatii sunt atrasi
si determinati sa participe si sa contribuie la realizarea obiectivelor
planificate
-are caracter operational
-scopul antrenarii:implicarea cat mai profunda si eficace a
personalului de conducere si executie la realizarea obiectivelor
-fundamentul antrenarii il constituie motivarea
-caracteristc conducerii stiintifice este conceperea motivarii pe baza
asa-numielor scari motivationale
-caracteristici ale antrenarii eficiente:
a.sa fie complexa
b.sa fie diferentiata
c.sa fie graduala.
5.Functia de evaluare control
-consta in activitatile prina care performantele unitatii si
componentele acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele si
standardele stabilite initial in vederea determinarii abaterilor,a
eliminarii deficientelor constatate si integrarii abaterilor pozitive
-cerinte:
sa existe un sistem informational capabil sa
asigure o circulatie rapida a informatiilor
sa existe un sistem de control in unitati cu
precizarea punctelor de control,obiective si competente
intarirea autocontrolului asupra activitatii
controlul sa fie continuu
controlul sa fie preventiv pentru a preintampina
deficientele
controlul sa aibe caracter corectiv
Realizarea functiei de evaluare-control presupune:
1.precizarea normelor si a altor obiective,
2.masurarea rezultatelor
3.determinarea abaterilor de la norme
4.interpretarea abaterilor,a efectelor directe si indirecte
5.formularea de aprecieri si stabilirea de masuri in legatura cu
personalul controlat
6.stabilirea masurilor corective pt preintampinarea aparitiei abaterilor
15. Īn ce consta perfectionarea si proiectarea unei structuri
organizatorice 50-51
• Perfectionarea:
Stabilirea unor proportii de optime intre sectiile
de baza,auxiliare si de servire
Stabilirea unor proportii optime intre capaciatea
de productie ale diferitelor sectii de baza
Adancirea specializarii sectiilor de baza si
implicit a cooperarii
Rationalizarea legaturilor de productie dintre
diferitele verigi structurale:
- Perfectionarea organizarii transportului
- Amplasarea rationala a diferitelor sectii
- Alegerea celor mai corespunzatoare cladiri pentru
sectii,ateliere etc
• Proiectarea structurii organizatorice
Asigurarea unui evantai optim al subordonarilor:
Crearea si dependenta compartimentelor
Asigurarea unui stat major si a unor servicii
functionale competente,asigurand interlocutori
responsabili,operationali,competenti activi si eficienti
Asigurarea economiei de comunicatii
Folosirea delegarii
Procesul de analiza si proiectare a unei structuri organizatorice
parcurge urmatoarele etape:
1. analiza obiectivelor intreprinderii
2. definirea activitatilor necesare si stabilirea
continutului lor
3. proiectarea compartimentelor,gruparea si
stabilirea relatiilor intre ele
4. proiectarea propriu-zisa a structurii
organizatorice
5. evaluarea atat a functionalitatii cat si a
laturilor constructive a structurii organizatorice a intreprinderii
16. Care sunt documentele de formalizare a structurii organizatorice
52-53
• Regulamentul de organizare si functionare (ROF)
Are 5 parti:
I. Organizarea firmei si prezentarea structurii
- Dispozitii generale
- Actul normativ de infiintare
- Obiectul de activitate
II. Atributiile firmei
-Atributiile AGA
-Competentele si responsabilitatile pt directorul general si directori
pe functii
III. Conducerea firmei
IV. Atributii si diagrama de relatii pentru fiecare
compartiment functional
V. Dispozitii generale
• Fisa postului
- Prezinta in detaliu elementele impuse unui salariat
pentru a putea exercita activitatea in conditii normale
- Cuprinde:
Denumirea si obiectivele postului
Compartimentul
Competentele
Responsabilitatile
Cerintele (studii vechime aptitudine)
• Organigrama
- Este o reprezentare grafica a structurii
organizatorice in care se reda o serie de elemente ale structurii:
- Este folosita in analiza managementului
- Sunt organigrame de intreprindere
- Organigrame de compartimente
- Piramidale
- Circulare
- De la stanga la dreapta
17. Īn ce consta definirea si clasificarea procesului de productie 54-56
• Reprezinta totalitatea actiunilor constiente ale
angajatilor unei intreprinderi indreptate cu ajutorul unor
masini,instalatii,utilaje,asupra materiilor prime si materialelor si
altor componente in scopul transformarii lor in produse
lucrari,servicii cu o anumiat valoare pe piata
• Procesul de munca este actiunea muncitorului cu
ajutorul uneltelor de munca indreptate asupra diferitelor materii
prime,materiale sau altor componente in vederea transformarii lor in
bunuri economice
Clasificare
1. Dpdv modul in care partcipa la executarea
diferitelor produse,lucrari sau servicii
a) Procese de baza
b) Procese auxiliare
c) Procese de servire
2. dpdv mod de executie
a) procese manuale
b) procese mecanice
c) procese manual-mecanice
d) procese automate
e) procese de aparatura
3. in raport cu mediul de obtinere a produselor
procese directe
procese sintetice
produse analitice
4. In raport de natura tehnologica a operatiilor
efectuate
- Procese chimice
- Procese de asmblare
- Procese de transport
5. In raport cu natura activitatilor desfasurate sunt:
- Proces de productie propriu zis
- Proces de depozitare (magazinaj)
- Proces de transport
6. Sub raportul continuitatii lor procesele sunt:
a) Procese de productie continua (liniara) adica se
realizeaza pe linii tehnologice
b) Procese de productie discontinua (neliniare sau
discrete) produsele se obtin prin prelucrari succesive in diferite
ateliere sau sectii
7. Dupa tipurile de fabricatie,care definesc relatiile
intreprindere-client avem:
a) Fabricatie la comanda
b) Fabricatie pe stoc
c) Fabricatie mixta
18. Cum se defineste si care sunt tipurile de productie 56-57
Tipul de productie este- starea organizatorica si functionala a
intreprinderii determinate de nomenclatura produselor fabricate,rolul
productiei executate,gradul de specializare a
intreprinderilor,sectiilor si locurilor de munca modul de deplasare a
diferitelor materii prime,de la un loc de munca la altul
Se regasesc urmatoarele tipuri de productie:
1) Tipul de productie de masa
Caracteristic pentru intreprinderile care produc o
gama redusa
Se fabrica in cantitati mari
Intreprinderea se specializeaza ca si utilajele
folosite
Deplasarea produselor se face continuu,mecanizat
sau automatizat
Creaza conditii pentru automatizarea si organizarea
productiei in linii de flux
2) Tipul de productie in serie
Caracteristic intreprinderilor care folosesc o gama
mai redusa sau mai larga de produse in cantitati mari,mijlocii,mici
Functie de nomenclatura produselor si marimea
seriilor de fabricatie specializarea sectiilor va fi mai redusa sau mai
accentuata
Deplasarea produselor de la un loc de munca sau
altul se face cu mijloace de transport continuu (serii mari)sau
discontinuu(serii mici)
Amplasarea masinilor si utilajelor se face pe grupe
omogene (serii mici) sau linii de productie pe flux (serii mijlocii sau
mari)
3) Tipul de productie individuala
Caracteristic intreprinderilor cu gama larga de
produse,unicate sau cantitati foarte reduse
Organizarea sectiilor se face dupa principiul
tehnologic,cu masini,utilaje universale
Deplasarea produselor se face de la un loc de munca
la altul se face bucata cu bucata
Pregatirea de fabricatie este mai putin detaliata
19. Īn ce consta organizarea productiei de baza 58-63
Organizarea productiei de baza(activitatea de fabricatie) este
influentata de tipul de productie al intreprinderii:
• Organizarea productiei in flux ,pe linii de
fabricatie caracterizeaza intreprinderea cu tipul de productie de masa
sau serii mari
• Organizarea productiei bazata pe amplasarea
spatiala pe grupuri omogene de masini,utilaje si instalatii este
caracteristica intreprinderii cu tipul de productie individuala,de
serie mica sau mijlocie
A. Organizarea productiei in flux pe linii de
fabricatie
Caracteristici :
Divizarea procesului tehnologic pe operatii si
stabilirea succesiunii executarii lor
Repartizarea executarii operatiilor pe locuri de
munca
Amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de
succesiunea executarii operatiilor tehnologice
Trecerea materiilor prime de la un loc de munca la
altul in mod continuu in ritmul impus de sincronizarea executarii
operatiilor tehnologice
Executarea concomitent a operatiilor la toate
locurile de munca la altul prin mijloace de transport adecvate
Executarea de produse asemanatoare dpdv
constructiv tehnologic si al materiilor prime utilizate
Factori
a.nomenclatura productiei
- linii de productie monovalente
- linii de productie polivalente
b.gradul de ritmicitate al fabricatiei
- linii tehnologice continui cu tact impus cand
duratele de executare sunt egale
- linii tehnologice cu tact liber durata operatiilor
este diferita
- linii tehnologice cu flux intermitent
c. modul de transmitere al obiectelor de la o operatie la alta –
obiectele se deplaseaza pe loturi de transport
d. dupa pozitionarea obiectului influenteaza prin linii tehnologice cu
obiect mobil
Proiectarea unei linii de productie in flux necesita urmatoarele
elemente calculate:
• Tactul de linie de productie in flux (T) –
reprezinta intervalul de timp dintre livrarea a 2 produse sau piese
succesive in cadrul liniei:
Relatia de calcul:
Tx60-i
T=
Pp
In care T= tactul liniei
t= fondul de timp disponibil in perioada de timp considerata cand
t=(tc-to)
tc = timp calendaristic
to = opriri egale
i = marimea intreruperilor de timp reglementate
Pp = productia preconizata a se executa in perioada de
timp
considerata
• Ritmul liniei (R) reprezinta cantitatea de produse
pe care linia de flux o executa intr-o unitate de timp (randamentul
liniei)-este o marime inversa tactului
Relatia de calcul :
1
Pp
R
=
R=
T
tx60-i
• Numarul de locuri de munca necesar pentru executia
unei operatii
Relatia de calcul:
Do
Nlmo =
T
In care Do – durata operatiei;
Nlmo
– numar de locuri de munca
• Numarul total de locuri de munca in cadrul unei
linii de flux
Relatia de calcul:
n
N lmt = N
lmi
i=1
in care : N lmt - numar locuri de munca total
N lmi – numar locuri de munca necesare pentru operatie cand i variaza
de la 1 la n
• Numar de muncitori necesari in cadrul liniei de
fabricatie este de regula egal cu numarul de locuri de munca
• Lungimea liniei de fabricatie – cand locurile de
munca sunt amplasate in linie dreapta
Relatia de calcul: L = Nmt X d
d =
este distanta intre axele locurilor de munca respective
• Viteza de deplasare a mijlocului de transport prin
care se asigura deplasarea produselor:
Relatia de calcul :
d
V =
T
Organizarea produtiei in flux prin formele sale specifice – prezinta
eficienta ridicata
Concretizata in urmatoarele avantaje:
• asigura o productivitate a muncii ridicata
• creaza conditii optime prntru introducerea
progreului tehnic
• permite reducerea ciclului de productie
• creste volumul si cantitatea productiei
• rationalizeaza fluxul de productie
• asigura reducerea costurilor de productie
• mai buna folosire a timpului de lucru
B. Organizarea spatiala a fabricarii produselor dupa
metoda productiei individuale si de serie mica
1. organizarea unitatilor dupa principiul tehnologic
2. trecerea de la un loc de munca la altul se face
bucata cu bucata
3. pentru fabricarea produselor se foloseste o
tehnologie sumara
4. pentru proiectarea tehnologiei se folosesc
normative grupate si nu detaliate
Avantajele organizarii spatiale:
asigura o mare flexibilitate in folosirea fortei de
munca
creeaza conditii pt realizarea ritmica a procesului
de munca
in cazul defectarii unui utilaj nu se perturba
desfasurarea procesului de productie
asigura conducerea eficienta a sectiilor
Dezavantaje
necesita un volum de transport si manipulare ridicat
necesita inalta calificare a muncitorilor
ciclul de productie este mare
controlul tehnic este mai complex
20. Īn ce consta organizarea activitatii de pregatire a fabricatiei
63-67
Consta in elaborarea documentatiei tehnologice si stabilirea consumului
de materii prime ,materiale,SDV,locuri de munca
1. Determinarea consumurilor de materii prime si
materiale
a) Consumul tehnologic (ct)
Ct = Cut
+Pth
Cut este consumul util si este cantitatea de materii prime si materiale
incorporate in produsul finit
Pth -pierderi tehnologice-este cantitatea de material consumat
b) Necesarul de aprovizionat (Nap)
Nap =
Ct+Pnt
Pnt –pierderi netehnologice –pierderi din transport,manipulare,
aprovizionare,depozitare materii prime si materiale
2. Determinarea consumului de SDV-uri
(scule,dispozitive,verificatoare)
I.Metode analitice – scule de aschiere:
Pe baza normei de uzura (ore de utilizare)
Scule ce se consuma la 1000 de produse sau la 1000 ore de
functionare
Consum specific la 1000 de piese
t ‘
mec
Cs = ----------------- x 1000 (1+k)n
60 ‘
x N uz
Consum specific la 1000 de ore functionare
1000
Cs = ------------------- x
(1+k)n
Nuz
Cs- consum specific;t’ mec = timpul mecanic in minute necesar
pt.prelucrarea unui produs
K – coeficient de distrugeri accidentale; n=nr scule;Nuz= norma
de uzura in ore
-Stantele si matritele de forjat
Relatia de calcul:
l
Cs = ------------------ x
1000 n = nr de lovituri;np = nr de produse.
np x Nuz
- instrumentele de masura si verificare
m
Cs = ----------------- x 1000 x Kc
N uz
m = nr masuratori pe o piesa
Kc = coeficient care exprima gradul de cuprindere in control
(Kc=1)
II. Metode statistice –se bazaza pe date privind consumul de SDV uri
din perioada precedenta
Cs la 1000 unitati de produs;
Co
Cso = ---------------- x 1000
Po
Cs la 1000 de ore de functionare
Co
Cso =------------- x 1000
To
Cso = consum special de SDV
Po = productia executata
To = timpul efectiv de lucru
Co = consumul total SDV
3. Determinarea consumurilor de munca
a) Norma de timp timpul stabilit unui executant cu calificarea
corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala pentru
executarea unui produs sau unitati de lucrare in coditii tehnice si
organizatorice detrminate;
t pi+t
op+t de+t
ir
T
Nt = -------------------------------------- = -------------
q
q
tpi timp de pregatire incheiere
top timp operativ (timp de transformare a mater.prima,material in
produs finit)
tde timp de deservire (timp de mentinerea utilajului in stare de
operare)
tir timp de intreruperi reglementate
Nt –norma de timp
T - timp alocat
q - volum lucrari,productie,sarcini
b) Norma
de productie (Np) se exprima in unitati naturale de
productie,lucrari,sarcini sau operatii pe unitatea de timp:
q
1
Np=------------- = ---------------
T
Nt
c)
sfera de atributii reprezinta ansamblul sarcinilor de munca stabilite
unui executant
care are calificarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala
pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care
participa in conditii tehnice si organizatorice precizate
d) norma
de personal precizeaza numarul de lucratori,pe meserii (functii) si
nivel de calificare , necesar pentru realizarea unui ansamblu de
sarcini de munca,in conditii tehnice si organizatorice precizate.
21. Īn ce consta programarea productiei 68-74
Programarea productiei
reprezinta un factor important in managementul intreprinderii:
Activitati:
o Primirea,preluarea si lansarea comenzilor
o Optimizarea structurii sortimentelor de fabricatie
pe termen scurt
o Intocmirea programelor de productie
o Repartizarea lucrarilor
o Ocuparea continua a locurilor de munca
o Minimizarea stocurilor de productie
o Programarea elementelor auxiliare de fabricatie
o Respectarea termenelor de livrare
Programarea productiei realizeaza urmatoarele functii:
Informarea conducerii asupra productiei ce trebuie
realizata
Fundamentarea normativelor de productie
Elaborarea programelor operative
Coordonarea verigilor de productie
Urmarirea si reglarea operativa a productiei
A. Faza I . Elaborarea programului de
productie lunar pe intreprindere
Cantitati ce trebuiesc realizate
Valoarea productiei
Valoarea productiei exprimata in unitati de munca
La nivelul intreprinderii se elaboreaza pe baza unor calcule de
devansare calendaristica – programul de productie lunara- pornindu-se
de la o variabila independenta: termenul de lansare in
fabricatie,termenul de livrare
Pornind de la termeul de livrare se merge inapoi in timp cu duratele
ciclului de fabricatie pe baza carora se intocmeste programul lunar
pentru fiecare produs si pentru fiecare componenta.
Se incepe cu piesa a 2-a
d= ttp2+tpp2+tmA1+tmp+ i+tms1
t tp2 – timp de lucru turnare la piesa p2
t pp2 – timp de prelucrare la piesa p2
t ms1 – timp de montaj la subansamblul S1
t mA1 – timp de montaj la subansamblul A1
t mp – timpul de montaj la produsul P
i - suma intreruperilor dintre diferite operatii la reperul
conducator
B. Faza II. Elaborarea programului pe sectii
Pe sectie
Pf =(Nb+L+S)x(1+P/100)
; Nb –necesarul de semifabricate
L - necesarul se semifabricate ce se livreaza ca atare
S - modificarea stocurilor de productie neterminata
P - pierderi de productie (rebuturi) procentual
Pe sectoare
1 n
Plum =---- ti x Qi
Kn i=1
Plum – program de productie lunar exprimat in unitati de munca
Kn - coeficient de indeplinire a normelor
n - numarul de produse,piese
care se fabrica
ti - timpul normat pt
executarea unei piese sau produs
Qi - volumul planificat in fiecare
produs,piesa’i’
Gradul de folosire a fondului de timp al utilajelor:
P lim
Gr = ----------------- x 100
T pl
Tpl = fondul de timp planificat la nivel de sectii Tpl =
[N(Tc-Ts)-Tipli] x ds x ks
N numarul de utilaje
Tc timp calendaristic
Ts timp de intreruperi (sambata,duminica,sarbatori legale)
Tipl timpul de intrerupere planificat pentru intretinerea si repararea
utilajelor
ds durata unui schimb
ks coeficientul numarului de schimb
C. Faza III. Programarea productiei in cadrul
sectiilor
Pe baza programelor lunare de productie,corelate cantitativ si in timp
se elaboareaza programe de productie operative pentru subunitatile de
productie: ateliere,grupe de utilaje,formatii de lucru,loc de munca
Programele de productie in cadrul sectiei,trebuie sa asigure:
• Programul de productie al atelierului de fabricatie
• Programul de productie pe grupe omogene de utilaje
• Programul de productie pe locul de munca
22. Īn ce consta lansarea productiei 75-76
Lansarea productiei in fabricatie consta
in elaborarea si transmiterea subunitatilor de productie a
documentatiei referitoare la materiile prime,materiale,cheltuieli de
munca vie pe operatii,comenzi,produse,care vor sta la baza realizarii
programului de productie.Se asigura declansarea executiei productiei,si
se coreleaza cu activitatile de programare propriu-zisa pe care o
succed.Se intocmesc documentatiile pentru normele de timp si normele de
materii prime.
Documente:
a)bonuri de materiale
permit procurarea materialelor pentru lucru/document justificativ de
iesire/repartizarea costurilor/utilizarea pt contabilitate
b)bonuri de lucru
operatii necesare/timpul afectat operatiilor/utilajul cu care se
executa/muncitorul care executa operatia/stabilirea
salariului/repartizarea costurilor pe produse/controlul timpului de
lucru
c)fisa de insotire
insoteste produsul/arata posturile de lucru succesive si operatiile
care se executa
d)graficul de avansare a produsului
termene de executie/timpii de executie/posturile de lucru/stabilirea
programului general de fabricatie/stabilirea planului de incarcare a
fiecarui post de lucru/controlul inainte al produsului/stabilirea de
masuri corective in cazul intarzierii
23. Īn ce consta urmarirea productiei 76
Aceasta etapa consta in asigurarea
informatiilor privind desfasurarea executiei produselor
ceeace permite luarea de masuri corective si actualizarea programelor.
Se asigura:
- Urmarirea si evidentierea unor neconcordante intre
program si realizari si masuri in consecinta
- Coordonarea obiectelor muncii intre locurile de
munca
- Preintmpinarea unor dereglari
Urmarirea productiei se face de dispecerul de productie
- La nivel sector: maistru
- La nivel compartiment programare
- La nivel conducere intreprindere
24. Cum se defineste si care sunt elementele legate de calitatea
productiei 76-82
Calitatea-reprezinta gradul de utilitate
sociala a produsului,masura in care satisface nevoia pentru care a fost
creat si respecta restrictiile impuse de interesele societatii prvind
eficienta economico-sociala si protectia mediului.
Calitatea productiei este
calitatea proceselor de fabricatie,a activitatii de
conceptie,constructive,tehnologice si organizare a productiei.
La asigurarea calitatii concura un
complex de activitati:
- Cercetarea stiintifica
- Efectuarea calculelor tehnice
- Proiectarea si intocmirea documentelor tehnice
- Planificarea procesului de fabricatie
- Aprovizionarea de la furnizori
- Utilaje si aparate
- Procesul de productie
- Controlul procesului tehnologic
- Inspectia si controlul final
- Desfacerea
- Operatii de service la cumparator
1
Caracteristicile de calitate se grupeaza astfel:
1. caracteristici tehnice proprietati
fizice,chimice,biologice
2. caracteristici psiho-senzoriale miros,forma,culoare
3. caracteristici de disponibilitate posibilitatea de
a-si realiza functia utila
4. caracteristici economice si
tehnico-economice:costul de productie,pretul
5. caracteristici de ordin social-general: efecte
asupra mediului,sanatatii,sigurantei
Indicatori
1. ponderea productiei de calitate superioara in
valoarea productiei realizate
I1 =(Qs/Qt) x
100
Qs= valoare a productiei de cal.superioara
Qt=valoarea totala a productiei
2. ponderea productiei fara defecte de calitate
superioara in valoarea productiei realizate
I2 = (Qb/Qt) x
100
Qb = valoarea totala a productiei fara defecte
3. punctajul defectelor
1
4. I3 = --------(100 Nc +50Np+10Ns+Nm)
n
n nr.produse controlate
Nc nr.defecte critice
Np nr defecte principale
Nm nr defecte minore
Ns nr.defecte secundare
5. ponderea productiei fizice fara defecte de
calitate in valoarea totala a prod
VPF (t)
I4
= ------------- x 100
Vpf (t)
VPF = valoarea
totala a productiei fizice
Vpf = valoarea
productiei fizice fara defecte
6. punctajul total al calitatii este un indicator
complex
10 Vpr+5 Vpd+2Ver+Vpf
I5 =
----------------------------------------
VPR
Vpr = valoarea produselor reclamate in termen de garantie de catre
consumator
Vpd = volumul pierderilor din rebuturi
Ver = cheltuieli de remediere a rebuturilor
Vpf = valoarea produselor respinse la controlul final
VPR valoarea produselor realizate
25. Īn ce consta productia auxiliara si de servire 82-85
Cuprinde procesele de munca prin
care se asigura conditiile necesare pentru desfasurarea
in conditii normale a activitatii in toate subunitatile organizatorice
ale intreprinderii.
1. intretinere si reparatii utilaje de productie:
• intretinerea curenta - mentinerea utilajelor in
stare de functionare
• revizii tehnice periodice – lucrari care se fac
intre 2 reparatii
• lucrari de reparatii propriu-zise:
reparatii curente de gradul 1-se inlatura uzuri la
piese fara demontare la subansamble
reparatii curente de gradul 2 – complexe,se
demonteaza subansamble
reparatii capitale – demontarea completa a
utilajului, inlocuirea
si reconditionarea elementelor constructive uzate,verificarea si
remontarea
2. asigurarea productiei cu SDV
• sectia de scularie este responsabila in
intreprindere de asigurarea cu SDV
• depozitul central de SDV face aprovizionarea cu SDV
• magaziile de distributie ale sectiilor alimentarea
cu SDV a locurilor de munca
• atelierele de reparatii SDV asigura refacerea
sculelor uzate
3. productia,transformarea,distribuirea si
transportul energiei
Sectorul energetic al intreprinderii este cel care asigura
producerea,transformarea, distributia, intretinerea in stare de
functionare a diferitelor feluri de energie si instaltiilor energetice
Cuprinde
• statia de transformare
• statia de compresoare
• statii de oxigen si acetilena
• instalatii frigorifice
• retele de transport
4. transportul intern
• transportul intern propriu-zis mijloceste
legaturile de productie intre subunitati
• transportul exterior-aprovizionare si livrare
26. Ciclul de fabricatie – definitie, durata, structura 85-91
• Reprezinta o succesiune de activitati prin care
materia prima si
materialele trec in mod organizat pe fluxul tehnologic pentru a fi
transferate in produse fabricate sau semifabricate.
• Durata ciclului de productie – intervalul de timp
dintre momentul
de lansare in fabricatie a materiilor prime si momentul
transformarilor,prin prelucrari succesive,in produs finit
Perioada de lucru
Ciclul operativ are ponderea cea mai mare si
cuprinde:
- Duratele operatiilor tehnologice
- Durata operatiilor de pregatire-incheiere.
Durata proceselor naturale
- Timpul in care procesul continua sub influenta
factorilor naturali
- Calculat pe baza experientei si/sau calcule
analitice in zile calensaristice
Durata activitatii de servire
- Transportul obiectelor
- CTC
Perioada de intrerupere
Intreruperi in cadrul schimbului se stabileste prin
relatia:
Ts = z x ts; Z = nr.op.tehnologice;ts= durata timpului de asteptare
intre operatii
Intreruperi intre schimburi sunt datorate regimului
de lucru adoptat,cuprinde
- Duminicile si sarbatorile legale
- Intreruperi datorate schimburilor nelucratoare
- Intreruperi pentru masa
Durata ciclului de productie se determina prin relatia:
Dcp =teh +pi +pn +ct +tr +io
+is
Durata ciclului operativ
Durata timpului tehnologic
Durata timpului de pregatire-inchidere
• Structura ciclului de productie este data de
totalitatea
elementelor componente precum si ponderea duratei acestora fata de
durata totala a ciclului de productie
27. Capaciatea de productie – definire, factori de influenta,
indicatori calculati 91-98
Se poate defini ca fiind productia maxima ce poate fi obtinuta de o
intreprindere intr-o perioada data pt o anumiat structura si calitate a
productiei,in conditiile folosirii depline a capitalului fix.
Se exprima in aceleasi unitati de masura ca si
productia:valoric,cantitativ,de timp,conventionale
Rp=Cp-P este
rezerva potentiala de productie (Rp);Cp=cap.prod;P vol.planificat al
productiei
Factorii de influenta ai capacitatii de productie:
1. Marimea suprafetelor de productie si a parcurilor
de utilaje-se
iau in considerare toate suprafetele si utilajele cu exceptia celor in
rezerva;Cp se stabileste in functie de veriga conducatoare
2. Norma tehnica de utilizare intensiva – exprima
productia maxima ce se poate obtine intr-o
unitate de timp pe unitatea dimensionala caracteristica a utilajului
sau suprafetei de productie,respectand regimul tehnologic optim si
calitatea prescrisa productiei.
3. Norma tehnica de utilizare extensiva – este
timpul disponibil de
functionare a utilajului sau de folosire a suprafetei intr-o perioada
precizata de activitate.
Indicatori
a) fondul de timp calendaristic (Tc) timpul maxim al unei perioade de
activitate
b) fondul de timp nominal (Tn) reprezinta timpul de care se dispune
intr-o perioada data
• Timpul nominal Tn = Tc = 365 zilz= 8760 ore
intreprinderi cu activitate continua
• Intreprinderile cu activitate discontinua
Tn=(Tc-Zn)x ns x ds; Zn zile nelucratoare;
ns = numarul de schimburi;ds=durata unui schimb
•
Tn=Tc-Tis
Tis = reprezinta perioada de inactivitate sezoniera
c) Fondul de timp maxim disponibil Td = Tn-(Tr+Tt) ;
Tt = opriri
tehnologice;Tr= intreruperi datorate de reparatii si intretinere
d) Fondul de timp efectiv Tef= Td-T
ie Tie intreruperi neplanificate
Marimea capacitatii de productie
a) Productie omogena Cp=Kd x I xTd ;Kd caracteristica
de lucru;I = indicele de utilizare intensiva;Td= timp disponibil
b) Capacitatea de productie este determinata de
suprafata de productie
Cp=S x Td x I S – suprafata de productie
folosita
c) Procese de fabricatie ciclice Cp = Kd x (Td/Dc)x
qc;Dc = durata
unui ciclu de
fabricatie; qc=
productia pe un ciclu;Kd =
caracteristica dimensionala a verigii de productie
d) Pentru produse diferite dar apropiate dpdv
constructiv:
Se calculeaza pentru un produs reprezentativ Ke = nti/ntr
nti =norma
de timp a produsului analizat;ntr = norma de timp a produsului
reprezentativ
Se calc Cp pt produsul reprezentativ ntr; Cpr = (NuxTd)/ntr; Nu =
numarul de utilaje
Se stabileste capacitatea de productie exp in produse reale
Cpx*Cp/Ke
e) Productia organizata in flux Cp = Td/T
f) Capacitatea de productie in medie anuala
Cpa = Cpe+Cp int+Cpex + Cpi(tfi/Td)+Cps(tfs/Td)
Cpe capaciatea de productie existenta la inceputul anului
Cp in cresterea capacitatii rin masuri intensive
Cpex cresterea capacitatii prin masuri extensive
Cpi capacitatea de productie intrata in functiune in timpul anului
tfi timpul de justificare a capacitatii intrate in functiune
Td timp maxim disponibil intr-un an
Cps capacitatea scoasa
tfs timp de functionare capacitate scoasa
Balanta de capacitate contine indicatorii:excedentul sau deficitul
ore-masina;marimea capacitatii timpul necesar pt.realizarea productiei
planificate;cresteride capacitate;iesiri de capacitate;capacitatea la
sfarsitul anului;gradul de utilizare;rezervele de capacitate
Indicatori de analiza a utilizarii capacitatii de productie:
1. Gfcp = (Qef/Cpa)x100=(TefKdefIef)/(TdKdI)x100
2. rezerva de capacitate
a) rezerva totala Rt = Cpa_Qef
b) rezerva intensiva Ri= Kd(I-Ief)xTdx100/(Cpa-Qef)
c) Re=(KdIef(Td-Tef)x100/(Cpa-Qef)
d) Ru = TefIef(Pue-Puef)x100/(Cpa-Qef) in care Pue
parcul de utilaje existent
Puef parcul de utilaje efectiv utilizat
28. Functiunea comerciala – definire, functii, organizare 99-100
Activitati
• Aprovizionarea:
- Stabilirea necesarului de materii prime
- Stabilirea stocurilor de productie
- Incheierea de contracte cu furnizorii
- Efectueaza receptia
- Realizeaza depozitarea
• Desfacerea (vanzarea)
- Incheie contracte cu beneficiarii
- Urmareste si livreaza comenzile
- Prospecteaza piata
- Negociaza vanzarea produselor
Organizarea functiunii comerciale:
• Organizarea functionala
• Organizarea pe divizii sau departamente
• Organizarea geografica
• Organizarea mixta
29. Īn ce consta activitatea de marketing 100-102
Reprezinta activitatea de cercetare a pietii si de adaptare a
productiei la cerere
a) In domeniul studiilor si cercetarii pietei:
- Determinarea marimii si structurii pietei
produselor existente
- Estimarea cererii pentru noi produse
- Determinarea particularitatiilor pietei proprii
- Efectuarea analizei vanzarilor si previziunilor
- Definirea orientarii posibile in evolutia cererii
b) In domeniul produselor si al orientarii productiei
- Stabilirea tendintelor evolutiei produselor pe plan
mondial
- Stabilirea tendintelor si ale mutatiilor in
evolutia consumatorilor
c) In domeniul promovarii si publicitatii
- Efectuarea de cercetari in randul consumatorilor
- Participa la targuri si expozitii
d) In domeniul distributiei si al cercetarii
tehnicilor de vanzare
- Evaluarea metodelor de vanzare
- Analiza canalelor de distributie proprie si a
intreprinderilor concurente
30. In ce consta organizarea aprovizionarii tehnico-materiale 102-109
cerinte : asigurarea
completa,complexa si la timp cu mijloace materiale necesare
asigurarea conditiilor optime de depozitare a resurselor
materiale,alimentarea rationala cu resurse materiale alocurilor de
munca,utlizarea rationala a resurselor materiale
Organizarea aprovizionarii tehnico-materiale
1. sistemul functional de organizare a aprovizionarii
2. sistemul de organizare a compartimentului de
aprovizionare pe grupe de materiale
3. sistemul de organizare in functie de destinatia de
consum a resurselor
4. sistemul mixt
Programul de aprovizionare tehnico-materiala
Etapa de pregatire a intocmirii programului de aprovizionare
a) lista de materiale: cuprinde toate categoriile de
materii
prime,energie de care are nevoie unitatea;pentru fiecare categorie se
intocmesc norme de consum
b) norma de consum specific de aprovizionare
- cantitatea maxima dintr-un anumit material prevazut
pt consum,cuprinde 3 elemente:
- consumul util: (Cu)-cantitatea de material ce se
regaseste in produsul finit
- pierderile materiale (Pm) pierderi datorate
procesului tehnologic si pierderile netehnologice
- materiale recuperabile
Nc=Cu+Pm
Indicatorii normarii consumului de materiale
• coeficientul de folosire productiva a materialului
(Kf) ce proportie de material consumat se regaseste in produsul final:
Kf= Cu/Nc
• coeficientul de consum de materiale (Kc) arata cu
cat se consumamaterial fata de greutatea utila a produsului
Kc =(1/Kf)=Nc/Cu
• coeficientul de croire a materialului (Kcr) masura
in care cantitatea de material croit se regaseste in produs:
Kcr=Su/Sm – material de grosime uniforma;Kcr= Vu/Vm-material de grosimi
diferite
Coeficientul de croire se foloseste la determinarea cererii de consum:
Cu
Nc= ----------
Kcr
Etapa de elaborare a programului de aprovizionare
1. Necesarul de resurse materiale:
Indicatori
a.Necesarul propriu-zis pentru fabricarea produselor programate
calcul direct
n
N = Qi x nci
i=1
N= necesarul de material
Qi= cantitatea de produse programate
i = 1...n tipul de produse ce folosesc materialul
nci = norma de consum la materialul i
2. Stocul de la sfarsitul perioadei de program
a) Stocul curent (Sc) reprezinta cantitatea de materiale necesare
pentru asigurarea continuitatii procesului de productie intre 2
aprovizionari succesive
Sc = Cmz x T
Cmz - consum mediu zilnic
T - interval mediu de
timp intre 2 aprovizionari succesive
b) Stocul de siguranta (Ssig) cand materialele nu sosesc la termenul de
livrare
Ssig = Cmz(t1+t2+t3);t1-timp pregatire lot livrare;t2-timp transport
materiale;t3-timp descrcare,receptie
c) stocul de conditionare sau pregatire (Spr) Spr = Cmz x t
Necesarul total de materiale (Nt)
Nt=N+Sf
Sf =stocul de la sfarsitul perioadei de program
Sursele de acoperire a necesarului de resurse materiale
a. Stocul de la inceputul perioadei de program (Si)
-reprezinta cantitatea ce se prezuma a exista in unitate la inceputul
perioadei de program
Si=Sex + I –C ; S ex stoc initial;I intrari in perioada;C= consum
b) Necesarul de aprovizionare (Na)
Na = N +
Sf – si – Ri
Relatia de echilibru
Np + Sf = Si + Ri +
Na
Np+Sf = necesarul total (Nt) de resurse
Si+Ri+Na = surse totale de acoperire a
necesarului
31. Īn ce consta organizarea depozitarii materialelor si produselor
109-124
Suprafata totala de
depozitare
St = Su +
Ss + Sa + Sc
St = suprafata
totala
Su = suprafata
utila
Ss = suprafata
auxiliara
Sc = suprafata
ocupata de elementele constructiei
Gestiunea
stocurilor de materiale
Gestiunea
stocurilor trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:
- Sisteme de gestiune a stocurilor
- Dimensiunea optima a cantitatilor de comandat
Determinarea nivelului stocurilor
Se determina in general 3 categorii de stocuri:stocul minim
curent,stocul de siguranta,stocul de alerta
a) Stocul curent (minim) al unui material corespunde
consumului necesar pe durata intervalului de aprovizionare
b) Stocul de siguranta rezerva permanenta pentru a
face fata
situatiilor neprevazute,legate de ritmul consumului si al termenelor de
livrare
c) Stocul de alerta reprezinta cantitatea de stoc sub
nivelul careia trebuie facuta comanda
(punctul de alerta) stoc de
alerta = stoc minim + stoc de siguranta
Cantitatea de comandat Q =
cd + cI = c(d+I)
Q = c( d + I ) + S - ( E + r )
Dimensionarea optima a cantitatilor de
comandat precum si a intervalelor de timp dintre si a numarului de
comenzi lansate
Moduri de aprovizionare
Un numar mic de comenzi axate pe cantitati mari
Un numar mare de comenzi axate pe cantitati mici
Modelul Wilson = determinarea unei cantitati de comandat care sa
minimizez costul materialului
Indicatori
N n
Costul total de stocuri (Ct) Ct = --- (Cl
+ -- CsT)
n
2
Perioada optima de reaprovizionare (To)
2tCl
Cs + Cp
To =
------ --------------
NCs
Cp
Costul minim (Ct min)
Cp
Ct min = 2N Cl Cst ------
Cs+Cp
Cl costul lansarii comenzii
C cantitatea totala necesara
N necesarul de materiale
Cs costul de stocare pe unitatea de material pe zi
T intervalul la care trebuie sa se faca aprovizionarea
N marimea lotului de aprovizionat
Ct costul total de stocaj
n/2 nivelul mediu al stocului de materiale inregistrat pe intervalul T
n
-- CsT cost de stocare pt n/2 in intervalul T
2
32. Activitatea de desfacere – definire, organizare, indicatori 124-131
• Abordarea clientului :
Contactarea directa
Contactarea indirecta
• Faza de negociere
Negocierea pe plan economic
- Vanzarea-cumpararea
- Furnizarea de servicii
Echipa de tratative se alege in functie de:
- Importanta afacerii
- Nivel de reprezentare
- Obiectul specific al negocierilor
- Calitatile personalului
- Strategia adoptata
Negocierile se pot desfasura in forme variabile
- La inceput la nivelul cadrelor de specialitate
- In final la nivelul factorilor de decizie
Pregatirea negocierilor
- Stabilirea necesitatii negocierii
- Stabilirea echipei de negocieri
- Stabilirea mandatului
Finalizarea negocierilor
• Incheierea de contracte scrise
• Intocmirea unui acord
• Finalizare cu acord tacit nescris
Faza de negociere
o Negocierea pretului
o Conditii de plata
o Conditii de livrare
o Conditii de
anulare
• Vanzarea propriu-zisa
o Pe baza de contract comercial
o pe baza de comanda ferma
o la cerere neprogramata
Evaluarea desfacerii produselor
1. volumul desfcerilor sau vanzarilor
n
Vdi =
Qcij
Q cij = cantitatea comandata
J=1
2. volumul desfacerilor pt produse cu fabricatie de
masa sau serie mare
n
Vdi = Qcij +
qsi+Spii+Ssfi
J=1
qsi – cantitatea de produse pt care se estimeaza ca se mai emit comenzi
spii – stocul de produse la inceput gestiune
spfi – stocul la sfarsit gestiune
3. marimea stocului de desfacere (Sd)
Sd =Ssf=t x
qz
qz productia medie zilnica
t timpul de livrare
33. Īn ce constau strategiile de personal din īntreprindere 132-133
Integreaza obiective de
intreprindere privind personalul
a) obiectivele de atins (cantitative si calitative)
• nivelul de calificare al executantilor
• satisfacerea personalului si realizarea unui bun
climat social
• motivartea individuala a angajatilor
• nivel ridicat al productivitatii muncii
• bune relatii cu organizatii ale salariatilor
b) mijloace pentru realizarea obiectivelor
concretizate in programe si bugete
• programe de recrutare si selectionare a
personalului necesar
• politici de remunerare
• tehnici de cointeresare
• politici corespunzatoare in domeniul comunicarii
• proceduri de negociere si de concentrare a
eforturilor
• interesul economic si financiar al intreprinderii
• interesele individuale si colective ale
personalului
34. Care este structura personalului din īntreprindere 133-134
• efectivul permanent
• efectivul inscris
• efectivul aflat la lucru
• efectivul prezent
• efectivul platit
• efectivul total
o varsta personalului –starea de sanatate
o vechimea in munca-mobilitatea si marimea avantajelor
o incredintarea postului
1. analiza posturilor-studierea postului dpfv
factorilor de
influenta,al sarcinilor ce ii revin,conditiilor necesare indeplinirii
corespunzatoare a obligatiilor si asumarii responsabilitatilor,nivelul
de pregatire cerut ocupantului sau al conditiilor ocuparii sale
Este necesara pentru
a.cand se determina nevoile de personal
b.cand se intocmesc planurile de formare si promovare a personalului
c.cand se lucreaza la reasezarea grilei de salarizare
2. descrierea postului se refera la calificarea
ceruta de post,la restrictiile de ordin tehnic,fizic,nervos impuse de
post
3. proceduri de evaluare a posturilor
prin metode ce se sprijina pe ierarhizarea
posturilor,cand se plaseaza intr-o anumita ordine,unele in raport cu
altele
prin metode ce se sprijina pe evaluarea,gradarea
posturilor cu punctaj corespunzator
35. Cum se determina necesarul de personal al īntreprinderii 135-136
1. necesarul de personal administrativ-functionaresc
se stabileste
in raport cu numarul de posturi cuprinse in structura organizatorica
aprobata
2. determinarea necesarului de muncitori se face pe
meserii si categorii de incadrare
a) necesarul de muncitori de baza:( Nmb)
QxNT
Nmb = -----------
Ft x Ku
Q -volumul productiei fizice
Ft – fondul de timp disponibil al unui muncitor
Ku – coeficientul mediu de utilizare a unui timp
b) numarul de muncitori de baza ( Nmb) care
lucreaza pe baza normelor de productie (Nq)
Q
Nmb = -------------------
Nq x Ft x Ku
c) necesarul de muncitori (Nmb) care lucreaza pe baza
normelor de servire
1
1
Nmb = N lm x ---- x Ns x ---
Nd
Ku
Nlm – numarul de locuri de munca ce trbuiesc asigurate cu muncitori
Nd - norma de deservire
Ns - numarul de schimburi
Ku - coeficient de utilizare a fondului de timp al
muncitorului
d) necesarul de muncitori de baza
1
Nmb = Nlm x Np x Ns x ----
Ku
Np – norma de personal
Numarul mediu de personal (Nmp) cu un coeficient a,care reprezinta
procentul mediu de personal care pleaca din intreprindere.
N np x a
Npsc = (Npf – Npi) + ----------
100
N pf – numarul scriptic de personal la finele anului
N pi – numarul scriptic de personal la inceputul anului
Npsc – numarul mediu de personal ce trebuie angajat suplimentar pentru
indeplinirea normei de productie
36. Cum se realizeaza recrutarea, selectia si angajarea personalului
din īntreprindere 137-139
• Recrutarea personalului este operatiunea de
identificare si
atragere a persoanelor care indeplinesc conditii necesare posturilor
ramase neocupate in structura neorganizatorica a intreprinderii
Mijloace de recrutare
• Oferte de angajare din presa
• Relatii cu liceele,scoli profesionale,scoli
maistri,universitati etc
• Informatii de la oficiile de munca
• Candidaturi spontane
Recrutarea se face diferentiat:
• Recrutarea generala
- Se face pentru activitati mai complexe sau mai
putin pretentioase
- Se realizeaza prin metode simple
• Recrutarea specializata se practica pentru angajari
de personal cu calificare ridicata si functii de conducere:
Selectia – presupune un ansamblu de actiuni si decizii prin care se
aleg in vederea angajarii acei candidati care indeplinesc:
- Calitatile
- Cunostintele
- Deprinderile
- Aptitudinile cerute de un post de munca
Profesiograma
Profilul postului
Cerinte Notarea cerintelor si a calitatilor
A.Cerinte profesionale 1
2 3 4
5 6 7
8 9 10
-nivel scolar
-experienta
-specializare
B.Cerinte intelectuale
-initiativa
-memorie
-imaginatie
-intelegere
-responsabilitate
-motivatie
C.Cerinte specifice
-prezentare
-onestitate
-capacitate de negociere
-usurinta de contact
-capacitate de conducere
Selectia parcurge mai multe etape:
a. Completarea cererii de angajare de catre candidat
insotita de un CV
b. Interviul initial-duce la o rapida evaluare a
candidatului
c. Testrea-masurarea cunostintelor si aprecierea
potentialului
d. Investigatiile in teren-contactarea fostilor sefi
in vederea verificarii autenticitatii informatiilor
e. Interviul de profunzime – sustinut in prezenta
patronului,dupa un
ghid de interviuri elaborat in prealabil conform cerintelor reiesite
din descriere postului
f. Examinarea medicala
g. Stabilirea detaliilor ofertei de serviciu
In functie de valoarea evidentiata se fixeaza pozitia si nivelul de
salarizare al viitorului angajat
Selectia si angajarea au la baza urmatoarele elemente:
1. studiile atestate de certificate sau diplome
2. vechimea in activitate
3. natura postului de munca detinut anterior
4. calitatile cunostintele deeprinderile si
aptitudinile candidatilor
Dupa angajare se fixeaza un program care sa-l ajute pe noul angajat sa
se adapteze mai bine specificului si cerintelor organizatiei,punandu-i
la dispozitie 3 tipuri de informatii:
• informatii generale despre activitatea
intreprinderii
• informatii despre evolutia intreprinderii
• prezentarea detaliata a regulilor de
munca,facilitatilor sociale etc.
37. Īn ce consta remunerarea personalului din īntreprindere 141-146
• remunerarea este salariul de baza si toate
celelalte adaosuri si sporuri
politicile de remunerare sunt:
• variabile (mediu) externe,care constau in:
- nivelul de dezvoltare economica a tarii
- conjunctura economica
- evolutia posturilor si a altor venituri
- situatia sectoriala a pietii muncii
- politicile sindicale
- legislatia muncii
- politici guvernamentale
• variabile (mediu) interne:
- talia si structura organizatorica a intreprinderii
- politica sociala interna
- imaginea dorita de intreprindere
- tehnologia utilizata
- caracteristicile fortei de munca
• Masa salariala va asigura un echilibru dinamic
intre 3 componente:
1. echilibrul financiar al firmei- determina suma
globala a masei salariale
2. echilibrul extern in raport cu piata muncii –
influenteaza calitatea celor angajati
3. echitatea interna-justitia
Negocierea salariului intre cei 2 parteneri,patronat-sindicate
presupune urmatoarele etape:
1. analiza critica a tuturor elementelor de
salarizare utilizate pana in prezent
2. determinarea posibilitatilor financiare proprii
3. proiectarea sistemului de remunerare
4. determinarea salariilor individuale
Tehnicile de salarizare sunt diferentiate,astfel:
I. in cazul salarizarii individuale se aplica
tehnicile
• salarizarea in functie de timpul efectiv lucrat,ia
in calcul salariul orar si timpul de prezenta in ore,astfel:
S = s x t
• salarizarea in functie de randamentul individual
salarizarea pe bucata
S = n x p
Aceasta tehnica este simpla si stimulativa
salarizarea mixta: pe bonul de executie al
muncitorului se trece
un anumit timp de executie care comparat cu timpul normat poate rezulta
intr-o economie de timp,ceeaceexprima un randament mai bun si ca urmare
se poate acorda o prima de randament
II. in cazul salarizarii colective exista urmatoarele
variante:
• salarizarea in functie de sarcinile de lucru-cand
unui grup de
muncitori li se incredinteaza o sarcina complexa,stabilindu-se o
remuneratie globala
• salarizarea pe echipe autonome – cand personalul
intreprinderii
este divizat pe mai multe domenii de activitate si beneficiaza de buget
propriu
• salarizarea proportionala – acordarea unei prime
proportionala cu
productia astfel incat: P-indicele de prima,k-procent de
proportionalitate intre salarii si vanzari,n-nr.unitati produse,avem
k
P = --------- x n
100
• salarizarea in raport cu beneficiile
intreprinderii-presupune asocierea personalului la beneficiul realizat
38. Care sunt componentele organizarii muncii īn īntreprindere 146-151
Este o componenta de baza a gestiunii productiei care asigura folosirea
rationala a fortei de munca si a bazei tehnico-materiale
Se refera la un ansamblu de masuri ce au ca scop folosirea cat mai
rationala a fortei de munca
Organizarea muncii cuprinde:
1. diviziunea muncii
-fixeaza pentru fiecare participant la procesul de productie,un loc de
munca permanent,stabilindu-i precis zona de activitate,sfera de
atributii si programul zilei de lucru
-sa asigure o activitate coordonata intregului colectiv si cresterea
sistematica a productivitatii muncii
-componente:
• diviziunea tehnologica-criteriul impartirii
lucrarilor dupa omogenitatea tehnologica
• diviziunea pe operatii – executarea unei singure
operatii sau a unui mic numar de operatii la un singur tip de utilaj
• diviziunea muncii pe obiecte-un muncitor sa poata
executa un mare numar de repere neomogene dpdv tehnologic
• separarea lucrarilor de baza de cele auxiliare si
pregatitoare
• separarea lucrarilor calificate de cele necalificate
2. organizarea locurilor de munca si a servirii
acestora
-locul de munca este cel mai mic compartiment productiv inzestrat cu
utilaje,scule si dispozitive necesare pentru indeplinirea sarcinilor de
productie de care depinde caltatea productiei,productivitatea muncii
-elementele locului de munca :
• omul fie ca el comanda diferite masini sau numai
controleaza functionarea lor
• spatiul de lucru si inzestrarea acestuia
• alimentarea si servirea corespunzatoare a locului
de munca cu scule si materiale
3. asigurarea organizata a protectiei si securitatii
muncii
• asigurarea
cureteniei,ventilatiei,iluminatului,incalzirea si aerisirea acestuia
• se inlatura unele fenomene negative ce ar influenta
negativ productivitatea muncii
4. disciplina muncii
• respectarea ROF
• ROF contine si norme obligatorii de munca
• Cuprinde si dezvoltarea initiativei muncitorilor
pentru efortul liber consimtit al perfectionarii productiei
5. recrutarea personalului si calificarea lui
permanenta
• accelerarea pregatirii si ridicarii si calificarii
cadrelor
• modifica caracterul muncii,creste comlexitatea
acestuia
• impune ridicarea calificarii muncitorilor si
adaptarea acestora la noi forme de diviziune a muncii
• determina modificari in organizarea muncii
Conflictele
sociale,reprezinta anumite divergente ce se ivesc
in legatura cu punctele de vedere,obiectivele sau interesele
diferitilor salariati,grupuri,conducerea intreprinderii.
Categoriile de conflicte sociale:
• conflictele individuale privesc strict pe fiecare
lucrator in parte(salariul)
• conflicte la nivelul unei categorii de lucratori
dintr-un atelier sau specialitate profesionala
• conflicte la nivelul intreprinderii cuprind
ansamblul salariatilor
• conflicte orizontale
• conflicte verticale
O forma a conflictului o reprezinta greva
• greva de avertisment oprirea scurta a lucrului
urmand a incepe negocierile
• greva repetata opriri succesive pe perioade scurte
• greva turnanta cand au loc incetari ale lucrului pe
diferite verigi
• greva surpriza incetarea lucrului fara preaviz
• greva de ocupare
Modalitati de rezolvare a conflictelor sociale
• negocierea directa intre parti
• concilierea este efctuata de o persoana nutra
• medierea presupune o persoana neutra su comisie
care ancheteaza si propune o solutie
• arbitrajul presupune solutionarea conflictului de
arbitri desemnati de parti
39. Care este continutul si obiectivele functiunii financiar-contabile
152-154
Gestiunea financiara cuprinde ansamblul actiunilor prin care se asigura
obtinerea si folosirea rationala a resurselor financiare necesare
realizarii obiectivelor intreprinderii precum si activitatile de
inregistrare,evidentiere si analiza a fenomenelor economice manifestate
in intreprindere.
Cuprinde 5 componente:
• instrumente de plata
• piata activelor financiare
• institutii financiare specializate
• proceduri juridice de regularizare
• variabile de regularizare
Gestiunea financiara integreaza doua domenii
domeniul operational
- creditarea intrprinderii
- trezoreria intreprinderii
- operatiunile financiare
domeniul functional
- analiza financiara
- studii de rentabilitate
- planificare financiara (BVC)
Responsabilitatile specifice gestiunii financiare sunt distribuite pe 3
faze:
o analiza financiara
- analiza echilibrului financiar
- analiza rezultatelor intreprinderii
- analiza fluxurilor financiare
- diagnosticul financiar al rentabilitatii si riscului
o decizii financiare
- decizii financiare pe termen scurt
• gestiune de trezorerie
• gestiunea ciclului de exploatare
- decizii financiare pe termen lung
decizii de investitii
decizii de finantare
decizii de repartizare a profitului
o controlul de gestiune
Activitatea financiara-contabila cuprinde 2 sectiuni:
- activitatea financiara
- activitatea contabila
40. Īn ce consta activitatea contabila din īntreprindere 154-159
Activitatea contabila cuprinde totalitatea metodelor prin care se
asigura inregistrarea cheltuielilor si veniturilor intreprinderii si
determina rezultatele financiare la sfarsitul perioadei de gestiune
Informatiile furnizate de contabilitate sunt indispensabile conducerii
intreprinderii
Instrumentele contabile folosite in acest scop sunt bilantul si contul
de profit si pierdere
A. Bilantul contabil este un model specific
contabilitatii care
ofera un tablou sintetic si static in expresie baneasca asupra
situatiei patrimoniului si rezultatelor globale(profit sau pierdere)
ale agentului economic.
Cuprinde 2 parti:
1. activul-exprima continutul si structura valorica a
bunurilor sau
mijloaaacelor economice utilizate de titularul patrimoniului
2. pasivul-exprima continutul si marimea valorica a
surselor de provenienta ,de procurare a mijloacelor economice.
I. In partea de activ a bilantului,posturile se
impart in 3 mari
grupe:active imobilizate,active circulante,conturi de regularizare si
asimilate
1. activul imobilizat cuprinde in cea mai mare parte
bunuri
utilizabile pe parcursul mai multor exercitii,a coraor rotatie este
lenta:imobilizari necorporale,imobilizari corporale si imobilizari
financiare
a) imobilizarile necorporale includ cheltuieli de
infiintare,cercetare-dezvoltare,concesiunile,brevetele,lincentele,marcile
si fondul comercial.Aceste cheltuieli sunt specifice operatiunile care
conditioneaza existenta si dezvoltarea intreprinderii,dar nu sunt
legate de productia propriu-zisa de bunuri si servicii
b) imobilizarile corporale se refera la bunurile
fizice,ternuri,constructii,instalatii tehnice,masini si utilaje
etc.Aceste imobilizari sunt contabilizate la pretul lor de
achizitie(imobile brute) si micsorate prin deprecierea survenita de-a
lungul timpului(amortismentul) pentru a calcula valoarea lor
contabila(imobilizarea neta)
c) imobilizarea financiara reprezinta toate titlurile
de participare
si toate formele cu care participatiile le pot lua in activitatea
economica: creantele legate de participatii,imprumuturi sau garantii.
2. activul circulant cuprinde acele elemente de
patrimoniu care prin
natura lor,nu raman o perioada indelungata in intreprindere si sunt
supuse unor miscari ciclice si continue.In activul circulant se
includ:stocuri de materii prime si materiale in
prelucrare,creante,valori mobiliare de plasament si disponibilitati.
a) Stocurile de materii prime si materiale in
prelucrare cuprind
toate materiile prime,materialele,produsele intermediare,piesele si
subansamblele destinate transformarii lor in cadrul procesului de
productie,la care se adauga marfurile destinate comertului ca si
produsele finite sau in curs de fabricatie care vor fi vandute ulterior
b) Creantele Aceasta pozitie a activului circulant
inglobeaza toate
imprumuturile legate de terti(clienti,administratie,avansuri acordate
personalului)
c) Valorile mobiliare de plasament.Sub aceasta
denumire sunt
regrupate alte titluri decat cele luate in calcul la imobilizarile
financiare,pt ca ele sunt achizitinate de intreprinderein vederea unui
castig de capital pe termen scurt
d) Disponibilitatile sunt lichiditati detinute de
intreprindere in casa
3. conturile de regularizare si asimilate.La sfarsitul
exercitiului se
constata ca anumite cheltuieli nu au fost inregistrate in conturile
intreprinderii,dar ca ele corespund unor cumparari de bunuri si
servicii a caror furnizare va interveni ulterior.Sunt cheltuieli
inregistrate in avans,decontari din operatii in curs de clarificare sio
diferente nefavorabile de curs valutar.
II. In partea de pasiv a bilantului se inscriu urmatoarele grupe de
posturi:
1.Capitaluri proprii-reprezinta evaluarea contabila a tuturor
fondurilor investite de proprietari la sfarsitul exercitiului:capital
social,prime de emisiune,rezultatul reportat,rezervele,rezultatul
exercitiului,subventii pt investitii
2.Provizioanele pt riscuri si cheltuieli reprezinta datorii cu scadenta
deteterminata,care dpdv se tradu prin surplus monetar la dispozitia
intreprinderii,atat timp cat riscurile si cheltuielile acoperite prin
provizioane nu apar
3.Datoriile sunt regrupate la aceeasi rubrica si se impart in doua
categorii:
• Datorii financiare imprumuturi la institutii
financiare
• Alte datorii acele datorii legate de activitatea de
productie:avansuri si aconturi primite pt comenzi in curs
4. conturile de regularizare si asimilate sunt anumite incasari au
putut fi percepute si contabilizate inaintea efectuarii unor prestatii
sau vanzari efective a unor produse.Tot aici sunt in cluse si
diferentele de curs valutar
B. Contul de profit si pierdere
Sintetizeaza fluxurile economice respective,cheltuielile si veniturile
periodice de gestiune rezultate din activitatea de
exploatare,financiara sau extraordinara
Cheltuielile de gestiune sunt costurile
Veniturile de gestiune sunt activele de imbogatire
Diferenta intre venituri si cheltuieli constituie rezultatul
exercitiului
-rezultatul din eploatare: exprima rezultatul financiar(profit sau
pierdere) obtinut de intreprindere din activitatea curenta de
exploatare: Rex =Vex-Cex
Veniturile din exploatare Vex = CASps +A Vex . CA cifra de
afaceri;Sps soldul productiei stocate sau imobilizate A Vex alte
venituri din exploatare
Cheltuielile din exploatare se determina cu relatia
Cex =Cvm+Cm+LSP+CP+A+ACex
Cvm – costul marfurilor vandute
Cm- cheltuielile materiale
LSP – costul lucrarilor si serviciilor prestate de terti
CP – cheltuieli de personal
A – amortizarea mijloacelor fixe
ACex – alte cheltuieli de exploatare
Rezultatul financiar este diferenta intre veniturile financiare si
cheltuielile financiare
Rfin = Vfin-Cfin
Vfin – veniturile financiare din titlurile de portofoliu,modificarea
cursurilor valutare,
venituri din dobanzi
Cfin –cheltuieli financiare(pierderi legate de participatii)
Rezultatul extraordinar este diferenta intre veniturile extraordinare
si cheltuielile extraordinare
Venituri extraordinare – venituri din vanzarea unor active
imobilizate,prescrieri
Cheltuielile extraordinare – diferente nefavorabile din vanzarea unor
active imobilizate,pierderi ca urmare a prescrierilor,amenzi penalizari.
Rezultatul curent – rezultat din exploatare + rezultatul financiar
Rezultatul brut – rezultatul curent+rezultatul extraordinar
Rezultatul net – rezultatul brut - impozitul pe profit
41. Īn ce consta finantarea pe termen scurt a īntreprinderii 160
Finantarea
pe termen scurt este finantarea ciclului de exploatare
Prin ciclu de exploatare intelegem totalitatea operatiunilor ce se
desfasoara in intreprindere pentru realizarea de bunuri si servicii
incepand de la faza de aprovizionare continuand cu faza de
productie,terminand cu faza de comercializare,vanzare a produselor
42. Care sunt sursele de finantare pe termen scurt 161-165
Surse:
1. sursele proprii de finantare a ciclului de
exploatare sunt constituite din fondul de rulment: (FR)
• fondul de rulment reprezinta surplusul de resurse
permenente
degajat din finantarea pe termen lung a nevoilor permanente pt
realizarea echilibrului financiar al ciclului de exploatare si al
trezoreriei
• fondul de rulment asigura finantarea nevoii de
innoire permanenta
a stocurilor si creantelor pt asigurarea continuitatii productiei si
ritmicitatii vanzarii
• fondul de rulment se determina ca diferenta intre
capitalurile
proprii si datoriiile financiare pe de o parte si activele fixe nete
(imobilizari) pe de alta parte.
FR = (capitaluri proprii+datorii financiare)-imobilizari(nete)
2. surse atrase de finantare a ciclului de exploatare
constau in datoriile intreprinderii catre terti
atrase pe o peioada de timp cvasi permanenta
datorii de exploatare sau pasive circulante rezulta
din contracte cu tertii,cu salariatii sau cu statul
o gestiune eficienta a pasivelor circulante ar fi
aceea ca
reuseste un volum al decalajelor favorabile de plati,mai mare decat al
decalajelor favorabile de incasari
in literatura de specialitate sursele atrase sunt
sunt denumite pasive stabile
3. surse de imprumut de finantare a ciclului de
exploatare
Credite bancare pe termen scurt
a. credite de trezorerie-sunt acordate de catre
bancile comerciale in limita unui palfon convenit
b. necesarul de credite de trezorerie se stabileste
trimestrial ca diferenta
intre soldul stocurilor si cheltuielilor pe de o parte si totalul
resurselor atrase si incasarilor pe de alta parte.
Comparand nevoia de capitaluri circulante N cu resursele de capitaluri
circulante rezulta un deficit sau excedent de trezorerie,dupa cum
nevoile sunt mai mari sau mai mici
Si atunci:
• deficitul de trezorerie va fi acoperit prin
solicitare de credite pe termen scurt
• excedentul de trezorerie constituie volumul
creditelor care se vor rambursa in trimestrul urmator
Dupa obiectul lor,creditele se impart in:
1. credite pt facilitati de casa
2. credite sezoniere
3. credite pe termen foarte scurt (spot)
4. credite pt mobilizarea efectelor de comert
a. Cambia (trata)
b. Biletul la ordin
Operatiunea bancara privind cumpararea de catre o banca a unor efecte
de comert de la beneficiarii lor,inainte ca aceasta sa ajunga la
scadenta poarta numele de scont
Rata practicata
este rata de scont
5.Intreprinderea isi poate finanta cumparaturile si prin creditul
furnizor,care nu este un credit propriu-zis.Aceasta reprezinta suma de
bani,pe care beneficiarul nu o achiat furnizorului in momentul
efectuarii cumpararilor,ci dupa un interval de timp convenit de ambele
parti.
43. Care sunt sursele de finantare pe termen lung 165-169
Finantarea pe termen lung se refera la finantarea investitiilor din
intreprindere:
1.Surse proprii
• Autofinantare (capital intern)
Este cea mai eficienta solutie de acoperire a
nevoilor permanente
de capitaluri deoarece are un cost mai mic decat cel mediu
Este determinata de : marimea amortizarilor si provizioanelor calculate
si neconsumate inca,constituie o sursa proprie sigura si cu un cost
foarte redus
Marimea profiturilor nerepartizate
Venituri din dezinvestitii
Autofinantarea presupune ca intreprinderea isi asigura dezvoltarea cu
forte proprii folosind drept surse de finantare o parte a profitului
obtinut in exercitiul expirat si fondul de amortizare
Capaciatea de autofinantare-surplusul monetar obtinut ca rezultat al
tuturor operatiunilor de incasari si plati efectuate de intreprindere
intr-o perioada de timp avand in vedere incidenta fiscala
Caut = [V-(C+A+Cf)] x (1- I/100)+A
Caut –capaciatea de autofinantare
V veniturile obtinute din activitatea economica
C cheltuieli de exploatare
A cheltuieli de amortizare a activelor imobilizate
Cf cheltuieli financiare
I rata de impozit pe profit
Pentru a aproba creditele solicitate bancile cer intreprinderilor
incadrarea in anumite limite de indatorare astfel:
Dt
------ 4
Caut
In care Dt – datorii la termen
• Vanzare de active (fizice si financiare)
• Cresterea capitalului propriu prin aporturi noi la
capital
Se face prin :
Emisiuni de noi actiuni
Subscrierea de noi aporturi de capital
Incorporarea rezervelor,a primelor de emisiune si a
profitului in capitalul social al intreprinderii
Conversia datoriilor
2.Surse imprumutate
• Imprumuturi pe termen lung de la banci sau alte
institutii financiare specializate
De regula bancile comerciale acorda credit de 2-7 ani pentru cumpararea
de active imobilizate (masini,instalatii,echipamente)
Statul acorda credit pentru investitii de interes national
Creditele bancare se acorda pe baza de garantii ferme prezntate de
debitori si se negociaza intre banci si debitor.Nivelul dobanzilor este
foarte ridicat
• Imprumuturi obligatare
Este un contract de credit o modalitate de procurare a resurselor
financiare necesare asigurarii,dezvoltarii si respectarii unor
obligatii de plati asumate
Imprumutul obligatar este accesibil numai statului si
societatilor pe
actiuni cu 2 ani de existenta si 2 bilanturi legal aprobate de organele
fiscale
• Creditul contractul de inchiriere
Creditul contract de inchiriere ( leasing) sau credit bail sistem de
finantare a investitiilor prin care intreprinderile de orice profil
inchiriaza pe un anumit termen de la o societate financiara,
echipamentul necesar desfasurarii unei activitati
44. Īn ce consta analiza echilibrului financiar al īntreprinderii
169-171
Contabilitatea ofera mijoacele si
procedeele de analiza a echilibrului financiar al intreprinderii
• Bilantul contabil este instrumentul de analiza
Situatia neta = Activ - Datorii totale
45. Care sunt indicatorii analizei echilibrului financiar 171-178
1. fondul de rulment –este cel mai important indicator
Cand sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile inseamna ca
firma dispune de un fond de rulment
FRF fondul de rulment permanent net (financiar)
FRF = Capitaluri permanente – Necesar permanent
FRF = Capitaluri permanente – Imobilizari nete>1 an
In functie de marimea celor doua mase bilantiere (capital permanent si
nevoi permanente) putem avea 3 situatii:
a) un capital permanent mai mare decat nevoile
permanente – este un
semnal evident ca echilibrul financiar este asigurat si unitatea in
cauza finanteaza din capitalul permanent o parte din activele
circulante dupa finantarea temporara a imobilizarilor nete.
b) Un capital permanent mai mic decat nevoile
permanente conduce la un fond de rulment negativ.Un semnal de alarma.
c) Un capital permanent egal cu nevoile permanente
arata armonizarea
capitalului,adica aresurselor cu necesitatile de alocare,situatie
rarisima putin probabila
Fondul de rulment trebuie sa reprezinte 1-3 luni cifra de afaceri
FRP = capital propriu - imobilizari nete
Reprezinta excedentul de capitaluri proprii in raport cu imobilizarile
nete
Rezultatul negativ reprezinta gradul de indatorare al intreprinderii
2. necesarul de fond de rulment
Pe baza elementelor din bilant
NRF = (stocuri+creante) –datorii de exploatare pe termen scurt
NRF = active ciclice-resurse ciclice
Sau
NRF = nevoi
temporare
-
resurse temporare
(exclusiv
activele de trezorerie) (exclusiv pasivele de
trezorerie)
a) necesarul de fond de rulment pentru exploatare
(NFRE)
NFRE = Active ciclice de exploatare – Resurse ciclice de exploatare
NFRE = Stocuri + creante din –Furnizori-Datorii fiscale
Exploatare
si sociale din exploatare
Are un caracter sezonier
b) necesarul de fond de rulment in afara exploatarii
(NFRAE)
NFRAE = Active diverse –Resurse diverse
NFRAE = Creante
diverse
- datorii diverse
Din afara
exploatarii din
afara eploatarii
3. trezoreria neta
TN este strans legata de operatiunile financiare pe termen scurt
realizate de o societate.
Este strans legata de formula bilantiera A = P,egalitate ce
conduce la
confruntarea dintre fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment
TN = Disponibilitati –datorii financiare curente
Trezoreria neta poate fi:
pozitiva cand FRF>NFR exprima echilibrul
financiar sub forma de imbogatire
negativa cand FRF<NFR
echilibrul trezoreriei nete cand FRF=NFR
cash flow reprezinta cresterea trezoreriei de la un
exercitiu financiar la altul
CF = TN N-1-TNN CF pozitiv –
cresterea capacitatii de autofinantare
CF negativ – diminuarea capacitatii de autofinantare
46. Care sunt indicatorii financiari ai analizei financiar-contabile
178-182
1. indicatorii lichiditatii si solvabilitatii
intreprinderii
disponbibilitatile + mijloace care pot deveni lichide
lichiditatea patrimoniala =
--------------------------------------------------------------------
datorii curente
pentru a fi optim acest indicator va fi mai mare decat 1
mijloacele care pot sa devina lichide imediat se refera la
creante,stocuri de produse finite;
solvabilitatea –capacitatea dea face fata obligatiilor banesti si a
onora platile
capital propriu
solvabilitatea patrimoniala=
----------------------------------------------
capital propriu+credite bancare
• valoarea minima 0,3;peste 0,5 situatia poate fi
considerata normala
active curente
solvabilitatea generala =
--------------------------------
datorii curente
• raportul minim admis poate sa fie intre 1,2 si 1,8
active circulante - stocuri
solvabilitatea imediata=
---------------------------------------------
datorii curente
• raportul optim se situeaza intre 0,65 – 1
active circulante +active fixe
Solvabilitatea globala =
----------------------------------------
Datorii totale
• acest indicator pentru a fi satisfacator trebuie sa
fie mai mare de 1
Rata de recuperare a creantelor
-evalueaza timpul necesar pentru recuperarea sumelor aferente
facturilor emise si neincasate
Facturi emise si neincasate
Rata de recuperare = ------------------------------------------ x 365
zile
Vanzari nete
• acest indicator este relevant pentru marimea 30,90
si un an
Rata de plata a debitelor
-evalueaza perioada de timp necesara platii debitelor catre furnizori
Furnizori + creditori
Rata de plata = ----------------------------------- x
365 zile
A
debitelor
cheltuieli directe
Rata de autofinantare
-releva masura in care creditorii firmei pot fi protejati de risc
precum si modul in care este gestionata intreprinderea
datorii totale
Rata de autofinantare =
----------------------
Capital propriu
2. indicatorii de profitabilitate
Se calculeaza in scopul relevarii posibilitatilor reale de dezvoltare a
intreprinderii
Profitul net
• Rata comerciala= ---------------------
x 100
Cifra de afaceri
Profitul net
• Rata economica = ------------------ x
100
Total active
Profit net
• Rata financiara =
---------------------- x 100
Active proprii
Profit net
• Rata rentabilitatii
= ------------------ x 100
Costuri totale
3. indicatorii de activitate mai reprezentativi
pentru analiza financiara a intreprinderii sunt:
profit net
• Rata capitalului de lucru =
------------------------------- x 100
Capital de lucru
Exprima castigul firmei la 100 lei capital
Totalul cheltuielilor directe
• Rata de eficienta a stocurilor
= ---------------------------------------
x 100
Valoarea stocurilor
Exprima nivelul valorii stocurilor cuprinse in totalul
cheltuielilor directe ale intreprinderii
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|