1 UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT
ANUL II – ZI, FR, ID
DISCIPLINA: ECONOMIA SI GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII
TITULAR: PROF.UNIV.DR. FLOREA STEFAN
SESIUNEA: IARNA 2009
SUBIECTE PENTRU EXAMEN LA DISCIPLINA
ECONOMIA SI GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII
SEMESTRUL I
1. Care este definitia întreprinderii 5
•    Dpdv economic,ca agent economic,intreprinderea are ca obiectiv principal producerea de bunuri si servicii destinate vanzarii pe piata cu scopul obtinerii de profit.
•    Intreprinderea reprezinta o organizatie autonoma in care se realizeaza combinarea si utilizarea factorilor de productie pentru obtinerea de bunuri lucrari si servicii destinate comercializarii in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor si a obtinerii de profit
•    Intreprinderea constituie componenta fundamentala a economiei,veriga organizatorica de baza care presupune existenta a 4 elemente esentiale: materia prima,utilaje,munca si clienti
•    In cadrul intreprinderii intalnim cele 3 functiuni economice fundamentale:
    Productia
    Vanzarea
    Gestiunea
•    Relatia: gestiune – economie – intreprindere are ca obiectiv studiul relatiilor organizatorice cu caracter social care se dezvolta in cadrul intreprinderii in vederea coordonarii si armonizarii optime a diferitelor laturi de activitate ale acestora si a asigurarii,pe aceasta cale,a unei eficiente economice maxime.
•    Intreprinderea genereaza 2 grupuri de fluxuri:
a)    Intrari de factori de productie al caror cost determina fluxul de cheltuieli ale intreprinderii catre agentii economici care furnizeaza acesti factori
b)    Iesiri de bunuri,servicii,etc.,realizate si puse la dispozitia celorlalti agenti economici,care la randul lor genereaza un flux de venituri obtinute in urma comercializarii bunurilor respective;

 

2. Care este rolul unei întreprinderi în cadrul unei economii 6-7
•    Rolul economic:
    Intreprinderile atrag si combina factorii de productie,prin optimizarea lor,in vederea obtinerii celui mai bun rezultat la cel mai mic cost;
    Intreprinderile au ca finalitate a activitatii lor executarea de bunuri si servicii,ceeace presupune realizarea de costuri minime precum si reinnoirea factorilor de productie in functie de situatia pietelor de aprovizionare si desfacere
    Intreprinderea distribuie veniturile realizate,ceeace presupune remunerarea factorilor de productie prin anumite instrumente de repartitie:
beneficiari                                      instrumente de repartitie

    Personalul angajat                        salarii
    Organisme sociale                        cotizatii sociale
    Statul                                             impozite si taxe
    Creditori si banci                           dobanzi,comisioane
    Asociati                                         dividende
    Intreprinderea                                autofinantare
•      Rol social – presupune ca activitatea intreprinderii sa fie studiata in contextul social tinandu-se seama de existenta a 2 factori cu rol social specific si anume:
    salariatii care muncesc in intreprindere si care trebuie sa gaseasca aici conditii favorabile atat sub aspectul muncii cat si al salarizarii.Managerii trbuie sa favorizeze promovarea si pregatirea personalului corespunzator modernizarii tehnicii si tehnologiilor precum si o promovare culturala(distractii,excursii)
    consumatorii,ceea ce presupune o buna adaptare a bunurilor si serviciilor produse la solicitarile consumatorilor,precum si o politica adecvata de publicitate,reclama,etc

3. Care sunt obiectivele fundamentale ale unei întreprinderi 7-8
•    satisfacerea deplina a cererii,ceea ce inseamna organizarea activitatilor functie de semnalele pietii,functie de cererile de pe piata.In functie de acest obiectiv exista 3 stari de spirit si anume:
    se produce si apoi se vinde,situatie caracteristica cererilor mari si ofertelor reduse,iar preocuparea primordiala o reprezinta solutia;
    se produce numai ceea ce se cere,situatie ce exprima un echilibru intre cerere si oferta si care implica probleme de stabilira a caracteristicilor cererii si de stimulare a productiei proprii
    se produce ceea ce s-a vandut deja,situatie caracteristica unei concurente foarte puternice,cand oferta depaseste cererea si care ridica probleme de anticipare a evolutiei cererii si de realizare a productiei la comanda.
•    Cresterea profitului,avand ca baza reducerea costului,ceea ce presupune:
    Obtinerea de produse la un cost sub pretul impus de piata
    Obtinerea de produse la un cost redus creaza o marja mare de dezvoltare a diferitelor politici de pret in vederea cresterii fortei concurentiale;
    O rata ridicata a profitului poate duce la aparitia de potentiali concurenti care vor determina crestrea concurentei si deci diminuarea costurilor concurentiale
•    Cresterea fiabilitatii si a calitatii productiei ceeace impune in primul rand cresterea fiabilitatii sistemului de productie si pe aceasta baza oferirea clientilor a unor produse de calitate.Aprecierea nivelului de calitate o face piata ceea ce presupune o calitate mai buna decat ccea ce exista pe piata,altfel s-ar putea ca aceste produse sa nu poata fi vandude sau cumparate
•    Cresterea flexibilitatii productiei,ceea ce inseamna realizarea productiei la comanda in conditiile productiei de masa,lucru care se poate realiza prin standartizarea reperelor,a operatiilor,reducerea timpilor de pregatire,etc.
•    Asigurarea unui grad ridicat de integrare si motivare a personalului.Aceasta are la baza diversificarea continua a sistemului de nevoi,a sistemului de valori si presupune armonizarea acestora cu sisteme adecvate de motivare a personalului,de regasire a aspiratiilor sale prin obiectivele intreprinderii.
4. Care sunt trasaturile caracteristice ale întreprinderii 9-13
•    Un sistem complex intrucat reuneste resurse umane,materiale, financiare,fiecare dintre acestea fiind alcatuite dintr-o mare varietate de elemente intre care se stabilesc profunde legaturi.Ca sistem,intreprinderea este formata dintr-un ansamblu de elemente in interactiune distict de mediul sau inconjurator cu care el poate intra in relatie,fiind orientat catre rezolvarea unui obiectiv.
      Intreprinderea ca sistem complex, se caracterizeaza prin urmatoarele:
    Are o frontiera care o delimiteaza de mediul inconjurator
    Intre elementele intreprinderii exista relatii care asigura interactiunea lor si unitatea sistemului
    Intreprinderea ca sistem are elementele structurate astfel:
      - variabile de intrare (I)
      - variabile de iesire (E)
      - variabile de comanda
    Intreprinderea are obiective care orienteaza functionarea si permit reglarea sistemului prin interactiunea dintre elementele sistemului
    Reprezentarea cea mai simpla a sistemului intreprindere in conditiile de concordanta deplina intre obiectivele stabilite (Z) si maririmea de iesire (Y) este pus in evidenta de relatiile dintre cele 3 atribute ale sistemului:intrari (I),stari (S) si iesiri (Y):                                                             

       Intrari                                      Sistem intreprindere                    Iesiri

         ( X)                                                      (S)                                  ( Y= Z)


Din schita de mai sus relatiile dintre cele trei atribute capata expresia:
                                
                                      Y = f(S,X)
Daca avem in vedere starea initiala a sistemului (t o) si dependenta starilor succesibile ale sistemului in functie de succesiunea comenzilor asupra marimilor de intrare (X(to)),atunci marimea de iesire Y la diferite momente (ti) are expresia:
                                  Y(ti) = f [ S(to),X(ti)]
       Relatia intrare-stare-iesire este dependenta deci de factorul timp.De multe ori iesirile efective sunt diferite de cele programate,si atunci este necesar mentinerea lor in limitele prestabilite.Feed-back ul provoaca o marime de corectie,ΔX asupra intrarii initiale.Aceste marimi pot fi introduse intr-o schema bloc:

 
Deci marimea iesirilor,tinand cont si de corectia ΔX poate fi descrisa prin expresia:

Y(ti) = f{S(t0),[X(ti)+ ΔX]}

Abordarea sistemica a intreprinderii evidentiaza ca aceasta este constituita din subsisteme (sectii,ateliere,servicii,birouri) si in acelasi timp  face parte ca subsistem din sistemul ramurei sau al economiei nationale
Structural,subsistemul conducator este alcatuit din ansamblul organelor de conducere si cel al persoanelor care indeplinesc functii de conducere.
Subsistemul condus este alcatuit din personalul sau compartimentele de executie ale intreprinderii.
 
•    Un sistem socio – economic in care are loc combinarea factorilor de productie in cadrul unor procese de productie generatoare de bunuri materiale ,conform obiectivelor fixate in functie de raportul  cerere-obiective-piata
      Unitatea economico-sociala a intreprinderii este concretizata prin autonomia functionala a acesteia care imbraca o serie de aspecte:
    Organizarea si derularea activitatii pe baza de obiective definite in programele proprii de activitate
    Organizarea si contabilizarea riguroasa a rezultatelor
    Intocmirea bilantului propriu
    Organizarea si derularea relatiilor cu organizatiile financiar-bancare
    Incheierea de contracte economice
    Organizarea productiei si a muncii
    Gospodarirea eficienta a capitalului fix si circulant
    Grupul social este constituit pt realizarea unui obiectiv economic
    Grupul social este constituit din persoane active specializate a caror selectie se face pe baze de competenta
    Grupul social are o organizare interna
    Grupul social are o structura eterogena
•    Un sistem tehnico-material in sensul ca intre mijloacele de munca,materiile prime si materialele utilizate se creeaza anumite conexiuni.Acestea se manifesta prin dependenta activitatile de productie.In practica,intreprinderea se manifesta ca un organism tehnico-productiv prin prisma a 2 criterii:
    Omogenitatea procesului tehnologic din sectiile productiei de baza
    Omogenitatea productiei fabricate in care scop sunt reunite procese neomogene sub aspect tehnologic.

•        Un sistem organizatoric-administrativ explicat prin:
    in momentul infiintarii capata statut de persoana juridica,primeste o denumire precisa,are un sediu si un obiectiv de activitate bine determinat
    intreprinderea isi defineste propria structura organizatorica
    intreprinderea dispune de un regulament propriu de organizare si functionare
    intreprinderea are un sistem propriu de management
•     un sistem dinamic,organic adaptiv,asta inseamna ca intreprinderea isi desfasoara intreaga activitate sub actiunea diferitilor factori endogeni si/sau exogeni,adaptandu-se permanent atat la evolutia macrosistemelor din care face parte,cat si la cerintele generate de dinamica elementelor incorporate
•    un sistem deschis in sensul ca intreprinderea se manifesta ca o componenta in interactiunea cu celelalte componente careia ii apartine.
•    Un sistem autoreglabil  in sensul ca intreprinderea are capacitatea,oferita de autonomia sa functionala,de a-si modifica activitatea in scopul obtinerii obiectivelor propuse.

5. Care sunt factorii de mediu în activitatea întreprinderii 13-17
•     In conceptie macroeconomica intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant,componenta economica a mediului ambiant
In cadrul mediului ambiant se disting doua componente:
•    Micromediul-cuprinde acele componente cu care intreprinderea intra in relatii directe:
    Furnizorii de materii prime – agenti economici care asigura resursele de materii prime,echipamente
    Prestatorii de servicii- firme care asigura o gama larga de servicii (comert,transport)
    Furnizorii de forta de munca (unitati de invatamant,oficii de forta de munca)
    Clientii (consumatorii industriali,comerciali,firme carora le sunt oferite produse)
    Concurentii (firme care isi disputa aceleasi categorii de clienti,furnizori)
    Intermediarii – ajuta intreprinderea la promovarea vanzarea si distribuirea marfurilor catre clienti
    Organismele publice – asociatiile consumatorilor,organismele de stat
    Conducerea si organizarea interna a intreprinderii – forta economica a intreprinderii este direct influentata de sistemul de conducere
•    Macromediul – cuprinde factori de ordin general cu actiune indirecta pe termen lung
    Mediul demografic – numarul populatiei,structurat pe varste si sexe,repartizarea pe medii (urban,rural)
    Mediul economic – ramurile economice,nivelul de dezvoltare in ansamblu,situatia financiar-valutara
    Mediul tehnologic –inventiile,inovatiile,cercetarile,dezvoltarile,produsele noi
    Mediul cultural – sistemul de valori,traditii,obiceiuri,norme
    Mediul politic – fortele politice si raporturile dintre elegradul de implicare a statului in economie
    Mediul juridic – cuprinde reglementari de natura juridica
    Mediul natural – relief,clima
•    Principala componenta a mediului intreprinderii o contituie PIATA,in care firma apare atat in calitate de producator (ofertant) cat si consumator(cumparator);

Piata financiara    Piata muncii
-asociatii
-bancherii
-creditorii    -lucratorii
-sindicatele
Piata aprovizionarii    Piata desfacerii
- Furnizorii de materii prime
-Furnizorii de echipamente    -clientii
-intermediarii
-concurentii
In relatia intreprindere-piata se studiaza urmatoarele aspecte:
•    Studiul pietei constituie punctul de plecare in activitatea intreprinderii deoarece piata reprezinta:
    Teren de confruntare a cererii cu oferta
    Surse de idei pt produse noi sau modernizarea celor vechi
    Mediul de testare si promovare al produselor noi
    Asigura informatii referitoare la consumatori,structura si caracteristicile canalului de distributie la intreprinderile concurente,categorii de preturi
•    In fluxul aprovizionare-productie-desfacere,primul si ultimul reflecta legatura intreprinderii cu piata
•    Cercetarea de piata trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:
    Ce piete ofera perspectivele cele mai bune
    Ce modificari trebuie aduse produsului
    Ce pret trebuie fixat
    Ce venituri se obtin din vanzarea ,exportul produsului
•    Orientarea intreprinderii catre obiective prioritare impuse de piata,si anume:
    Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor consumatorilor
    Cresterea rentabilitatii si eficientei economice pe baza sporirii vanzarilor totale si produsului
Pentru realizarea acestor obiective se impune sporirea supletei,adaptabilitatii si flexibilitatii firmelor in raport cu piata precum si promovarea unui management anticipativ,cunoasterea si prevederea permanenta a perspectivelor pietii,elaboararea de strategii pertinente,optime,de actiune.
6. Cum se clasifica întreprinderile 17-27
•    Dupa forma de proprietate ( forma juridica )
    Intreprinderi din sectorul privat –baza juridica este proprietatea privata a capitalului
    Intreprinderi individuale
- patrimoniul intreprinderii apartine unei singure persone
- intreprinzatorul este singurul responsabil de afacerea sa
- intreprinzatorul are o mare autonomie si libertate in munca sa
- responsabilitatea este nelimitata
- aceste intreprinderi sunt limitate
    Intreprinderi de grup
    Patrimoniul apartine a cel putin 2 persoane
    Intreprinderea familiala patrimoniul se afla in coproprietatea unei familii
    Intreprinderea societara in care capitalul este impartit intre mai multe persoane
o    Societati de persoane:societati in nume colectiv,societatea in comandita simpla
o    Societati de capitaluri:societatea in comandita pe actiuni,societatea pe actiuni
o    Societati intermediare de persoane si de capitaluri care includ SRL-ul
    Intreprinderi din sectorul cooperatist:
-    Exercitarea dreptului de proprietate asupra patrimoniului de catre mai multe persoane,care prin actul de constituire devin si coparticipanti la deciziile de conducere
-    Fiecare cooperator are dreptul pe langa salariul aferent si la o parte din venitul final corespunzator cotei sale de parti
-    Sunt grupate in Cooperative de productie(mestesugaresti), Cooperative agricole,Cooperative de consum(grupare de cooperatori care cumpara en-gros si vand en-detail),cooperative de societati mutuale
    Intreprinderi din sectorul public :
Capitalul si puterea de decizie apartine unei colectivitati publice(stat sau colectivitate locala)
Se infiinteaza prin acte decizionale ale puterii publice
Permite statului controlarea anumitor sectoare majore ale economiei nationale si sa influenteze anumite evolutii  economico-sociale pe termen lung
-intreprinderea semi-publica,in care puterea publica contribuie partial la finantarea,conducerea si controlul activitatii,ea particapand la una sau mai multe intreprinderi private
                - concesiunea
                - societati mixte
-intreprinderea publica unde statul detine integral capitalul si isi asuma toate prerogativele de conducere prin agentii sai.Sunt regii autonome sau societati comerciale
                     ° Regiile autonome se organizaeaza si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale.
                     ° Sunt persoane juridice si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara
                     ° se pot infiinta prin HG sau hotarari ale administratiei locale de stat
                     ° pot cuprinde uzine,fabrici ateliere servicii etc
                     ° este proprietara bunurilor din patrimoniul sau
                     ° intocmeste anual un buget de venituri si cheltuieli,bilant si cont de profit si pierderi si sunt obligate sa-si acopere toate cheltuielile din veniturile obtinute
                     ° din veniturile obtinute dupa acoperirea cheltuielilor isi constituie fondul de rezerva si fonduri proprii
•    Dupa natura activitatilor realizate,distingem:
    Intreprinderi agricole:fereme,asociatii agricole
    Intreprinderi industriale grupate in 2 categorii functie de ramura industriala:
-    Intreprinderi din ramura industriei extractive
-    Intreprinderi din ramura industriei de prelucrare
    Intreprinderi de servicii sunt cele care nu creeaza produse materiale ci presteza servicii(banci,intreprinderi de transport,asigurari)
    Intreprinderi de distributie al caror rol este de a pune la dispozitia consumatorilor diverse produse
•    Dupa marimea (dimensiunea) intreprinderii:
    Dupa numarul de salariati
    Dupa cifra de afaceri-permite sa se masoare printr-o singura cifra activitatea desfasurata de intreprindere;masoara piata unei intreprinderi pentru a fi comparata cu cea a concurentilor sai
    Capitalul exprimat fie prin capital financiar real,fie prin capital fix(tehnic)
Criteriile de mai sus sunt folosite in mod conjugat deoarece fiecare dintre ele da o imagine fragmentata,uneori deformata asupra marimii si importantei
In functie de acestea,intreprinderile pot fi
    Intreprinderi mici si mijlocii
    Intreprinderi mari si grupuri de intreprinderi
•    Intreprinderile mici si mijlocii: IMM prezinta urmatoarele caracteristici:
    Au pana la 100 angajati
    Raporturile sociale sunt mai directe si permit o gestiune a personalului mai eficienta
    Managementul este mai eficient
    Capitalul este asigurat de o pesoana sau cativa asociati coproprietari
    Arie geografica locala
    Firma este mica
IMMuri avantaje:
- grad mare de adaptabilitate
- capacitate mare de inovare
- structura organizatorica simplificata
- existenta unui sistem de informare directa
- o buna gestiune a resurselor umane
- creare noi locuri de munca
- amenajare teritoriala echilibrata
IMMuri vulnerabilitati
- au capital redus deci handicap major pt.dezvoltare
- insuficienta mijloacelor comerciale
- dificultati tehnico-tehnologice
- imposibilitatea realizarii unor investitii sistematice
-protectia sociala a salariatilor relativ redusa
IMM uri tendinte:
a)    Crestere spectaculoasa in tarile dezvoltate
b)    Imaginea potentialului economic este data de aportul IMM urilor prin indicatorii:nr.salariati,volum investitii,valoarea adaugata,cifra de afaceri,exportul
c)    Activitatea dominanta este comert,servicii pt.ca se poate porni cu un capital mic si sectorul serviciilor este inca deficitar deci in sectorul tertiar
d)    Tendinte de asociere a acestor intreprinderi datorita dificultatilor financiare

•    Grupurile de intreprinderi prezinta urmatoarele caracteristici:
- un grup este constituit dintr-un ansamblu de intreprinderi ale caror decizii si orientari strategice sunt sau pot fi coordonate din acelasi centru de decizie
- intreprinderile alcatuiesc un ansmblu integrat financiar,tehnic,comercial si au obiective comune
- grupul este supus controlului societatii mama
-grupul capata vocatie industriala,comerciala,financiara
- grupurile sunt constituiuite adesea sub forma societatilor de holding care au ca functie principala detinerea de participatie financiara in alta parte,urmarind capitalul investit
- in componenta unui holding intra: o societate mama,una sau mai multe filiale,suna sau mai multe subfiliale,una sau mai multe participatii,una sau mai multe societati aliate
o    Avantaje :
o    control asupra unei mari cantitati de mijl.de productie;
o    beneficiaza de o parte importanta a mijloacelor financiare
o    pot face fata costurilor investitiilor de inovare
o    pot face fata concurentei
o    Dezavantaje si vulnerabilitati
o    Efecte nefavorabile ale concentrarii datorate depasirii optime a capacitatilor
o    Vulnerabilitatea financiara datorata faptului ca se apeleaza la noii parteneri sau actionari pentru cresterea fondurilor proprii
o    Astfel se dilueaza puterea de control
•    Cooperarea financiara,comerciala,tehnica- parteneriat si subfurnitura
    Parteneriat financiar :
-    Ajutor sub forma de capital-cand una mare ia participatie la una mica,pt.a face posibila demarajul sau
-    Credite de echipament
    Parteneriat tehnologic,are loc atunci cand o intreprindere pune la dispozitia altor intreprinderi experienta si rezultatele cercetarii sale pt.inovatie
    Parteneriat cooperare,permite intreprinderilor sa-si conjuge eforturile in special la export:fuziune 50%-50%
    Parteneriat de tip roire,incita salariatii sa-si creeze propriile intreprinderi dandu-le ajutor financiar,tehnic si de alta natura
    Subfurnitura este situatia cand un subfurnizor realizeaza o parte a productiei unei alte intreprinderi,denumita donator de ordine.
Subfurnitura este deci:
-    Sursa de inovare
-    Factor de reducere a structurilor – structurile sunt reduse pt.ca se degreveaza anumite operatiuni tehnice sau comerciale
-    Factor de productivitate-specializare in domeniul in care are vocatie
7. În ce consta procesul de restructurare a întreprinderii 27-28
Etapele procesului de restructurare:
•    Determinarea conditiilor necesare pentru evaluarea patrimoniului
•    Identificarea factorilor care opereaza asupra valorii intreprinderii
•    Analiza prealabila a 4 domenii numite AUDIT:
    Audit industrial
    Audit contabil si financiar
    Audit juridic
    Audit ecologic
•    Stabilirea diferitelor documente constituind surse de date si informatii asupra fiecarui audit
•    Efectuarea unui diagnostic de restructurare care sa cuprinda redefinirea relatiilor intre principalii parametri (indicatori) ai firmei,astfel:
    Diagnosticul starii echipamentului de productie si incidenta sa asupra cantitatii,calitatii,randamentului productiei,in special asupra muncii;
    Diagnosticul asupra produselor ce se vor fabrica si adaptarea lor la cerintele pietii
    Diagnosticul complementar la functiunile comerciala,financiara si de cercetare
    Elaborarea strategiei de aplicare a politicii de restructurare:sectoarele ce se vor restructura,separarea activitatilor
    In final se analizeaza optiunea de aplicare a unui plan de afaceri ce urmeaza a fi realizat autonom sau cea de stabilire a unei aliante strategice cu un partener national sau strain.
8. În ce consta procesul de creare de noi întreprinderi 28-30
Se parcurg patru faze:
1.    nasterea ideii presupune:
-    gasirea unei idei,adica produs,serviciu,aplicatie tehnologica;surse de idei:mediul profesional,priceperea de a face ceva,viata cotidiana,ocupatia celui care porneste afacerea
-    culegerea de informatii in legatura cu activitatea pe care o contine ideea retinuta
-    verificarea generala a realismului proiectului;dificultatile proiectului legate de:competenta,timp disponibil,mijloace financiare,cerintele pietii,forma juridica a intreprinderii sau a serviciului vizat
2.     elaborarea proiectului presupune:
•    nota de prezentare generala  serveste la inceperea elaborarii propriu-zise
a proiectului precum si la discutiile cu partenerii,asociatii,clientii,furnizorii si alte organisme.Contine:
prezentarea creatorului
prezentarea ideii-activitatii
descrierea produsului sau serviciului,cu precizarea intentiilor de dezvoltare
acoperirea financiara globala
•    studiul comercial cuprinde
-    definirea produsului sau serviciului sau aspectul stabilirii caracteristicilor tehnico-economice
-    confruntarea cu nevoile pietii;produsul sau serviciul trebuie sa corespunda la o cerere sau o nevoie a pietii,sa se identifice consumatorii sau utilizatorii,sa se determine clientela potentiala si sa se analizeze concurenta
-    actiunile comerciale ce vor fi angajate cu referire la reteaua de distributie,actiunile de promovare si publicitate,serviciile de post vanzare
•    studiul financiar trebuie sa cuprinda
-    cifra de afaceri pe care si-o propune firma
-    mijloacele tehnice(masini,utilaje,instalatii,mijloace de transport) comerciale,umane,financiare
-    contul previzionat de rezultate (pe 3 ani)
-    planul de finantare ( pe 3 ani)
-    bilantul activelor si pasivelor (pe 3 ani)
-    planul de trezorerie (pe 18 luni)
•    studiul juridic are menirea de a pregati dosarul de constituire a societatii comerciale  pe baza legislatiei in vigoare,optandu-se pentru una din formele juridice prevazute
3.    Lansarea operatiunilor presupune:
•    Intocmirea formalitatilor de creare a intreprinderii –inregistrarea la ORC,publicarea in MOf,inregistrarea la organele financiare si bancare din teritoriu
•    Lansarea activitatii comerciale
•    Punerea in opera a mijloacelor tehnice si umane:amenajarea terenurilor si localurilor,instalarea masinilor si a utilajelor,recrutarea personalului
•    Organizarea interna a intreprinderii care se materializeaza in fixarea locurilor de munca,sarcinilor,responsabilitatilor,organizarea contabilitatii
4.    Demararea activitatii se realizeaza de obicei pe parcursul a 3 ani si constituie perioada de testare.
9. Cum se defineste si care sunt componentele unei structuri organizatorice 31-32
•    Reprezinta ansamblul persoanelor,subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea,orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii,este expresia organizarii formale si ea se proiecteaza pe baza unor norme,reguli,principii si documente oficiale.
•    Este influentata de o serie de factori si anume:
-    Strategia dezvoltarii firmei
-    Tipul si complexitatea productiei
-    Dimensiunile intreprinderii
-    Calitatea resurselor umane utilizate
-    Mutatii care au loc in mediul exterior al firmei
-    Cadrul juridic,statutul intreprinderii
•    Structura organizatorica are urmatoarele componente:
    Structura functionala (de conducere)
    Structura operationala(de productie si conceptie)
    Structura procesuala (functiuni si functii)
10. Cum se defineste si care sunt componentele structurii functionale 33-36
•    Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si compartimentelor tehnice,economice,administrative,modul de constituire si grupare al acestora,precum si relatiile dintre acestea necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial
In structura functionala se includ:
- componentele structurii de conducere
- relatii organizatorice
- ordinea componentelor
•    Componentele structurii de conducere
Postul:
a)    se defineste prin ansamblul obiectivelor,cu sarcinile competentele si responsabilitatile asociate care revin spre executare in mod regulat,unei persoane angajate in intreprindere
b)    Este cea mai simpla subdiviziune organizatorica
c)    Trasaturile unui post de munca sunt:
    Autoritatea formala,exprima limita in care acesta poate actiona pentru realizarea obiectivelor individuale
    Competenta profesionala,exprima nivelul de pregatire si de experienta care permite realizarea obiectivelor individuale
    Responsabilitatea reprezinta obligatia titularului de a indeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului
Conexiunile si interdependentele intre sarcini,competente si responsabilitati pe de o parte,si obiectivele individuale ale postului,pe de alta parte sunt exprimate in literatura de spacialitate ca fiind “triunghiul de aur” al organizarii.

                  

competente                                       responsabilitati




                            

                               sarcini
                  
•    Functia:
a)    Reprezinta ansamblul atributiilor si sarcinilor omogene din punct de vedere al naturii si complexitatii lor,desemnate in mod regulat si organizat unui angajat al intreprinderii
b)    Cuprinde:
-    Atributii si sarcini de indeplinit
-    Responsabilitatea pe care aceasta o incumba
-    Competente si relatii pe care salariatul trebuie sa le manifeste
Distingem 2 tipuri de functie:
-    Functia de conducere caracterizata prin competente,sarcini,responsabilitati din domenii mai largi de activitate,implicand atributii de conducere a activitatii unui numar mare de subordonati: prevederea,organizarea,comanda,coordonarea,evaluarea,controlul
-    Functia de executie:caracterizata prin obiective,competente,responsabilitati limitate,ele transpun in practica deciziile emise de functiile de conducere.
•    Compartimentul :
a)    Reprezinta unitatea organizatorica care reuneste sub aceeasi autoritate ierarhica un anumit numar de persoane carora le revin permanent sarcini bine precizate
b)    Compartimentele sunt:
-    Operationale,care au in sarcina obiectivele derivate si generale
-    Functionale,care participa la fundamentarea strategiilor si politicilor globale ale firmei:comercial,financiar,etc
•    Relatiile organizatorice-exprima raporturile instituite intre componentele organizatorice prin reglementari oficiale
a)    Relatii de autoritate sunt cele instituite prin reglementari oficiale si sunt obligatorii
-    Relatii ierarhice:raportul intre titularul postului de conducere si cei ce detin posturi de executie
-    Relatii funtionale:prin care se asigura exercitarea autoritatii functionale de catre compartimentele de specialitate
-    Relatii de stat major:se creaza prin delegarea sarciniilor,responsabilitatilor si competentelor unor persoane pentru solutionarea unor probleme complexe
b)    Relatii de cooperare:sunt cele care se stabilesc intre titularii unor posturi aflate pe acelasi nivel ierarhic,dar apartinand unor compartimente diferite
c)    Relatii de control:sunt cele care se stabilesc intre titularii unor posturi cu organele speciale de control
d)    Relatii de reprezentare:sunt cele stabilite intre reprezentantii firmei(manageri)si reprezentantii organizatiei profesionale
•    Ordinea componentelor-realizata prin:
a)    Nivelul ierarhic constituit din ansamblul subdiviziunilor aflate la aceeasi distanta fata de conducerea superioara a intreprinderii
b)    Ponderea ierarhica reprezinta numarul de persoane subordonate nemijlocit unui cadru de conducere si se stabileste in functie de : natura si gradul de complexitate al operatiunilor,volumul de informatii,metodele obtinerii,prelucrarii si transmiterii informatiilor,dispersia teritoriala a unitatilor conduse etc
Tipuri de structuri de conducere:
I.    Structura ierarhica
-    Fiecare conducator isi dirijaza subordonatii in mod direct
-    Aplica principiul unitatii de comanda
II.    Structura functionala
-    Aplica principiul specializarii
-    Autoritatea se bazeaza pe competente profesionale
-    Unitatea de comanda este impartita
-    Inconvenientele sunt confuzie a responsabilitatilor si diluarea reasponsabilitatii
III.    Structura mixta (ierarhic-functionala)
-    Permite ca un subordonat sa primeasca sarcini atat de la seful ierarhic pentru activitati de ansamblu,dar si de la seful functional pt.domenii strict limitate de competenta profesionala
11. Cum se defineste si care sunt componentele structurii de productie 36-42
•    Structura operationala este definita prin:
-    Numarul si componentele unitatii de productie
-    Marimea si modul de amplasare al acestora
-    Modul de organizare interna
-    Relatii de cooperare ce se stabilesc intre acestea
•    Verigile structurale ce se pot organiza sunt:
-    Uzine,fabrici,explatari si alte unitati similare
-    Sectii de productie,de service,ateliere de productie si proiectare,laboaratoare de control si cercetare,locuri de munca
1.    sectii de baza
-    in ele se desfasoara procesele de productie
-    pot fi organizate –pe baza principiului obiectului fabricat
                             - pe baza principiului tehnologic
2.    sectii auxiliare:executa procese de productie auxiliare,adica,produse,lucrari,servicii ce ajuta la realizarea in bune conditii a produselor din sectiile de baza
3.    sectii de servire-executa lucrari,servicii sau activitati necesare sectiilor de baza si auxiliare:depozite si magazii
Atelierul de productie:
-    reprezinta o alta veriga de baza ce se poate constitui independent sau in cadrul unei sectii
-    atelierul reuneste mai multe locuri de munca
-    pentru organizarea unui atelier este necesar un volum de munca care sa necesite un anumit numar de formatii conduse de un maistru
-    in functie de profilul lor pot fi: de productie,montaj,service
Locul de munca:
-    constituie veriga primara a structurii de productie si conceptie
-    reprezinta o anumita suprafata de productie,inzestrata cu mijloace de munca si organizate pentru realizarea unei operatii sau al unei lucrari de catre un muncitor sau grup de muncitori.
TIPURI DE STRUCTURI DE PRODUCTIE SI CONCEPTIE
1.    Structura de productie de tip tehnologic
Se intalneste in intreprinderea in care sectiile de baza sunt organizate pe principii tehnologic:pregatirea,prelucrarea,montaj-finisare,probe si incercari
Este specific IMM
Caracteristici organizatorice:
-    Utilajele folosite sunt universale
-    Locurile de munca sunt amplasate pe grupe omogene
-    Lucratorii au calificare superioara sau sunt policalificati
Avantaje : flexibilitate sporita in organizarea procesului de fabricatie
Dezavantaje:dificultati in aplicarea unei solutii organizatorice moderne
2.    structura de productie si conceptie pe obiect
-se intalneste in intreprinderea in care sectiile de baza sunt organizate pe principiul obiectului de fabricatie-sectia si obiectul
-cere ca sectia sa execute toate stadiile tehnologice necesare fabricarii reperului sau produsului
-se aplica la unitatile cu productie de masa sau serie mare la care nomenclatura de fabricatie este restransa iar volumul de productie este mare
AVANTAJE
-ofera posibilitatea aplicarii unor metode moderne de organizare a productiei si a muncii
-permite reducerea duratei ciclului de productie
-asigura folosirea eficienta a SDV
-asigura o crestere a productivitatii muncii
DEZAVANTAJE
-flexibilitate redusa in innoirea productiei
-imposibilitatea utilizarii complete a utilajelor si a fortei de munca
SCHEMA
 
3.Structura de productie si conceptie de tip mixt

- Se caracterizeaza prin faptul ca unele sectii de baza sunt organizate tehnologic,iaralte sectii de baza sunt organizate dupa principiul obiectului de fabricatie
-se aplica la unitatile de productie in serie mare
schema structurii de productie:




















Factorii care determina structura de productie si conceptie a intreprinderii

1)    Valoarea productiei ce urmeaza a fi fabricata,-influenteaza atat marimea intreprinderii cat si numarul verigilor structurate
2)    Formele si nivelul specializarii si cooperarii – structura de productie se v a proiecta fara anumite verigi in cadrul sectiilor de baza,deoarece anumite lucrari sunt asigurate prin cooperare
3)    Specificul procesului tehnologic si particularitatile produsului fabricat influenteaza structura de productie si conceptie  atat in cazul intreprinderilor care apartin unei ramuri cat si in cazul ramurilor diferite,deoarece proceseletehnologice sunt diferite si se deosebesc intre ele
4)    Zona in care este amplasata intreprinderea influenteaza asupra numarului si marimii unitatilor auxiliare,de servire si a unitatilor cu caracter social-cultural
12. Cum se defineste si care sunt componentele structurii organizarii procesuale 42-43
1.    Obiective generale –principalele scopuri ale intreprinderii:atingerea unui anumit nivel al productiei
2.    Obiective principale,definesc parti  importante ale obiectivelor generale:cresterea capacitatilor de productie pentru care participa un numar mare de salariati (derivate de gradul I)
3.    Obiective secundare sunt parti din obiectivele principale la care participa salariati ce executa un numar restrans de operatii: pregatirea conditiilor materiale si organizatorice necesare dezvoltarii capacitatii de productie (derivate de gradul II)
4.    Obiective specifice sunt definite ca fiind actiuni si lucrari intreprinse pentru relizarea obiectivelor derivate
5.    Obiective individuale-sarcinile concrete atribuite unui salariat pentru relizarea obiectivelor
Aceste categorii de obiective influenteaza si determina componentele organizarii procesuale,astfel:
•    Functiunea -  reprezinta ansamblul activitatilor omogene,complementare sau convergente,desfasurate de salariati de o anumita specialitate ,folosind metode si tehnici specifice cu scopul realizarii unor obiective principale(derivate de gradul I)
•    Activitatea –cuprinde ansamblul atributiilor omogene ce se realizeaza de salariati care poseda cunostinte de specialitate dintr-un domeniu mai restrans si care conduc la realizarea obiectivelor secundare (derivate de gradul II)
•    Atributia – cuprinde ansamblul sarcinilor executate de un salariat cu cunostinte apartinand unui domeniu restrans si care conduc la realizarea obiectivelor specifice
•    Sarcina –cuprinde ansamblul operatiilor atribuite unui singur salariat cu scopul realizarii obiectivelor individuale
•    Operatia – se atribuie spre executie unei singure persoane pe o perioada determinata pe un loc de munca sau pe un post de munca
13. Care sunt functiunile întreprinderii 43-46
Henry Fayol a stabilit 5 functiuni de baza:cercetare-dezvoltare,productie,comerciala,financiar-contabila,personal
1.    Functiunea de cercetare-dezvoltare cuprinde:cuprinde activitatile de reinnoire sistematica a procesului de productie pentru ridicarea permanenta a performantelor acestuia
    Elaborarea de studii de prognoze tehnologice pentru a stabili alternative posibile de dezvoltare
    Stabilirea strategiei de dezvoltare a societatii
    Stabilirea programului de retehnologizare a productiei
    Stabilirea programului de asimilare de produse noi
    Valorificarea cat mai deplina a inteligentei creative si fanteziei salariatilor in special a specialistilor
    Stabilirea de norme si normative de consum de materii prime si materiale
    Efectuarea pregatirii tehnologice necesare
    Asigurarea unui nivel superior de organizare a conducerii si a productiei prin efectuarea de studii privind:
    Perfectionarea structurii organizatorice
    Rationalizarea sistemului informational
    Optimizarea fluxurilor de fabricatie
    Imbunatatirea proceselor de munca,transport,etc
2.    Functiunea de productie – cuprinde activitatile prin care se asigura punerea in miscare a masinilor,utilajelor si instalatiilor in vederea realizarii produselor
    Elaborarea programelor de fabricatie pe baza contractelor cu furnizorii si beneficiarii
    Pregatirea,lansarea si urmarirea realizarii productiei
    Urmarirea incarcarii si folosirii rationale a capacitatilor de productie
    Utilizarea judicioasa a masinilor,utilajelor,instalatiilor
    Corelarea productiei auxiliare cu productia de baza
    Realizarea produselor in conformitate cu documentatiile tehnice
    Executarea controlului calitativ interfazic
    Organizarea aprovizionarii sistematice a locurilor de munca cu cele necesare
    Gospodarirea judicioasa a materiilor prime
    Asigurarea unor conditii de igiena si protectie a muncii
3.    Functiunea comerciala – cuprinde activitati prin care se asigura materia prima si materialele necesare productiei,conservarea acestora si a produselor lor,transportul si comercializarea lor.
    Elaborarea de studii complexe de marketing de natura sa fundamenteze strategia si politica de dezvoltare a intreprinderii
    Alegerea furnizorilor si beneficiarilor si conlucrarea stransa cu acestia
    Incheierea contractelor economice si urmarirea realizarii lor
    Stabilirea de norme de stoc de materii prime produse
    Stabilirea programului de aprovizionare
    Efectuarea corespunzatoare a receptiilor,depozitarii si gospodaririi economicoase a materiilor prime si materialelor
    Efectuarea controlului calitativ al produselor destinate vanzarii
    Participarea la demonstratii practice expozitii,targuri
    Asigurarea reclamei produselor fabricate in intreprindere
4.    Functiunea financiar-contabila – cuprinde activitatile prin care se asigura fondurile financiare si utilizarea lor eficienta precum si evidenta in expresie baneasca a tuturor resurselor intrate si obtinute in procesul productiei.Activitati:
    Crearea unui sistem informational pentru a se efectua analiza si controlul economico-financiar operativ al tuturor activitatilor
    Elaborarea programului de dezvoltare economico-financiar prin dimensionarea reala a nevoilor si resurselor
    Elaborarea balantei de venituri si cheltuieli (BVC)
    Analiza si controlul operativ al costurilor,cat mai aproape de locul si momentul cheltuielilor
    Utilizarea unor forme si metode moderne de evidenta
    Asigurarea echilibrului financiar
    Evaluarea patrimoniului intreprinderii
    Stabilirea preturilor produselor fabricate si tarifelor
5.    Functiunea de personal:
         Cuprinde activitatile prin care se asigura resursele umane necesare intreprinderii, stimularea  si folosirea lor rationala,pt realizarea obiectivelor intreprinderii,dezvoltarea competentelor profesionale precum si solutionarea problemelor salariale si sociale.Activitati:
    Elaboarea strategiei si politicii de personal
    Organizarea pe baze stiintifice a activitatii desfasurate de personal
    Proiectarea structurii organizatorice
    Stabilirea necesarului de personal pe categorii,profesii,meserii specializate si a fondului de salarii
    Asigurarea numerica si calitativa de personal(recrutare,selectare,incadrare)
    Motivarea si salarizarea personalului
    Calificarea si pregatirea profesionala a personalului
    Asigurarea unor conditii tot mai bune de munca si viata
14. Care sunt functiile manageriale ale întreprinderii 46-50
1.    Functia de previziune:
-    Cuprinde totalitatea activitatilor prin care se stabilesc conditiile viitoare de actiune,se fixeaza obiective,mijoace materiale,financiare,umane necesare realizarii obiectivelor
-    Este prioritara in activitatea conducerii
-    Se concretizeaza in practica prin activitatea de planificare
-    Cuprinde:
    Elaborarea de prognoze:se stabilesc pe termen lung,indica alternative pentru dezvoltarea economico-sociala a unitatii,prevederi neobligatorii
    Elaborarea de planuri: au in vedere cerintele pietii si sunt obligatorii
    Elaborarea de programe:detaliaza prevederile din plan,se intocmesc pentru perioade scurte,sunt obligatorii
-    Pe baza acestor previziuni conducerea unitatii ia masuri ia o serie de masuri pentru dezvoltarea intreprinderii,asimilarea de noi produse,construirea de noi ateliere,sectii,pregatirea fortei de munca
2.    Functia de organizare:
-    cuprinde totalitatea activitatilor ce trebuiesc realizate pentru asigurarea cadrului organizatoric optim in vederea obtinerii unei eficiente maxime
a.   Organizarea conducerii prin rezolvarea unor probleme
-    elaborarea si perfectionarea structurii organizatorice
-    organizarea si perfectionarea sistemului informational
-    precizarea atributiilor si competentelor fiecarui organ de conducere din structura organizatorica
b.    Organizarea productiei sa asigure solutii optime pentru desfasurarea activitatii in sectiile de baza,auxiliare,pregatirea productiei,specializarea si cooperarea in productiei
c.     Organizarea muncii trebuie sa asigure:
-    organizarea stiintifica a muncii in schimburi
-    organizarea proceselor de munca
-    organizarea lucrului la mai multe masini
-    intarirea disciplinei in munca
•    organizarea implica
-    determinarea activitatilor necesare realizarii obiectivelor
-    gruparea activitatilor intr-o structura omogena
-    repartizarea grupelor de activitati pe functii si oameni
•    organizarea operativa
-    scheme de sarcini si functiuni
-    descriarea posturilor
-    standarde de randamente
-    exigente de calificare
-    sisteme de salarizare
3. Functia de coordonare
-consta in totalitatea activitatilor prin care se sincronizeaza in timp si spatiu toate actiunile in timp si fortele dintr-o unitate in vederea realizarii obiectivelor
-cuprinde procedee si activitati prin care conducerea declanseaza actiunile difritelor verigi functionale de productie si de conceptie in vederea realizarii obiectivelor.
-actiunile ce se coordoneaza trebuie sa aibe un caracter permanent
-implica din partea conducerii cunoasterea profunda a aspectelor tehnologice,organizatorice,economice
implica o cerinta de baza a delegarii de atributii si competente pe diferite niveluri ierarhice pt a se indeplini in conditii optime

4.Functia de antrenare (comanda)
- consta in totalitatea activitatilor prin care salariatii sunt atrasi si determinati sa participe si sa contribuie la realizarea obiectivelor planificate
-are caracter operational
-scopul antrenarii:implicarea cat mai profunda si eficace a personalului de conducere si executie la realizarea obiectivelor
-fundamentul antrenarii il constituie motivarea
-caracteristc conducerii stiintifice este conceperea motivarii pe baza asa-numielor scari motivationale
-caracteristici ale antrenarii eficiente:
a.sa fie complexa
b.sa fie diferentiata
c.sa fie graduala.
5.Functia de evaluare control
-consta in activitatile prina care performantele unitatii si componentele acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial in vederea determinarii abaterilor,a eliminarii deficientelor constatate si integrarii abaterilor pozitive
-cerinte:
    sa existe un sistem informational capabil sa asigure o circulatie rapida a informatiilor
    sa existe un sistem de control in unitati cu precizarea punctelor de control,obiective si competente
    intarirea autocontrolului asupra activitatii
    controlul sa fie continuu
    controlul sa fie preventiv pentru a preintampina deficientele
    controlul sa aibe caracter corectiv
Realizarea functiei de evaluare-control presupune:
1.precizarea normelor si a altor obiective,
2.masurarea rezultatelor
3.determinarea abaterilor de la norme
4.interpretarea abaterilor,a efectelor directe si indirecte
5.formularea de aprecieri si stabilirea de masuri in legatura cu personalul controlat
6.stabilirea masurilor corective pt preintampinarea aparitiei abaterilor

15. În ce consta perfectionarea si proiectarea unei structuri organizatorice 50-51
•    Perfectionarea:
    Stabilirea unor proportii de optime intre sectiile de baza,auxiliare si de servire
    Stabilirea unor proportii optime intre capaciatea de productie ale diferitelor sectii de baza
    Adancirea specializarii sectiilor de baza si implicit a cooperarii
    Rationalizarea legaturilor de productie dintre diferitele verigi structurale:
-    Perfectionarea organizarii transportului
-    Amplasarea rationala a diferitelor sectii
-    Alegerea celor mai corespunzatoare cladiri pentru sectii,ateliere etc
•    Proiectarea structurii organizatorice
    Asigurarea unui evantai optim al subordonarilor:
    Crearea si dependenta compartimentelor
    Asigurarea unui stat major si a unor servicii functionale competente,asigurand interlocutori responsabili,operationali,competenti activi si eficienti
    Asigurarea economiei de comunicatii
    Folosirea delegarii
Procesul de analiza si proiectare a unei structuri organizatorice parcurge urmatoarele etape:
1.    analiza obiectivelor intreprinderii
2.    definirea activitatilor necesare si stabilirea continutului lor
3.    proiectarea compartimentelor,gruparea si stabilirea relatiilor intre ele
4.    proiectarea propriu-zisa a structurii organizatorice
5.    evaluarea atat a functionalitatii cat si a laturilor constructive a structurii organizatorice a intreprinderii
16. Care sunt documentele de formalizare a structurii organizatorice 52-53
•    Regulamentul de organizare si functionare (ROF)
Are 5 parti:
I.    Organizarea firmei si prezentarea structurii
-    Dispozitii generale
-    Actul normativ de infiintare
-    Obiectul de activitate
II.    Atributiile firmei
                                        -Atributiile AGA
                                        -Competentele si responsabilitatile pt directorul general si directori pe functii

III.    Conducerea firmei
IV.    Atributii si diagrama de relatii pentru fiecare compartiment functional
V.    Dispozitii generale
•    Fisa postului
-    Prezinta in detaliu elementele impuse unui salariat pentru a putea exercita activitatea in conditii normale
-    Cuprinde:
    Denumirea si obiectivele postului
    Compartimentul
    Competentele
    Responsabilitatile
    Cerintele (studii vechime aptitudine)
•    Organigrama
-    Este o reprezentare grafica a structurii organizatorice in care se reda o serie de elemente ale structurii:
-    Este folosita in analiza managementului
-    Sunt organigrame de intreprindere
-    Organigrame de compartimente
-    Piramidale
-    Circulare
-    De la stanga la dreapta
17. În ce consta definirea si clasificarea procesului de productie 54-56
•    Reprezinta totalitatea actiunilor constiente ale angajatilor unei intreprinderi indreptate cu ajutorul unor masini,instalatii,utilaje,asupra materiilor prime si materialelor si altor componente in scopul transformarii lor in produse lucrari,servicii cu o anumiat valoare pe piata
•    Procesul de munca este actiunea muncitorului cu ajutorul uneltelor de munca indreptate asupra diferitelor materii prime,materiale sau altor componente in vederea transformarii lor in bunuri economice
Clasificare
1.    Dpdv modul in care partcipa la executarea diferitelor produse,lucrari sau servicii
a)    Procese de baza
b)    Procese auxiliare
c)    Procese de servire
2.    dpdv mod de executie
a)    procese manuale
b)    procese mecanice
c)    procese manual-mecanice
d)    procese automate
e)    procese de aparatura
3.    in raport cu mediul de obtinere a produselor
    procese directe
    procese sintetice
    produse analitice
4.    In raport de natura tehnologica a operatiilor efectuate
-    Procese chimice
-    Procese de asmblare
-    Procese de transport
5.   In raport cu natura activitatilor desfasurate sunt:

-    Proces de productie propriu zis
-    Proces de depozitare (magazinaj)
-    Proces de transport
6.   Sub raportul continuitatii lor procesele sunt:
a)    Procese de productie continua (liniara) adica se realizeaza pe linii tehnologice
b)    Procese de productie discontinua (neliniare sau discrete) produsele se obtin prin prelucrari succesive in diferite ateliere sau sectii
7.   Dupa tipurile de fabricatie,care definesc relatiile intreprindere-client avem:
a)    Fabricatie la comanda
b)    Fabricatie pe stoc
c)    Fabricatie mixta
18. Cum se defineste si care sunt tipurile de productie 56-57
Tipul de productie este- starea organizatorica si functionala a intreprinderii determinate de nomenclatura produselor fabricate,rolul productiei executate,gradul de specializare a intreprinderilor,sectiilor si locurilor de munca modul de deplasare a diferitelor materii prime,de la un loc de munca la altul
Se regasesc urmatoarele tipuri de productie:
1)    Tipul de productie de masa
    Caracteristic pentru intreprinderile care produc o gama redusa
    Se fabrica in cantitati mari
    Intreprinderea se specializeaza ca si utilajele folosite
    Deplasarea produselor se face continuu,mecanizat sau automatizat
    Creaza conditii pentru automatizarea si organizarea productiei in linii de flux
2)    Tipul de productie in serie
    Caracteristic intreprinderilor care folosesc o gama mai redusa sau mai larga de produse in cantitati mari,mijlocii,mici
    Functie de nomenclatura produselor si marimea seriilor de fabricatie specializarea sectiilor va fi mai redusa sau mai accentuata
    Deplasarea produselor de la un loc de munca sau altul se face cu mijloace de transport continuu (serii mari)sau discontinuu(serii mici)
    Amplasarea masinilor si utilajelor se face pe grupe omogene (serii mici) sau linii de productie pe flux (serii mijlocii sau mari)
3)    Tipul de productie individuala
    Caracteristic intreprinderilor cu gama larga de produse,unicate sau cantitati foarte reduse
    Organizarea sectiilor se face dupa principiul tehnologic,cu masini,utilaje universale
    Deplasarea produselor se face de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata
    Pregatirea de fabricatie este mai putin detaliata

19. În ce consta organizarea productiei de baza 58-63
Organizarea productiei de baza(activitatea de fabricatie) este influentata de tipul de productie al intreprinderii:
•    Organizarea productiei in flux ,pe linii de fabricatie caracterizeaza intreprinderea cu tipul de productie de masa sau serii mari
•    Organizarea productiei bazata pe amplasarea spatiala pe grupuri omogene de masini,utilaje si instalatii este caracteristica intreprinderii cu tipul de productie individuala,de serie mica sau mijlocie
A.    Organizarea productiei in flux pe linii de fabricatie
Caracteristici :
    Divizarea procesului tehnologic pe operatii si stabilirea succesiunii executarii lor
    Repartizarea executarii operatiilor pe locuri de munca
    Amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor tehnologice
    Trecerea materiilor prime de la un loc de munca la altul in mod continuu in ritmul impus de sincronizarea executarii operatiilor tehnologice
    Executarea concomitent a operatiilor la toate locurile de munca la altul prin mijloace de transport adecvate
    Executarea de produse  asemanatoare dpdv constructiv tehnologic si al materiilor prime utilizate
Factori
a.nomenclatura productiei
    -  linii de productie monovalente
    -  linii de productie polivalente
b.gradul de ritmicitate al fabricatiei
    - linii tehnologice continui cu tact impus cand duratele de executare sunt egale
    - linii tehnologice cu tact liber durata operatiilor este diferita
    - linii tehnologice cu flux intermitent
c. modul de transmitere al obiectelor de la o operatie la alta – obiectele se deplaseaza pe loturi de transport
d. dupa pozitionarea obiectului influenteaza prin linii tehnologice cu obiect mobil

Proiectarea unei linii de productie in flux necesita urmatoarele elemente calculate:

•    Tactul de linie de productie in flux (T) – reprezinta intervalul de timp dintre livrarea a 2 produse sau piese succesive in cadrul liniei:
    Relatia de calcul:
          Tx60-i
T=   
                                Pp
                    In care T= tactul liniei
                                 t= fondul de timp disponibil in perioada de timp considerata cand  t=(tc-to)
                                 tc = timp calendaristic
                                 to = opriri egale
                               i = marimea intreruperilor de timp reglementate
                               Pp = productia preconizata a se executa in perioada de timp                                                  considerata
•    Ritmul liniei (R) reprezinta cantitatea de produse pe care linia de flux o executa intr-o unitate de timp (randamentul liniei)-este o marime inversa tactului
Relatia de calcul :
                                    1                                     Pp
                         R =                                R=
                                    T                                     tx60-i
•    Numarul de locuri de munca necesar pentru executia unei operatii

Relatia de calcul:   
                           Do
          Nlmo  =
                             T
In care Do – durata operatiei;
            Nlmo – numar de locuri de munca
•    Numarul total de locuri de munca in cadrul unei linii de flux

Relatia de calcul:
                                           n                                          
                             N lmt =  N lmi                      
                                          i=1
in care :   N lmt  - numar locuri de munca total
             N lmi – numar locuri de munca necesare pentru operatie cand i variaza de la 1 la n

•    Numar de muncitori necesari in cadrul liniei de fabricatie este de regula egal cu numarul de locuri de munca
•    Lungimea liniei de fabricatie – cand locurile de munca sunt amplasate in linie dreapta

Relatia de calcul:  L = Nmt X d
              
            d = este distanta intre axele locurilor de munca respective

•     Viteza de deplasare a mijlocului de transport prin care se asigura deplasarea produselor:
              Relatia de calcul :
                                                 d
                                       V =
                                                T

Organizarea produtiei in flux prin formele sale specifice – prezinta eficienta ridicata
Concretizata in urmatoarele avantaje:

•    asigura o productivitate a muncii ridicata
•    creaza conditii optime prntru introducerea progreului tehnic
•    permite reducerea ciclului de productie
•    creste volumul si cantitatea productiei
•    rationalizeaza fluxul de productie
•    asigura reducerea costurilor de productie
•    mai buna folosire a timpului de lucru
B.    Organizarea spatiala a fabricarii produselor dupa metoda productiei individuale si de serie mica
1.    organizarea unitatilor dupa principiul tehnologic
2.    trecerea de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata
3.    pentru fabricarea produselor se foloseste o tehnologie sumara
4.    pentru proiectarea tehnologiei se folosesc normative grupate si nu detaliate
Avantajele organizarii spatiale:
    asigura o mare flexibilitate in folosirea fortei de munca
    creeaza conditii pt realizarea ritmica a procesului de munca
    in cazul defectarii unui utilaj nu se perturba desfasurarea procesului de productie
    asigura conducerea eficienta a sectiilor
Dezavantaje
    necesita un volum de transport si manipulare ridicat
    necesita inalta calificare a muncitorilor
    ciclul de productie este mare
    controlul tehnic este mai complex

20. În ce consta organizarea activitatii de pregatire a fabricatiei 63-67
Consta in elaborarea documentatiei tehnologice si stabilirea consumului de materii prime ,materiale,SDV,locuri de munca
1.    Determinarea consumurilor de materii prime si materiale
a)    Consumul tehnologic (ct)
             Ct = Cut +Pth              Cut este consumul util si este cantitatea de materii prime si materiale incorporate in produsul finit
                                                 Pth -pierderi tehnologice-este cantitatea de material consumat
b)    Necesarul de aprovizionat (Nap)
Nap = Ct+Pnt            Pnt –pierderi netehnologice –pierderi din transport,manipulare, aprovizionare,depozitare materii prime si materiale
2.    Determinarea consumului de SDV-uri (scule,dispozitive,verificatoare)
I.Metode analitice – scule de aschiere:
                                Pe baza normei de uzura (ore de utilizare)
   Scule ce se consuma la 1000 de produse sau la 1000 ore de functionare
Consum specific la 1000 de piese  
           t ‘ mec                   
Cs =   ----------------- x 1000 (1+k)n
            60 ‘ x N uz
Consum specific la 1000 de ore functionare
                1000
Cs  = ------------------- x (1+k)n                        
                   Nuz
Cs- consum specific;t’ mec = timpul mecanic in minute necesar pt.prelucrarea unui produs
 K – coeficient de distrugeri accidentale; n=nr scule;Nuz= norma de uzura in ore

    -Stantele si matritele de forjat
Relatia de calcul:
                 l
       Cs = ------------------ x 1000    n = nr de lovituri;np = nr de produse.
                  np x Nuz

             - instrumentele de masura si verificare
              m
Cs = ----------------- x 1000 x Kc
            N uz
m = nr masuratori pe o piesa
Kc = coeficient care exprima gradul de cuprindere in control
(Kc=1)

II. Metode statistice –se bazaza pe date privind consumul de SDV uri din perioada precedenta
Cs la 1000 unitati de produs;  
                                  Co
                    Cso = ---------------- x 1000
                                 Po
                    
                     Cs la 1000 de ore de functionare
                                 Co
                     Cso =------------- x 1000
                                 To

Cso = consum special de SDV
Po    = productia executata
To = timpul efectiv de lucru
Co = consumul total SDV
3.    Determinarea consumurilor de munca
a) Norma de timp timpul stabilit unui executant cu calificarea corespunzatoare si lucreaza cu  intensitate normala pentru executarea unui produs sau unitati de lucrare in coditii tehnice si organizatorice detrminate;


           t pi+t op+t de+t ir                         T
Nt = -------------------------------------- = -------------
                    q                                        q
tpi timp de pregatire incheiere
top timp operativ (timp de transformare a mater.prima,material in produs finit)
tde timp de deservire (timp de mentinerea utilajului in stare de operare)
tir timp de intreruperi reglementate

Nt –norma de timp
T   - timp alocat
q    - volum lucrari,productie,sarcini

           b) Norma de productie (Np) se exprima in unitati naturale de productie,lucrari,sarcini sau operatii pe unitatea de timp:
                                                      q                  1
                                         Np=------------- = ---------------
                                                       T                  Nt
            c) sfera de atributii reprezinta ansamblul sarcinilor de munca stabilite unui executant
care are calificarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care participa in conditii tehnice si organizatorice precizate
           d) norma de personal precizeaza numarul de lucratori,pe meserii (functii) si nivel de calificare , necesar pentru realizarea unui ansamblu de sarcini de munca,in conditii tehnice si organizatorice precizate.
21. În ce consta programarea productiei 68-74

         Programarea productiei reprezinta un factor important in managementul intreprinderii:

             Activitati:

o    Primirea,preluarea si lansarea comenzilor
o    Optimizarea structurii sortimentelor de fabricatie pe termen scurt
o    Intocmirea programelor de productie
o    Repartizarea lucrarilor
o    Ocuparea continua a locurilor de munca
o    Minimizarea stocurilor de productie
o    Programarea elementelor auxiliare de fabricatie
o    Respectarea termenelor de livrare
Programarea productiei realizeaza urmatoarele functii:
    Informarea conducerii asupra productiei ce trebuie realizata
    Fundamentarea normativelor de productie
    Elaborarea programelor operative
    Coordonarea verigilor de productie
    Urmarirea si reglarea operativa a productiei
A.       Faza I . Elaborarea programului de productie lunar pe intreprindere
    Cantitati ce trebuiesc realizate
    Valoarea productiei
    Valoarea productiei exprimata in unitati de munca

La nivelul intreprinderii se elaboreaza pe baza unor calcule de devansare calendaristica – programul de productie lunara- pornindu-se de la o variabila independenta: termenul de lansare in fabricatie,termenul de livrare
Pornind de la termeul de livrare se merge inapoi in timp cu duratele ciclului de fabricatie pe baza carora se intocmeste programul lunar pentru fiecare produs si pentru fiecare componenta.
Se incepe cu piesa a 2-a

d= ttp2+tpp2+tmA1+tmp+  i+tms1

t tp2 – timp de lucru turnare la piesa p2
t pp2 – timp de prelucrare la piesa p2
t ms1 – timp de montaj la subansamblul S1
t mA1 – timp de montaj la subansamblul A1
t mp – timpul de montaj la produsul P
i  - suma intreruperilor dintre diferite operatii la reperul conducator

B.    Faza II. Elaborarea programului pe sectii
Pe sectie
    Pf =(Nb+L+S)x(1+P/100)     ;      Nb –necesarul de semifabricate
                                                        L   -  necesarul se semifabricate ce se livreaza ca atare
                                                        S   - modificarea stocurilor de productie neterminata
                                                        P   - pierderi de productie (rebuturi) procentual
Pe sectoare
                 1     n
    Plum =----  ti x Qi
                Kn   i=1

             Plum – program de productie lunar exprimat in unitati de munca
             Kn     -  coeficient de indeplinire a normelor
             n       -  numarul de produse,piese care se fabrica
             ti        -  timpul normat pt executarea unei piese sau produs
             Qi      -  volumul planificat in fiecare produs,piesa’i’
             
Gradul de folosire a fondului de timp al utilajelor:
           P lim
Gr = ----------------- x 100
             T pl

Tpl = fondul de timp planificat la nivel de sectii   Tpl = [N(Tc-Ts)-Tipli] x ds x ks

N numarul de utilaje
Tc timp calendaristic
Ts timp de intreruperi (sambata,duminica,sarbatori legale)
Tipl timpul de intrerupere planificat pentru intretinerea si repararea utilajelor
ds durata unui schimb
ks coeficientul numarului de schimb

C.    Faza III. Programarea productiei in cadrul sectiilor

Pe baza programelor lunare de productie,corelate cantitativ si in timp se elaboareaza programe de productie operative pentru subunitatile de productie: ateliere,grupe de utilaje,formatii de lucru,loc de munca

Programele de productie in cadrul sectiei,trebuie sa asigure:
•    Programul de productie al atelierului de fabricatie
•    Programul de productie pe grupe omogene de utilaje
•    Programul de productie pe locul de munca
22. În ce consta lansarea productiei 75-76
       
      Lansarea productiei in fabricatie consta in elaborarea si transmiterea subunitatilor de productie a documentatiei referitoare la materiile prime,materiale,cheltuieli de munca vie pe operatii,comenzi,produse,care vor sta la baza realizarii programului de productie.Se asigura declansarea executiei productiei,si se coreleaza cu activitatile de programare propriu-zisa pe care o succed.Se intocmesc documentatiile pentru normele de timp si normele de materii prime.

Documente:
a)bonuri de materiale
permit procurarea materialelor pentru lucru/document justificativ de iesire/repartizarea costurilor/utilizarea pt contabilitate
b)bonuri de lucru
operatii necesare/timpul afectat operatiilor/utilajul cu care se executa/muncitorul care executa operatia/stabilirea salariului/repartizarea costurilor pe produse/controlul timpului de lucru
c)fisa de insotire
insoteste produsul/arata posturile de lucru succesive si operatiile care se executa
d)graficul de avansare a produsului
termene de executie/timpii de executie/posturile de lucru/stabilirea programului general de fabricatie/stabilirea planului de incarcare a fiecarui post de lucru/controlul inainte al produsului/stabilirea de masuri corective in cazul intarzierii

23. În ce consta urmarirea productiei 76
      Aceasta etapa consta in asigurarea informatiilor privind desfasurarea executiei produselor
ceeace permite luarea de masuri corective si actualizarea programelor.
      Se asigura:
-    Urmarirea si evidentierea unor neconcordante intre program si realizari si masuri in consecinta
-    Coordonarea obiectelor muncii intre locurile de munca
-    Preintmpinarea unor dereglari
Urmarirea productiei se face de dispecerul de productie
-    La nivel sector: maistru
-    La nivel compartiment programare
-    La nivel conducere intreprindere

24. Cum se defineste si care sunt elementele legate de calitatea productiei 76-82
      Calitatea-reprezinta gradul de utilitate sociala a produsului,masura in care satisface nevoia pentru care a fost creat si respecta restrictiile impuse de interesele societatii prvind eficienta economico-sociala si protectia mediului.

       Calitatea productiei este calitatea proceselor de fabricatie,a activitatii de conceptie,constructive,tehnologice si organizare a productiei.
       La asigurarea calitatii concura un complex de activitati:
-    Cercetarea stiintifica
-    Efectuarea calculelor tehnice
-    Proiectarea si intocmirea documentelor tehnice
-    Planificarea procesului de fabricatie
-    Aprovizionarea de la furnizori
-    Utilaje si aparate
-    Procesul de productie
-    Controlul procesului tehnologic
-    Inspectia si controlul final
-    Desfacerea
-    Operatii de service la cumparator

1 Caracteristicile de calitate se grupeaza astfel:
1.    caracteristici tehnice proprietati fizice,chimice,biologice
2.    caracteristici psiho-senzoriale miros,forma,culoare
3.    caracteristici de disponibilitate posibilitatea de a-si realiza functia utila
4.    caracteristici economice si tehnico-economice:costul de productie,pretul
5.    caracteristici de ordin social-general: efecte asupra mediului,sanatatii,sigurantei
         Indicatori
1.    ponderea productiei de calitate superioara in valoarea productiei realizate
I1 =(Qs/Qt) x 100             Qs= valoare a productiei de cal.superioara
                                         Qt=valoarea totala a productiei
2.    ponderea productiei fara defecte de calitate superioara in valoarea productiei realizate
I2 = (Qb/Qt) x 100            Qb = valoarea totala a productiei fara defecte
3.    punctajul defectelor
                  1
4.    I3 = --------(100 Nc +50Np+10Ns+Nm)
                                           n
                               n nr.produse controlate
                                Nc nr.defecte critice
                                Np   nr defecte principale
                                Nm  nr defecte minore
                                Ns   nr.defecte secundare
5.    ponderea productiei fizice fara defecte de calitate in valoarea totala a prod
                      VPF (t)
           I4 =    -------------  x 100
                       Vpf (t)
           
          VPF = valoarea totala a productiei fizice
          Vpf = valoarea productiei fizice fara defecte

6.    punctajul total al calitatii este un indicator complex
                     10 Vpr+5 Vpd+2Ver+Vpf
           I5 = ----------------------------------------
                                                               VPR

                    Vpr = valoarea produselor reclamate in termen de garantie de catre consumator
                    Vpd = volumul pierderilor din rebuturi
                    Ver = cheltuieli de remediere a rebuturilor
                    Vpf = valoarea produselor respinse la controlul final
                    VPR valoarea produselor realizate
          
25. În ce consta productia auxiliara si de servire 82-85
       Cuprinde procesele de munca prin care se asigura conditiile necesare pentru desfasurarea
in conditii normale a activitatii in toate subunitatile organizatorice ale intreprinderii.
1.    intretinere si reparatii utilaje de productie:
•    intretinerea curenta - mentinerea utilajelor in stare de functionare
•    revizii tehnice periodice – lucrari care se fac intre 2 reparatii
•    lucrari de reparatii propriu-zise:
    reparatii curente de gradul 1-se inlatura uzuri la piese fara demontare la subansamble
    reparatii curente de gradul 2 – complexe,se demonteaza subansamble
    reparatii capitale – demontarea completa a utilajului, inlocuirea si reconditionarea  elementelor constructive uzate,verificarea si remontarea
2.    asigurarea productiei cu SDV
•    sectia de scularie este responsabila in intreprindere de asigurarea cu SDV
•    depozitul central de SDV face aprovizionarea cu SDV
•    magaziile de distributie ale sectiilor alimentarea cu SDV a locurilor de munca
•    atelierele de reparatii SDV asigura refacerea sculelor uzate
3.    productia,transformarea,distribuirea si transportul energiei
Sectorul energetic al intreprinderii este cel care asigura producerea,transformarea, distributia, intretinerea  in stare de functionare a diferitelor feluri de energie si instaltiilor energetice
Cuprinde
•    statia de transformare
•    statia de compresoare
•    statii de oxigen si acetilena
•    instalatii frigorifice
•    retele de transport
4.    transportul intern
•    transportul intern propriu-zis mijloceste legaturile de productie intre subunitati
•    transportul exterior-aprovizionare si livrare
26. Ciclul de fabricatie – definitie, durata, structura 85-91
•    Reprezinta o succesiune de activitati prin care materia prima si materialele trec in mod organizat pe fluxul tehnologic pentru a fi transferate in produse fabricate sau semifabricate.
•    Durata ciclului de productie – intervalul de timp dintre momentul de lansare in fabricatie a materiilor prime si momentul transformarilor,prin prelucrari succesive,in produs finit
    Perioada de lucru
    Ciclul operativ are ponderea cea mai mare si cuprinde:
-    Duratele operatiilor tehnologice
-    Durata operatiilor de pregatire-incheiere.
    Durata proceselor naturale
-    Timpul in care procesul continua sub influenta factorilor naturali
-    Calculat pe baza experientei si/sau calcule analitice in zile calensaristice
    Durata activitatii de servire
-    Transportul obiectelor
-    CTC
    Perioada de intrerupere
    Intreruperi in cadrul schimbului se stabileste prin relatia:
Ts = z x ts; Z = nr.op.tehnologice;ts= durata timpului de asteptare intre operatii   
    Intreruperi intre schimburi sunt datorate regimului de lucru adoptat,cuprinde
-    Duminicile si sarbatorile legale
-    Intreruperi datorate schimburilor nelucratoare
-    Intreruperi pentru masa
Durata ciclului de productie se determina prin relatia:
       Dcp =teh +pi +pn +ct +tr +io +is
    Durata ciclului operativ
    Durata timpului tehnologic
    Durata timpului de pregatire-inchidere
•    Structura ciclului de productie este data de totalitatea elementelor componente precum si ponderea duratei acestora fata de durata totala a ciclului de productie

27. Capaciatea de productie – definire, factori de influenta, indicatori calculati 91-98
Se poate defini ca fiind productia maxima ce poate fi obtinuta de o intreprindere intr-o perioada data pt o anumiat structura si calitate a productiei,in conditiile folosirii depline a capitalului fix.
Se exprima in aceleasi unitati de masura ca si productia:valoric,cantitativ,de timp,conventionale
 Rp=Cp-P         este rezerva potentiala de productie (Rp);Cp=cap.prod;P vol.planificat al productiei
Factorii de influenta ai capacitatii de productie:
1.    Marimea suprafetelor de productie si a parcurilor de utilaje-se iau in considerare toate suprafetele si utilajele cu exceptia celor in rezerva;Cp se stabileste in functie de veriga conducatoare
2.    Norma tehnica de utilizare intensiva – exprima productia maxima ce se poate obtine intr-o
unitate de timp pe unitatea dimensionala caracteristica a utilajului sau suprafetei de productie,respectand regimul tehnologic optim si calitatea prescrisa productiei.
3.    Norma tehnica de utilizare extensiva –  este timpul disponibil de functionare a utilajului sau de folosire a suprafetei intr-o perioada precizata de activitate.
Indicatori
a) fondul de timp calendaristic (Tc) timpul maxim al unei perioade de activitate
b) fondul de timp nominal (Tn) reprezinta timpul de care se dispune intr-o perioada data
•    Timpul nominal Tn = Tc = 365 zilz= 8760 ore intreprinderi cu activitate continua
•    Intreprinderile cu activitate discontinua Tn=(Tc-Zn)x ns x ds; Zn zile nelucratoare;
ns  = numarul de schimburi;ds=durata unui schimb
•    Tn=Tc-Tis          Tis = reprezinta perioada de inactivitate sezoniera
c)    Fondul de timp maxim disponibil Td = Tn-(Tr+Tt) ; Tt = opriri tehnologice;Tr= intreruperi datorate de reparatii si intretinere
d)    Fondul de timp efectiv Tef= Td-T ie    Tie intreruperi neplanificate
Marimea capacitatii de productie
a)    Productie omogena Cp=Kd x I xTd ;Kd caracteristica de lucru;I = indicele de utilizare intensiva;Td= timp disponibil
b)    Capacitatea de productie este determinata de suprafata de productie
Cp=S x Td x I      S – suprafata de productie folosita
c)    Procese de fabricatie ciclice Cp = Kd x (Td/Dc)x qc;Dc = durata unui ciclu de fabricatie;          qc= productia pe un ciclu;Kd = caracteristica dimensionala a verigii de productie
d)    Pentru produse diferite dar apropiate dpdv constructiv:
Se calculeaza pentru un produs reprezentativ  Ke = nti/ntr  nti =norma de timp a produsului analizat;ntr = norma de timp a produsului reprezentativ
Se calc Cp pt produsul reprezentativ ntr; Cpr = (NuxTd)/ntr; Nu = numarul de utilaje
Se stabileste capacitatea de productie  exp in produse reale Cpx*Cp/Ke
e)    Productia organizata in flux   Cp = Td/T
f)    Capacitatea de productie in medie anuala
Cpa = Cpe+Cp int+Cpex + Cpi(tfi/Td)+Cps(tfs/Td)
Cpe capaciatea de productie existenta la inceputul anului
Cp in cresterea capacitatii rin masuri intensive
Cpex cresterea capacitatii prin masuri extensive
Cpi capacitatea de productie intrata in functiune in timpul anului
tfi timpul de justificare a capacitatii intrate in functiune
Td timp maxim disponibil intr-un an
Cps capacitatea scoasa
tfs timp de functionare capacitate scoasa
Balanta de capacitate contine indicatorii:excedentul sau deficitul ore-masina;marimea capacitatii timpul necesar pt.realizarea productiei planificate;cresteride capacitate;iesiri de capacitate;capacitatea la sfarsitul anului;gradul de utilizare;rezervele de capacitate
Indicatori de analiza a utilizarii capacitatii de productie:
1.    Gfcp = (Qef/Cpa)x100=(TefKdefIef)/(TdKdI)x100
2.    rezerva de capacitate
a)    rezerva totala Rt = Cpa_Qef
b)    rezerva intensiva Ri= Kd(I-Ief)xTdx100/(Cpa-Qef)
c)    Re=(KdIef(Td-Tef)x100/(Cpa-Qef)
d)    Ru = TefIef(Pue-Puef)x100/(Cpa-Qef) in care Pue parcul de utilaje existent
Puef parcul de utilaje efectiv utilizat

28. Functiunea comerciala – definire, functii, organizare 99-100
Activitati
•    Aprovizionarea:
-    Stabilirea necesarului de materii prime
-    Stabilirea stocurilor de productie
-    Incheierea de contracte cu furnizorii
-    Efectueaza receptia
-    Realizeaza depozitarea
•    Desfacerea (vanzarea)
-    Incheie contracte cu beneficiarii
-    Urmareste si livreaza comenzile
-    Prospecteaza piata
-    Negociaza vanzarea produselor
Organizarea functiunii comerciale:
•    Organizarea functionala
•    Organizarea pe divizii sau departamente
•    Organizarea geografica
•    Organizarea mixta
29. În ce consta activitatea de marketing 100-102
Reprezinta activitatea de cercetare a pietii si de adaptare a productiei la cerere
a)    In domeniul studiilor si cercetarii pietei:
-    Determinarea marimii si structurii pietei produselor existente
-    Estimarea cererii pentru noi produse
-    Determinarea particularitatiilor pietei proprii
-    Efectuarea analizei vanzarilor si previziunilor
-    Definirea orientarii posibile in evolutia cererii
b)    In domeniul produselor si al orientarii productiei
-    Stabilirea tendintelor evolutiei produselor pe plan mondial
-    Stabilirea tendintelor si ale mutatiilor in evolutia consumatorilor
c)    In domeniul promovarii si publicitatii
-    Efectuarea de cercetari in randul consumatorilor
-    Participa la targuri si expozitii
d)    In domeniul distributiei si al cercetarii tehnicilor de vanzare
-    Evaluarea metodelor de vanzare
-    Analiza canalelor de distributie proprie si a intreprinderilor concurente
30. In ce consta organizarea aprovizionarii tehnico-materiale 102-109
       cerinte : asigurarea completa,complexa si la timp cu mijloace materiale necesare
asigurarea conditiilor optime de depozitare a resurselor materiale,alimentarea rationala cu resurse materiale alocurilor de munca,utlizarea rationala a resurselor materiale
Organizarea aprovizionarii tehnico-materiale
1.    sistemul functional de organizare a aprovizionarii
2.    sistemul de organizare a compartimentului de aprovizionare pe grupe de materiale
3.    sistemul de organizare in functie de destinatia de consum a resurselor
4.    sistemul mixt
Programul de aprovizionare tehnico-materiala
Etapa de pregatire a intocmirii programului de aprovizionare
a)    lista de materiale: cuprinde toate categoriile de materii prime,energie de care are nevoie unitatea;pentru fiecare categorie se intocmesc norme de consum
b)    norma de consum specific de aprovizionare
-    cantitatea maxima dintr-un anumit material prevazut pt consum,cuprinde 3 elemente:
-    consumul util: (Cu)-cantitatea de material ce se regaseste in produsul finit
-    pierderile materiale (Pm) pierderi datorate procesului tehnologic si pierderile netehnologice
-    materiale recuperabile
Nc=Cu+Pm
Indicatorii normarii consumului de materiale
•    coeficientul de folosire productiva a materialului (Kf) ce proportie de material consumat se regaseste in produsul final:
Kf= Cu/Nc
•    coeficientul de consum de materiale (Kc) arata cu cat se consumamaterial fata de greutatea utila a produsului
Kc =(1/Kf)=Nc/Cu
•    coeficientul de croire a materialului (Kcr) masura in care cantitatea de material croit se regaseste in produs:
Kcr=Su/Sm – material de grosime uniforma;Kcr= Vu/Vm-material de grosimi diferite
Coeficientul de croire se foloseste la determinarea cererii de consum:
           Cu
Nc= ----------
            Kcr
Etapa de elaborare a programului de aprovizionare
1. Necesarul de resurse materiale:
Indicatori
a.Necesarul propriu-zis pentru fabricarea produselor programate  
    calcul direct
         n
 N = Qi x nci
        i=1

N= necesarul de material
Qi= cantitatea de produse programate
i = 1...n   tipul de produse ce folosesc materialul
nci = norma de consum la materialul i
2.    Stocul de la sfarsitul perioadei de program
a) Stocul curent (Sc) reprezinta cantitatea de materiale necesare pentru asigurarea continuitatii procesului de productie intre 2 aprovizionari succesive

Sc = Cmz x T
Cmz  -  consum mediu zilnic
T        -  interval mediu de timp intre 2 aprovizionari succesive
b) Stocul de siguranta (Ssig) cand materialele nu sosesc la termenul de livrare
Ssig = Cmz(t1+t2+t3);t1-timp pregatire lot livrare;t2-timp transport materiale;t3-timp descrcare,receptie
c) stocul de conditionare sau pregatire (Spr) Spr = Cmz x t
Necesarul total de materiale (Nt)
Nt=N+Sf               Sf =stocul de la sfarsitul perioadei de program

Sursele de acoperire a necesarului de resurse materiale

a. Stocul de la inceputul perioadei de program (Si)
-reprezinta cantitatea ce se prezuma a exista in unitate la inceputul perioadei de program
Si=Sex + I –C ;  S ex stoc initial;I intrari in perioada;C= consum
b) Necesarul de aprovizionare (Na)
           Na = N + Sf – si – Ri

Relatia de echilibru

Np + Sf = Si + Ri + Na            Np+Sf     =  necesarul total (Nt) de resurse
                                            Si+Ri+Na    =  surse totale de acoperire a necesarului

31. În ce consta organizarea depozitarii materialelor si produselor 109-124

         Suprafata totala de depozitare
          St  = Su + Ss + Sa + Sc
          St = suprafata totala
          Su = suprafata utila
          Ss = suprafata auxiliara
          Sc = suprafata ocupata de elementele constructiei
          
          Gestiunea stocurilor de materiale

          Gestiunea stocurilor trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:
-    Sisteme de gestiune a stocurilor
-    Dimensiunea optima a cantitatilor de comandat
Determinarea nivelului stocurilor

Se determina in general 3 categorii de stocuri:stocul minim curent,stocul de siguranta,stocul de alerta
a)    Stocul curent (minim) al unui material corespunde consumului necesar pe durata intervalului de aprovizionare
b)    Stocul de siguranta rezerva permanenta pentru a face fata situatiilor neprevazute,legate de ritmul consumului si al termenelor de livrare
c)    Stocul de alerta reprezinta cantitatea de stoc sub nivelul careia trebuie facuta comanda
       (punctul de alerta)  stoc de alerta = stoc minim + stoc de siguranta
          
        Cantitatea de comandat Q = cd + cI = c(d+I)
                                                Q = c( d + I ) + S - ( E + r )
     Dimensionarea optima a cantitatilor de comandat precum si a intervalelor de timp dintre si a numarului de comenzi lansate
Moduri de aprovizionare

    Un numar mic de comenzi axate pe cantitati mari
    Un numar mare de comenzi axate pe cantitati mici
Modelul Wilson = determinarea unei cantitati de comandat care sa minimizez costul materialului
Indicatori                                                         N            n
    Costul total de stocuri (Ct) Ct =  --- (Cl +   --  CsT)
                                                                      n             2
    Perioada optima de reaprovizionare (To)
                        
                      2tCl              Cs + Cp
          To =     ------    --------------
                                  NCs                  Cp

    Costul minim (Ct min)
                                                       Cp
                    Ct min = 2N Cl Cst    ------
                                        Cs+Cp
Cl costul lansarii comenzii
C cantitatea totala necesara
N necesarul de materiale
Cs costul de stocare pe unitatea de  material pe zi
T intervalul la care trebuie sa se faca aprovizionarea
N   marimea lotului de aprovizionat
Ct costul total de stocaj
n/2 nivelul mediu al stocului de materiale inregistrat pe intervalul T
n
-- CsT cost de stocare pt n/2 in intervalul T
2


32. Activitatea de desfacere – definire, organizare, indicatori 124-131
•    Abordarea clientului :
    Contactarea directa
    Contactarea indirecta
•    Faza de negociere
    Negocierea pe plan economic
-    Vanzarea-cumpararea
-    Furnizarea de servicii
    Echipa de tratative se alege in functie de:
-    Importanta afacerii
-    Nivel de reprezentare
-    Obiectul specific al negocierilor
-    Calitatile personalului
-    Strategia adoptata
    Negocierile se pot desfasura in forme variabile
-    La inceput la nivelul cadrelor de specialitate
-    In final la nivelul factorilor de decizie
    Pregatirea negocierilor
-    Stabilirea necesitatii negocierii
-    Stabilirea echipei de negocieri
-    Stabilirea mandatului
    Finalizarea negocierilor
•    Incheierea de contracte scrise
•    Intocmirea unui acord
•    Finalizare cu acord tacit nescris
    Faza de negociere
o    Negocierea pretului
o    Conditii de plata
o    Conditii de livrare
o    Conditii de anulare              
•    Vanzarea propriu-zisa
o     Pe baza de contract comercial
o    pe baza de comanda ferma
o    la cerere neprogramata
Evaluarea desfacerii produselor
1.    volumul desfcerilor sau vanzarilor
                    n
         Vdi  =  Qcij                            Q cij = cantitatea comandata
                   J=1
2.    volumul desfacerilor pt produse cu fabricatie de masa sau serie mare

                     n
         Vdi  =  Qcij + qsi+Spii+Ssfi                           
                   J=1
qsi – cantitatea de produse pt care se estimeaza ca se mai emit comenzi
spii – stocul de produse la inceput gestiune
spfi – stocul la sfarsit gestiune

3.    marimea stocului de desfacere (Sd)
 
 Sd =Ssf=t x qz               qz productia medie zilnica
                                          t  timpul de livrare

33. În ce constau strategiile de personal din întreprindere 132-133
       Integreaza obiective de intreprindere privind personalul
a)    obiectivele de atins (cantitative si calitative)
•    nivelul de calificare al executantilor
•    satisfacerea personalului si realizarea unui bun climat social
•    motivartea individuala a angajatilor
•    nivel ridicat al productivitatii muncii
•    bune relatii cu organizatii ale salariatilor
b)    mijloace pentru realizarea obiectivelor concretizate in programe si bugete
•    programe de recrutare si selectionare a personalului necesar
•    politici de remunerare
•    tehnici de cointeresare
•    politici corespunzatoare in domeniul comunicarii
•    proceduri de negociere si de concentrare a eforturilor
•    interesul economic si financiar al intreprinderii
•    interesele individuale si colective ale personalului                        
34. Care este structura personalului din întreprindere 133-134
•    efectivul permanent
•    efectivul inscris
•    efectivul aflat la lucru
•    efectivul prezent
•    efectivul platit
•    efectivul total
o    varsta personalului –starea de sanatate
o    vechimea in munca-mobilitatea si marimea avantajelor
o    incredintarea postului
1.    analiza posturilor-studierea postului dpfv factorilor de influenta,al sarcinilor ce ii revin,conditiilor necesare indeplinirii corespunzatoare a obligatiilor si asumarii responsabilitatilor,nivelul de pregatire cerut ocupantului sau al conditiilor ocuparii sale
Este necesara pentru
a.cand se determina nevoile de personal
b.cand se intocmesc planurile de formare si promovare a personalului
c.cand se lucreaza la reasezarea grilei de salarizare
2.    descrierea postului se refera la calificarea ceruta de post,la restrictiile de ordin tehnic,fizic,nervos impuse de post
3.    proceduri de evaluare a posturilor
    prin metode ce se sprijina pe ierarhizarea posturilor,cand se plaseaza intr-o anumita ordine,unele in raport cu altele
    prin metode ce se sprijina pe evaluarea,gradarea posturilor cu punctaj corespunzator
35. Cum se determina necesarul de personal al întreprinderii 135-136
1.    necesarul de personal administrativ-functionaresc se stabileste in raport cu numarul de posturi cuprinse in structura organizatorica aprobata
2.    determinarea necesarului de muncitori se face pe meserii si categorii de incadrare
a)    necesarul de muncitori de baza:( Nmb)
                                                  QxNT
                                    Nmb =   -----------    
                                                   Ft x Ku
    Q  -volumul productiei fizice
    Ft – fondul de timp disponibil al unui muncitor
    Ku – coeficientul mediu de utilizare a unui timp
b)    numarul de muncitori de baza  ( Nmb) care lucreaza pe baza normelor de productie (Nq)
                 Q
Nmb = -------------------
             Nq x Ft x Ku
c)    necesarul de muncitori (Nmb) care lucreaza pe baza normelor de  servire
                                                      1               1    
                             Nmb = N lm x  ---- x Ns x  ---
                                                      Nd            Ku    
                  Nlm – numarul de locuri de munca ce trbuiesc asigurate cu muncitori
                  Nd    - norma de deservire
                  Ns    - numarul de schimburi
                  Ku    - coeficient de utilizare a fondului de timp al muncitorului
d)    necesarul de muncitori de baza
                                                        1
                Nmb = Nlm x Np x Ns x ----
                                                         Ku
                Np – norma de personal
Numarul mediu de personal (Nmp) cu un coeficient a,care reprezinta procentul mediu de personal care pleaca din intreprindere.
                                               N np x a
              Npsc = (Npf – Npi) + ----------
                                                  100
N pf – numarul scriptic de personal la finele anului
N pi – numarul scriptic de personal la inceputul anului
Npsc – numarul mediu de personal ce trebuie angajat suplimentar pentru indeplinirea normei de productie

36. Cum se realizeaza recrutarea, selectia si angajarea personalului din întreprindere 137-139

•    Recrutarea personalului este operatiunea de identificare si atragere a persoanelor care indeplinesc conditii necesare posturilor ramase neocupate in structura neorganizatorica a intreprinderii
Mijloace de recrutare
•    Oferte de angajare din presa
•    Relatii cu liceele,scoli profesionale,scoli maistri,universitati etc
•    Informatii de la oficiile de munca
•    Candidaturi spontane
Recrutarea se face diferentiat:
•    Recrutarea generala
-    Se face pentru activitati mai complexe sau mai putin pretentioase
-    Se realizeaza prin metode simple
•    Recrutarea specializata se practica pentru angajari de personal cu calificare ridicata si functii de conducere:
Selectia – presupune un ansamblu de actiuni si decizii prin care se aleg in vederea angajarii acei candidati care indeplinesc:
-    Calitatile
-    Cunostintele
-    Deprinderile
-    Aptitudinile cerute de un post de munca
Profesiograma

                                                       Profilul postului

Cerinte    Notarea cerintelor si a calitatilor
A.Cerinte profesionale    1    2    3    4    5    6    7    8    9    10
-nivel scolar                                        
-experienta                                        
-specializare                                        
B.Cerinte intelectuale                                        
-initiativa                                        
-memorie                                        
-imaginatie                                        
-intelegere                                        
-responsabilitate                                        
-motivatie                                        
C.Cerinte specifice                                        
-prezentare                                        
-onestitate                                        
-capacitate de negociere                                        
-usurinta de contact                                        
-capacitate de conducere                                        

Selectia parcurge mai multe etape:
a.    Completarea cererii de angajare de catre candidat insotita de un CV
b.    Interviul initial-duce la o rapida evaluare a candidatului
c.    Testrea-masurarea cunostintelor si aprecierea potentialului
d.    Investigatiile in teren-contactarea fostilor sefi in vederea verificarii autenticitatii informatiilor
e.    Interviul de profunzime – sustinut in prezenta patronului,dupa un ghid de interviuri elaborat in prealabil conform cerintelor reiesite din descriere postului
f.    Examinarea medicala
g.    Stabilirea detaliilor ofertei de serviciu

In functie de valoarea evidentiata se fixeaza pozitia si nivelul de salarizare al viitorului angajat

Selectia si angajarea au la baza urmatoarele elemente:

1.    studiile atestate de certificate sau diplome
2.    vechimea in activitate
3.    natura postului de munca detinut anterior
4.    calitatile cunostintele deeprinderile si aptitudinile candidatilor

Dupa angajare se fixeaza un program care sa-l ajute pe noul angajat sa se adapteze mai bine specificului si cerintelor organizatiei,punandu-i la dispozitie 3 tipuri de informatii:
•    informatii generale despre activitatea intreprinderii
•    informatii despre evolutia intreprinderii
•    prezentarea detaliata a regulilor de munca,facilitatilor sociale etc.

37. În ce consta remunerarea personalului din întreprindere 141-146
•    remunerarea este salariul de baza si toate celelalte adaosuri si sporuri
politicile de remunerare sunt:
•    variabile (mediu) externe,care constau in:
-    nivelul de dezvoltare economica a tarii
-    conjunctura economica
-    evolutia posturilor si a altor venituri
-    situatia sectoriala a pietii muncii
-    politicile sindicale
-    legislatia muncii
-    politici guvernamentale
•    variabile (mediu) interne:
-    talia si structura organizatorica a intreprinderii
-    politica sociala interna
-    imaginea dorita de intreprindere
-    tehnologia utilizata
-    caracteristicile fortei de munca

•    Masa salariala va asigura un echilibru dinamic intre 3 componente:
1.    echilibrul financiar al firmei- determina suma globala a masei salariale
2.    echilibrul extern in raport cu piata muncii – influenteaza calitatea celor angajati
3.    echitatea interna-justitia
Negocierea salariului intre cei 2 parteneri,patronat-sindicate presupune urmatoarele etape:
1.    analiza critica a tuturor elementelor de salarizare utilizate pana in prezent
2.    determinarea posibilitatilor financiare proprii
3.    proiectarea sistemului de remunerare
4.    determinarea salariilor individuale
Tehnicile de salarizare sunt diferentiate,astfel:
I.    in cazul salarizarii individuale se aplica tehnicile
•    salarizarea in functie de timpul efectiv lucrat,ia in calcul salariul orar si timpul de prezenta in ore,astfel:
                              S = s x t
•    salarizarea in functie de randamentul individual
    salarizarea pe bucata
             S = n x p
Aceasta tehnica este simpla si stimulativa
    salarizarea mixta: pe bonul de executie al muncitorului se trece un anumit timp de executie care comparat cu timpul normat poate rezulta intr-o economie de timp,ceeaceexprima un randament mai bun si ca urmare se poate acorda o prima de randament
II.    in cazul salarizarii colective exista urmatoarele variante:
•    salarizarea in functie de sarcinile de lucru-cand unui grup de muncitori li se incredinteaza o sarcina complexa,stabilindu-se o remuneratie globala
•    salarizarea pe echipe autonome – cand personalul intreprinderii este divizat pe mai multe domenii de activitate si beneficiaza de buget propriu
•    salarizarea proportionala – acordarea unei prime proportionala cu productia astfel incat: P-indicele de prima,k-procent de proportionalitate intre salarii si vanzari,n-nr.unitati produse,avem
          k
P = ---------   x  n
          100
•    salarizarea in raport cu beneficiile intreprinderii-presupune asocierea personalului la beneficiul realizat
38. Care sunt componentele organizarii muncii în întreprindere 146-151
Este o componenta de baza a gestiunii productiei care asigura folosirea rationala a fortei de munca si a bazei tehnico-materiale
Se refera la un ansamblu de masuri ce au ca scop folosirea cat mai rationala a fortei de munca
Organizarea muncii cuprinde:
1.    diviziunea muncii
-fixeaza pentru fiecare participant la procesul de productie,un loc de munca permanent,stabilindu-i precis zona de activitate,sfera de atributii si programul zilei de lucru
-sa asigure o activitate coordonata intregului colectiv si cresterea sistematica a productivitatii muncii
-componente:
•    diviziunea tehnologica-criteriul impartirii lucrarilor dupa omogenitatea tehnologica
•    diviziunea pe operatii – executarea unei singure operatii sau a unui mic numar de operatii la un singur tip de utilaj
•    diviziunea muncii pe obiecte-un muncitor sa poata executa un mare numar de repere neomogene dpdv tehnologic
•    separarea lucrarilor de baza de cele auxiliare si pregatitoare
•    separarea lucrarilor calificate de cele necalificate
2.    organizarea locurilor de munca si a servirii acestora
-locul de munca este cel mai mic compartiment productiv inzestrat cu utilaje,scule si dispozitive necesare pentru indeplinirea sarcinilor de productie de care depinde caltatea productiei,productivitatea muncii
-elementele locului de munca :
•    omul fie ca el comanda diferite masini sau numai controleaza functionarea lor
•    spatiul de lucru si inzestrarea acestuia
•    alimentarea si servirea corespunzatoare a locului de munca cu scule si materiale
3.    asigurarea organizata a protectiei si securitatii muncii
•    asigurarea cureteniei,ventilatiei,iluminatului,incalzirea si aerisirea acestuia
•    se inlatura unele fenomene negative ce ar influenta negativ productivitatea muncii
4.    disciplina muncii
•    respectarea ROF
•    ROF contine si norme obligatorii de munca
•    Cuprinde si dezvoltarea initiativei muncitorilor pentru efortul liber consimtit al perfectionarii productiei
5.    recrutarea personalului si calificarea lui permanenta
•    accelerarea pregatirii si ridicarii si calificarii cadrelor
•    modifica caracterul muncii,creste comlexitatea acestuia
•    impune ridicarea calificarii muncitorilor si adaptarea acestora la noi forme de diviziune a muncii
•    determina modificari in organizarea muncii
          Conflictele sociale,reprezinta anumite divergente ce se ivesc in legatura cu punctele de vedere,obiectivele sau interesele diferitilor salariati,grupuri,conducerea intreprinderii.
Categoriile de conflicte sociale:
•    conflictele individuale privesc strict pe fiecare lucrator in parte(salariul)
•    conflicte la nivelul unei categorii de lucratori dintr-un atelier sau specialitate profesionala
•    conflicte la nivelul intreprinderii cuprind ansamblul salariatilor
•    conflicte orizontale
•    conflicte verticale
O forma a conflictului o reprezinta greva
•    greva de avertisment oprirea scurta a lucrului urmand a incepe negocierile
•    greva repetata opriri succesive pe perioade scurte
•    greva turnanta cand au loc incetari ale lucrului pe diferite verigi
•    greva surpriza incetarea lucrului fara preaviz
•    greva de ocupare
Modalitati de rezolvare a conflictelor sociale
•    negocierea directa intre parti
•    concilierea este efctuata de o persoana nutra
•    medierea presupune o persoana neutra su comisie care ancheteaza si propune o solutie
•    arbitrajul presupune solutionarea conflictului de arbitri desemnati de parti
39. Care este continutul si obiectivele functiunii financiar-contabile 152-154
Gestiunea financiara cuprinde ansamblul actiunilor prin care se asigura obtinerea si folosirea rationala a resurselor financiare necesare realizarii obiectivelor intreprinderii precum si activitatile de inregistrare,evidentiere si analiza a fenomenelor economice manifestate in intreprindere.
Cuprinde 5 componente:
•    instrumente de plata
•    piata activelor financiare
•    institutii financiare specializate
•    proceduri juridice de regularizare
•    variabile de regularizare
Gestiunea financiara integreaza doua domenii
    domeniul operational
-    creditarea intrprinderii
-    trezoreria intreprinderii
-    operatiunile financiare
    domeniul functional
-    analiza financiara
-    studii de rentabilitate
-    planificare financiara (BVC)
Responsabilitatile specifice gestiunii financiare sunt distribuite pe 3 faze:
o    analiza financiara
-    analiza echilibrului financiar
-    analiza rezultatelor intreprinderii
-    analiza fluxurilor financiare
-    diagnosticul financiar al rentabilitatii si riscului
o    decizii financiare
-    decizii financiare pe termen scurt
•    gestiune de trezorerie
•    gestiunea ciclului de exploatare
-    decizii financiare pe termen lung
    decizii de investitii
    decizii de finantare
    decizii de repartizare a profitului
o    controlul de gestiune
Activitatea financiara-contabila cuprinde 2 sectiuni:
-    activitatea financiara
-    activitatea contabila
40. În ce consta activitatea contabila din întreprindere 154-159
Activitatea contabila cuprinde totalitatea metodelor prin care se asigura inregistrarea cheltuielilor si veniturilor intreprinderii si determina rezultatele financiare la sfarsitul perioadei de gestiune
Informatiile furnizate de contabilitate sunt indispensabile conducerii intreprinderii
Instrumentele contabile folosite in acest scop sunt bilantul si contul de profit si pierdere
A.    Bilantul contabil este un model specific contabilitatii care ofera un tablou sintetic si static in expresie baneasca asupra situatiei patrimoniului si rezultatelor globale(profit sau pierdere) ale agentului economic.
Cuprinde 2 parti:
1.    activul-exprima continutul si structura valorica a bunurilor sau mijloaaacelor economice utilizate de titularul patrimoniului
2.    pasivul-exprima continutul si marimea valorica a surselor de provenienta ,de procurare a mijloacelor economice.

I.    In partea de activ a bilantului,posturile se impart in 3 mari grupe:active imobilizate,active circulante,conturi de regularizare si asimilate
1.    activul imobilizat cuprinde in cea mai mare parte bunuri utilizabile pe parcursul mai multor exercitii,a coraor rotatie este lenta:imobilizari necorporale,imobilizari corporale si imobilizari financiare
a)    imobilizarile necorporale includ cheltuieli de infiintare,cercetare-dezvoltare,concesiunile,brevetele,lincentele,marcile si fondul comercial.Aceste cheltuieli sunt specifice operatiunile care conditioneaza existenta si dezvoltarea intreprinderii,dar nu sunt legate de productia propriu-zisa de bunuri si servicii
b)    imobilizarile corporale se refera la bunurile fizice,ternuri,constructii,instalatii tehnice,masini si utilaje etc.Aceste imobilizari sunt contabilizate la pretul lor de achizitie(imobile brute) si micsorate prin deprecierea survenita de-a lungul timpului(amortismentul) pentru a calcula valoarea lor contabila(imobilizarea neta)
c)    imobilizarea financiara reprezinta toate titlurile de participare si toate formele cu care participatiile le pot lua in activitatea economica: creantele legate de participatii,imprumuturi sau garantii.
2.    activul circulant cuprinde acele elemente de patrimoniu care prin natura lor,nu raman o perioada indelungata in intreprindere si sunt supuse unor miscari ciclice si continue.In activul circulant se includ:stocuri de materii prime si materiale in prelucrare,creante,valori mobiliare de plasament si disponibilitati.
a)    Stocurile de materii prime si materiale in prelucrare cuprind toate materiile prime,materialele,produsele intermediare,piesele si subansamblele destinate transformarii lor in cadrul procesului de productie,la care se adauga marfurile destinate comertului ca si produsele finite sau in curs de fabricatie care vor fi vandute ulterior
b)    Creantele Aceasta pozitie a activului circulant inglobeaza toate imprumuturile legate de terti(clienti,administratie,avansuri acordate personalului)
c)    Valorile mobiliare de plasament.Sub aceasta denumire sunt regrupate alte titluri decat cele luate in calcul la imobilizarile financiare,pt ca ele sunt achizitinate de intreprinderein vederea unui castig de capital pe termen scurt
d)    Disponibilitatile sunt lichiditati detinute de intreprindere in casa
3.  conturile de regularizare si asimilate.La sfarsitul exercitiului se constata ca anumite cheltuieli nu au fost inregistrate in conturile intreprinderii,dar ca ele corespund unor cumparari de bunuri si servicii a caror furnizare va interveni ulterior.Sunt cheltuieli inregistrate in avans,decontari din operatii in curs de clarificare sio diferente nefavorabile de curs valutar.
II. In partea de pasiv a bilantului se inscriu urmatoarele grupe de posturi:
1.Capitaluri proprii-reprezinta evaluarea contabila a tuturor fondurilor investite de proprietari la sfarsitul exercitiului:capital social,prime de emisiune,rezultatul reportat,rezervele,rezultatul exercitiului,subventii pt investitii
2.Provizioanele pt riscuri si cheltuieli reprezinta datorii cu scadenta deteterminata,care dpdv se tradu prin surplus monetar la dispozitia intreprinderii,atat timp cat riscurile si cheltuielile acoperite prin provizioane nu apar
3.Datoriile sunt regrupate la aceeasi rubrica si se impart in doua categorii:
•    Datorii financiare imprumuturi la institutii financiare
•    Alte datorii acele datorii legate de activitatea de productie:avansuri si aconturi primite pt comenzi in curs
4. conturile de regularizare si asimilate sunt anumite incasari au putut fi percepute si contabilizate inaintea efectuarii unor prestatii sau vanzari efective a unor produse.Tot aici sunt in cluse si diferentele de curs valutar
B. Contul de profit si pierdere
Sintetizeaza fluxurile economice respective,cheltuielile si veniturile periodice de gestiune rezultate din activitatea de exploatare,financiara sau extraordinara
Cheltuielile  de gestiune sunt costurile
Veniturile de gestiune sunt activele de imbogatire
Diferenta intre venituri si cheltuieli constituie rezultatul exercitiului
-rezultatul din eploatare: exprima rezultatul financiar(profit sau pierdere) obtinut de intreprindere din activitatea curenta de exploatare: Rex =Vex-Cex
Veniturile din exploatare Vex = CASps +A Vex .  CA cifra de afaceri;Sps soldul productiei stocate sau imobilizate A Vex alte venituri din exploatare
Cheltuielile din exploatare se determina cu relatia
Cex =Cvm+Cm+LSP+CP+A+ACex  

Cvm – costul marfurilor vandute
Cm- cheltuielile materiale
LSP – costul lucrarilor si serviciilor prestate de terti
CP – cheltuieli de personal
A – amortizarea mijloacelor fixe
ACex – alte cheltuieli de exploatare
Rezultatul financiar este diferenta intre veniturile financiare si cheltuielile financiare
 
                  Rfin = Vfin-Cfin
Vfin – veniturile financiare din titlurile de portofoliu,modificarea cursurilor valutare,
venituri din dobanzi
Cfin –cheltuieli financiare(pierderi legate de participatii)
Rezultatul extraordinar este diferenta intre veniturile extraordinare si cheltuielile extraordinare
Venituri extraordinare – venituri din vanzarea unor active imobilizate,prescrieri
Cheltuielile extraordinare – diferente nefavorabile din vanzarea unor active imobilizate,pierderi ca urmare a prescrierilor,amenzi penalizari.

Rezultatul curent – rezultat din exploatare + rezultatul financiar
Rezultatul brut – rezultatul curent+rezultatul extraordinar
Rezultatul net – rezultatul brut - impozitul pe profit

41. În ce consta finantarea pe termen scurt a întreprinderii 160

           Finantarea pe termen scurt este finantarea ciclului de exploatare
           
Prin ciclu de exploatare intelegem totalitatea operatiunilor ce se desfasoara in intreprindere pentru realizarea de bunuri si servicii incepand de la faza de aprovizionare continuand cu faza de productie,terminand cu faza de comercializare,vanzare a produselor


42. Care sunt sursele de finantare pe termen scurt 161-165
Surse:
1.    sursele proprii de finantare a ciclului de exploatare sunt constituite din fondul de rulment: (FR)
•    fondul de rulment reprezinta surplusul de resurse permenente degajat din finantarea pe termen lung a nevoilor permanente pt realizarea echilibrului financiar al ciclului de exploatare si al trezoreriei
•    fondul de rulment asigura finantarea nevoii de innoire permanenta a stocurilor si creantelor pt asigurarea continuitatii productiei si ritmicitatii vanzarii
•    fondul de rulment se determina ca diferenta intre capitalurile proprii si datoriiile financiare pe de o parte si activele fixe nete (imobilizari) pe de alta parte.


FR = (capitaluri proprii+datorii financiare)-imobilizari(nete)

2.    surse atrase de finantare a ciclului de exploatare
    constau in datoriile intreprinderii catre terti atrase pe o peioada de timp cvasi permanenta
    datorii de exploatare sau pasive circulante rezulta din contracte cu tertii,cu salariatii sau cu statul
    o gestiune eficienta a pasivelor circulante ar fi aceea ca reuseste un volum al decalajelor favorabile de plati,mai mare decat al decalajelor favorabile de incasari
    in literatura de specialitate sursele atrase sunt sunt denumite pasive stabile

3.    surse de imprumut de finantare a ciclului de exploatare
Credite bancare pe termen scurt
a.    credite de trezorerie-sunt acordate de catre bancile comerciale in limita unui palfon convenit
b.    necesarul de credite de trezorerie se stabileste trimestrial ca diferenta
intre soldul stocurilor si cheltuielilor pe de o parte si totalul resurselor atrase si incasarilor pe de alta parte.
Comparand nevoia de capitaluri circulante N cu resursele de capitaluri circulante rezulta un deficit sau excedent de trezorerie,dupa cum nevoile sunt mai mari sau mai mici
Si atunci:
•    deficitul de trezorerie va fi acoperit prin solicitare de credite pe termen scurt
•    excedentul de trezorerie constituie volumul creditelor care se vor rambursa in trimestrul urmator
Dupa obiectul lor,creditele se impart in:
1.    credite pt facilitati de casa
2.    credite sezoniere
3.    credite pe termen foarte scurt (spot)
4.    credite pt mobilizarea efectelor de comert
a.    Cambia (trata)
b.    Biletul la ordin
Operatiunea bancara privind cumpararea de catre o banca a unor efecte de comert de la beneficiarii lor,inainte ca aceasta sa ajunga la scadenta poarta numele de  scont
          Rata practicata este rata de scont
5.Intreprinderea isi poate finanta cumparaturile si prin creditul furnizor,care nu este un credit propriu-zis.Aceasta reprezinta suma de bani,pe care beneficiarul nu o achiat furnizorului in momentul efectuarii cumpararilor,ci dupa un interval de timp convenit de ambele parti.

43. Care sunt sursele de finantare pe termen lung 165-169
Finantarea pe termen lung se refera la finantarea investitiilor din intreprindere:
1.Surse proprii
•    Autofinantare (capital intern)
    Este cea mai eficienta solutie de acoperire a nevoilor permanente de capitaluri deoarece are un cost mai mic decat cel mediu
Este determinata de : marimea amortizarilor si provizioanelor calculate si neconsumate inca,constituie o sursa proprie sigura si cu un cost foarte redus
Marimea profiturilor nerepartizate
Venituri din dezinvestitii
Autofinantarea presupune ca intreprinderea isi asigura dezvoltarea cu forte proprii folosind drept surse de finantare o parte a profitului obtinut in exercitiul expirat si fondul de amortizare
Capaciatea de autofinantare-surplusul monetar obtinut ca rezultat al tuturor operatiunilor de incasari si plati efectuate de intreprindere intr-o perioada de timp avand in vedere incidenta fiscala
Caut = [V-(C+A+Cf)] x (1- I/100)+A
Caut –capaciatea de autofinantare
V veniturile obtinute din activitatea economica
C cheltuieli de exploatare
A cheltuieli de amortizare a activelor imobilizate
Cf cheltuieli financiare
I rata de impozit pe profit

Pentru a aproba creditele solicitate bancile cer intreprinderilor incadrarea in anumite limite de indatorare astfel:
Dt
------  4
Caut
 In care Dt – datorii la termen
•    Vanzare de active (fizice si financiare)
•    Cresterea capitalului propriu prin aporturi noi la capital
Se face prin :
    Emisiuni de noi actiuni
    Subscrierea de noi aporturi de capital
    Incorporarea rezervelor,a primelor de emisiune si a profitului in capitalul social al intreprinderii
    Conversia datoriilor

2.Surse imprumutate
•    Imprumuturi pe termen lung de la banci sau alte institutii financiare specializate
De regula bancile comerciale acorda credit de 2-7 ani pentru cumpararea de active imobilizate (masini,instalatii,echipamente)
Statul acorda credit pentru investitii de interes national
Creditele bancare se acorda pe baza de garantii ferme prezntate de debitori si se negociaza intre banci si debitor.Nivelul dobanzilor este foarte ridicat
•    Imprumuturi obligatare
Este un contract de credit o modalitate de procurare a resurselor financiare necesare asigurarii,dezvoltarii si respectarii unor obligatii de plati asumate
 Imprumutul obligatar este accesibil numai statului si societatilor pe actiuni cu 2 ani de existenta si 2 bilanturi legal aprobate de organele fiscale
•    Creditul contractul de inchiriere
Creditul contract de inchiriere ( leasing) sau credit bail sistem de finantare a investitiilor prin care intreprinderile de orice profil inchiriaza pe un anumit termen de la o societate financiara, echipamentul necesar desfasurarii unei activitati

44. În ce consta analiza echilibrului financiar al întreprinderii 169-171
      Contabilitatea ofera mijoacele si procedeele de analiza a echilibrului financiar al intreprinderii
•    Bilantul contabil este instrumentul de analiza
Situatia neta = Activ - Datorii totale

45. Care sunt indicatorii analizei echilibrului financiar 171-178
1.    fondul de rulment –este cel mai important indicator
Cand sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile inseamna ca firma dispune de un fond de rulment
FRF fondul de rulment permanent net (financiar)

FRF = Capitaluri permanente – Necesar permanent
FRF = Capitaluri permanente – Imobilizari nete>1 an

In functie de marimea celor doua mase bilantiere (capital permanent si nevoi permanente) putem avea 3 situatii:
a)    un capital permanent mai mare decat nevoile permanente – este un semnal evident ca echilibrul financiar este asigurat si unitatea in cauza finanteaza din capitalul permanent o parte din activele circulante dupa finantarea temporara a imobilizarilor nete.
b)    Un capital permanent mai mic decat nevoile permanente conduce la un fond de rulment negativ.Un semnal de alarma.
c)    Un capital permanent egal cu nevoile permanente arata armonizarea capitalului,adica aresurselor cu necesitatile de alocare,situatie rarisima putin probabila
Fondul de rulment trebuie sa reprezinte 1-3 luni cifra de afaceri

                       FRP  =  capital propriu - imobilizari nete
Reprezinta excedentul de capitaluri proprii in raport cu imobilizarile nete
Rezultatul negativ reprezinta gradul de indatorare al intreprinderii
2.    necesarul de fond de rulment

Pe baza elementelor din bilant

NRF = (stocuri+creante) –datorii de exploatare pe termen scurt
NRF = active ciclice-resurse ciclice
Sau
NRF =      nevoi temporare                 -              resurse temporare
           (exclusiv activele de trezorerie)     (exclusiv pasivele de trezorerie)
a)    necesarul de fond de rulment pentru exploatare (NFRE)

NFRE = Active ciclice de exploatare – Resurse ciclice de exploatare

NFRE = Stocuri + creante din –Furnizori-Datorii fiscale
                               Exploatare                    si sociale din exploatare
Are un caracter sezonier

b)    necesarul de fond de rulment in afara exploatarii (NFRAE)
NFRAE = Active diverse –Resurse diverse

NFRAE = Creante diverse          -      datorii diverse
                 Din afara exploatarii          din afara eploatarii

                          
3.    trezoreria neta

TN este strans legata de operatiunile financiare pe termen scurt realizate de o societate.

Este strans legata de  formula bilantiera A = P,egalitate ce conduce la confruntarea dintre fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment

TN = Disponibilitati –datorii financiare curente


Trezoreria neta poate fi:
    pozitiva cand FRF>NFR exprima echilibrul financiar sub forma de imbogatire
    negativa cand FRF<NFR
    echilibrul trezoreriei nete cand FRF=NFR
    cash flow reprezinta cresterea trezoreriei de la un exercitiu financiar la altul
CF = TN N-1-TNN       CF pozitiv – cresterea capacitatii de autofinantare
                               CF negativ – diminuarea capacitatii de autofinantare

46. Care sunt indicatorii financiari ai analizei financiar-contabile 178-182
1.    indicatorii lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii
                                           disponbibilitatile + mijloace care pot deveni lichide
lichiditatea patrimoniala =  --------------------------------------------------------------------
                                                                 datorii curente
pentru a fi optim acest indicator va fi mai mare decat 1
mijloacele care pot sa devina lichide imediat se refera la creante,stocuri de produse finite;

solvabilitatea –capacitatea dea face fata obligatiilor banesti si a onora platile

                                                         capital propriu
solvabilitatea patrimoniala=  ----------------------------------------------
                                               capital propriu+credite bancare
•    valoarea minima 0,3;peste 0,5 situatia poate fi considerata normala
                                               active curente
solvabilitatea generala =     --------------------------------
                                                   datorii curente

•    raportul minim admis poate sa fie intre 1,2 si 1,8

                                              active circulante - stocuri
solvabilitatea imediata=    ---------------------------------------------
                                                   datorii curente
•    raportul optim se situeaza intre 0,65 – 1
                                         active circulante +active fixe   
Solvabilitatea globala =   ----------------------------------------
                                             Datorii totale
•    acest indicator pentru a fi satisfacator trebuie sa fie mai mare de 1

Rata de recuperare a creantelor
-evalueaza timpul necesar pentru recuperarea sumelor aferente facturilor emise si neincasate
                                                    Facturi emise si neincasate
Rata de recuperare = ------------------------------------------ x 365 zile
                                           Vanzari nete
•    acest indicator este relevant pentru marimea 30,90 si un an

              Rata de plata a debitelor
            -evalueaza perioada de timp necesara platii debitelor catre furnizori
                                             
                                   Furnizori + creditori
Rata de plata  =   ----------------------------------- x 365 zile
A debitelor                    cheltuieli directe

Rata de autofinantare
-releva masura in care creditorii firmei pot fi protejati de risc precum si modul in care este gestionata intreprinderea
                                               datorii totale
Rata de autofinantare =        ----------------------
                                               Capital propriu

2.    indicatorii de profitabilitate
Se calculeaza in scopul relevarii posibilitatilor reale de dezvoltare a intreprinderii
                                             Profitul net
•    Rata comerciala=   --------------------- x 100
                                             Cifra de afaceri
                                                      Profitul net
•    Rata economica =  ------------------  x 100
                                                Total active

                                                   Profit net
•    Rata financiara =      ----------------------  x 100
                                                  Active proprii

                                                   Profit net
•    Rata rentabilitatii =       ------------------  x 100
                                                   Costuri totale
3.    indicatorii de activitate mai reprezentativi pentru analiza financiara a intreprinderii sunt:
                                                              profit net
•    Rata capitalului de lucru = ------------------------------- x 100
                                                                    Capital de lucru

Exprima castigul firmei la 100 lei capital
                                                                             Totalul cheltuielilor directe
•    Rata de eficienta a stocurilor =     ---------------------------------------  x 100
                                                                                      Valoarea stocurilor
 Exprima nivelul valorii stocurilor cuprinse in totalul cheltuielilor directe ale intreprinderii