1
CAPITOLUL I
PLANUL DE AFACERI
Planul de afaceri este intocmit de firma SC
ZOOPROD SA pentru obtinerea unui credit bancar,pentru a infiinta o
microferma cu scopul achizitionarii si cresterii viteilor pentru carne.
Firma isi are sediul in judetul Iasi si are ca scop
cresterea viteilor pentru carne.Investitia necesara pentru
achizitionarea viteilor este de 1 miliard de lei, din care 400
milioane vor fi asigurate de firma SC ZOOPROD SA ,iar
restul de 600 milioane vor fi obtinuti printr-un credit bancar.
Estimarea acestor rezultate s-au facut in conditile
unei manse de siguranta de 50%.
Dupa calculele estimative facute, fiorma va avea
profit inca din primul an, iar pe parcurs se va obtine un venit si
mai profitabil.Regimul de lucru este de 12 ore pe zi, 7 zile
saptamanal.
Pretul viteilor la vanzare va fi cu 10% mai mic fata
de pretul pietei actuale.In acest domeniu exista o cerere sigura si
constanta pentru vitei oferiti de noi,dar si zona ne este favorabila
asigurandu-ne contracte cu diferite firme din tara ,dar si din
strainatate.
1.1 AGENTUL ECONOMIC
1.1.1 PREZENTAREA SOCETATII
S C ZOOPROD S A cu un
capital de 250 milioane lei a fost infiintata la 28 aprilie 2001,fiind
inmatriculata la Registrul Comertului cu numarul 6489.Patronul firmei
Chirica Ion detine 100% din patrimoniul social .Rezultatele financiare
ale socetatii se prezinta astfel :
-o cifra de afaceri de 120 milioane lunar
-rata a profitului brut lunar de 20%
-rata lichiditatii foarte buna .
1.1.2AFACEREA PROPUSA
Pentru a reinvesti profitul obtinut intentionam
sa dezvoltam activitatea firmei in domeniul achizitionarii de
vitei din cele mai bune rase ,pentru a obtine o carne de calitate
superioara.
In prima etapa ne propunem sa crestem un numar cat
mai mare de vitei pentru a acoperi cerintele de pe piata, a doua
etapa intentionam sa crestem si vaci pentru lapte,dar si pentru
fatari,sa deschidem abatoare si magazine proprii.
Consideram ca afacerea va avea succes deoarece
exista o cerere pentru carnea de vita.
1.1.3 OBIECTIVE URMARITE
Ne propunem ca in primul an de la punerea in functiune a
firmei sa creiem o clientela stabila,atingerea unei capacitati de
productie de 50% si realizarea unei cifre de afaceri de 120
milioane lei pe luna, cu o rata a profitului de 20%.
In anul al doilea de functionare ne propunem sa largim volumul
activitatii productiei care sa atinga o capacitate de productie de 75%,
o cifra de afaceri de 180 milioane pe luna si orata a profitului de
25%.
In anul al treilea ne propunem cresterea numarului
de clienti prin mentinerea pretului scazut si prin calitatea
oferita.Vom folosi un procent de 7% din veniturile nete pentru
retehnologizare si pentru cresterea numarului de salariati ai firmei.
1.2 PIATA
1.2.1 CLIENTII
Pentru a atrage cat mai multi clienti si a sti sa ii
pastram firma trebuie sa se prezinte in fata lor cu vitei din cele mai
bune rase care sa prezinte o calitate superioara ,sa ii multumeasca
atat calitatea cat si pretul.
In prezent avem clienti atat din tara cat si din
afara tarii.Cei mai fideli clienti sunt cei de la magazinele mari de
desfacere a carnii(Metro, Billa etc),dar si abatoare din diferite
judete.
1.2.2PRODUSELE SI SERVICIILE OFERITE
Firma noastra ofera spre vanzare vitei pentru carne
de cea mai buna calitate si din cele mai bune rase la pretul de 80000
lei Kg vitel viu,pretul incluzand si reducerea de 10%.
Pentru ca firma sa isi asigure vanzarile trebuie sa indeplineasca unele
conditii privind :igiena, calitatea carnii animalului, conditiile de
crestere si regimul de hrana.Intrucat pe piata interna si cea externa
cererea de carne de vita este in crestere, iar servicile noastre au o
calitate ce atinge standardul, vom fi siguri ca vom avea succes pe
piata si ne vom extinde afacerea si mai mult.
Vinderea viteilor pentru carne se va face atat en-gross, unui numar
limitat de clienti (spitale,abatoare,cantine,unitati militare),cat si
an-detail magazinelor de desfacere acarnii.
Firma intentioneaza sa practice preturi cu 10% mai
mici decat nivelul preturilor existente pe piata.
1.2.3 SEGMENTUL DE PIATA
Ferma este amplasata in judetul Iasi, la iesirea din oras,judet cu
aproximativ 820000 locuitori.In vecinatatea orasului la cativa
kilometri,sunt orasele :Suceava,Vaslui,Bacau,Bîrlad,care au si ele un
numar destul de mare de locuitori, care consuma carne de vita, avand in
vedere pretul rezonabil al viteilor din ferma noastra.
1.2.4 CONCURENTA
In zona mai exista o ferma de crestere a viteilor
pentru carne, care au si magazin de desfacere a carnii, dar nu acopera
necesarul de carne pe piata orasului si in zonele limitrofe
orasului,deoarece practica preturi mai ridicate si calitatea lasa de
dorit.In comparatie cu acesti concurenti, firma noastra ofera vitei de
o calitate mult mai ridicata si la un pret mult mai mic iar in ceea ce
priveste tehnologia noastra de crestere a viteilor, se bazeaza pe
metode mult mai moderne cea ce atrage clienti din mai multe zone ale
tarii, dar si din afara.
1.3 ORGANIZAREA SI CONDUCEREA FIRMEI
1.3.1 PROCESUL DE PRODUCTIE
Firma SC ZOOPROD SA achizitioneaza vitei de
rasa pe care ii creste pentru carne, dar si vaci tot de rasa care sunt
tinute numai pentru fatari.Firma isi intocmeste singura care sunt
ratiile de hrana pentru animale si deasemenea isi produce hrana pentru
animale de pe terenurile pe care le detine in apropierea fermei.
1.3.2 CONDUCEREA SOCETATII
Firma SC ZOOPROD SA este condusa
de un patron si de un administrator.Patronul Chirica Ion
coordoneaza intreaga activitate,va angaja personalu,el se va ocupa
direct de problemele de productie,precum si de realizarea incheierii
contractelor de achizitiea viteilor de la particulari.
Administratorul va tine evidenta contabila si va
supraveghea activitatea de achizitionare si vindere a viteilor.
1.3.3 PERSONALUL SOCETATII
Socetatea va fideservita de :
-un sofer,care se vor ocupa de transportul viteilor la achizitionare
dar si la vindere
-un paznic
-patru ingrijitori de animale
Personalul a fost selectat in urma unui concurs si
testat la locul de munca.Unul din cei doi soferi se pricepe la
mecanica,iar unul din cei patru ingrijitori este sielectrician,ceia ce
ne scuteste pe noi de a angaja alte persoane in plus.Pentru fiecare
muncitor se va incheia protectia muncii si contractele de munca,
platindu-se toate taxele aferente.
1.4 PROIECTUL DE FINANTARE
1.4.1 NECESARUL DE FINANTARE
Socetatea apreciaza ca investitia necesita un fond
de 1 miliard de lei,din care 400 milioane pentru tehnologii moderne,iar
600 milioane pentru infiintarii unei ferme de crestere a viteilor
pentru carne, acesti bani provenind din credit bancar.
1.4.2 VENITURI PRECONIZATE
In urma calculelor facute mai jos am preconizat ca
vom obtine un venit anual de 4,8 miliarde lei.Acest venit este obtinut
din cresterea viteilor pentru carne, in urma vinzarii acestora
diferitor clienti.
-vitei se vor vinde in functie de ciclul lor de crestere greutatea lor
maxima fiind de 300 kg.
-calculul pentru determinarea venitului a fost urmatorul :
200vitei x 300kg x 80000lei /kg = 4,8miliarde/an
1.4.3 CHELTUIELI DE PRODUCTIE ANUALE
Pentru obtinerea venitului de 4,8 miliarde sunt necesare o seriede
cheltuieli :
-cheltuieli cu achizitionarea viteilor de la firme particular
-200 vitei a 50 kg fiecare x 5milioane vitelul =1miliard
-cheltuielicu utilitatile :
-cheltuieli cu energia electrica 50 milioane/an
-cheltuieli cu apa
70 milioane/an
-cheltuieli cu transportul 30 milioane/an
-cheltuieli cu intretineri, reparatii 80 milioane/an
-cheltuieli cu acizitionarea si producerea hranei 200 milioane
-cheltuieli cu salarii : 717 milioane
-patronul firmei 30mil/luna x 12 luni = 360
milioane/an
-1 administrator 7mil/luna x 12 luni = 84 milioane/an
-1 sofer 4 mil/luna x12 luni = 48 milioane/an
-4 ingrijitori 3,8 mil/luna x 12luni = 183 milioane/an
-1 paznic 3,5 mil/ luna x 12 luni = 42 milioane/an
Total cheltuieli 2.147 miliarde lei /an
In urma efectuarii acestor calcule cu cheltuielile,
vom calcula profitul, acesta fiind de :
-venitul 4,8 miliarde – cheltuielile
2,147 miliarde
-profitul 2,653 miliarde lei /an
CAPITOLUL II
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR
Fondul funciar cuprinde totalitatea suprafetei de teren in proprietatea
unui agent economic privat sau in proprietate public, apartinand unei
localitati, unei unitati administrative teritoriale.
Agricultura ocupa un rol important in viata si
dezvoltarea societatii atit pe plan mondial cat si pe plan national,
datorita cresterii demografice.
Pentru cresterea productiei culturilor de
camp,trebuiesc respectate mai multe reguli :
-extinderea suprafetei agricole
-cresteerea fertilitatii solului
-folosirea unor tehnologii de cultivare performante
2.1 MARIMEA SI STRUCTURA CATEGORIEI DE FOLOSINTA
Deoarece terenul din cadrul exploatatiei agricole nu
este uniform este necesara stabilirea structurii fondului funciar pe
categorii de folosinta.Aceasta exprima ponderea pe care o ocupa
diferitele categorii de folosinta, in raport cu suprafata fondului
funciar sau a terenului agricol.
Terenurile care alcatuiesc fondul funciar este de
160 ha,din care 155 ha teren agricol si 5 ha teren neagricol.
SPECIFICARE SUPRAFATA ha PROCENT de
teren agricol
Suprafata exploatatiei 160 100
Suprafata agricola 155 99
Arabil - -
Pasuni - -
Fanete - -
Plantatii 5 1
Alte suprafete - -
2.2 ALEGEREA CULTURILOR
Pentru a pastra calitatea solului, plantele trebuie sa indeplineasca o
serie de conditii mai importante fiind:
-nivelul productiei care se obtine
-productia pe care o asigura aceasta solului,
implica eroziuni
-gradul de mecanizare
Au fost alese 3 culturi si anume :cartof, mazare si
porumb.
Aceste culturi vor fi introduse intr-un asolament de 3 ani.
2.3 INTOCMIREA ASOLAMENTULUI
Prin asolament se intelege succesiunea culturilor in
timp si in spatiu, insotita de un sistem corespunzator de lucrari si
fertilizari, care asigura cresterea fertilitatii solului si sporirea
cantitativa si cantitativa a productiei.
Asolamentul reprezinta prima veriga din tehnologia
unei plante de cultura de care depinde masura productiei obtinuta ca
urmare a efedtelor multiple, pe care le are asupra insusirii solului si
combaterii.
Rotatia reprezinta un element care contribuie la
obtinerea unor productii ridicate prin respectarea unor norme
agrotehnice si fitosanitare privind cerintele culturii.
Sola/Anii 2005 2006
2007
I Cartof Porumb
Mazare
II Mazare Cartof
Porumb
III Porumb Mazare
Mazare
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE AGRICOLA
3.1 PROIECTAREA PRODUCTIEI MEDII
Cultura/Anii Prognoza medie realizata kg
/ha Prognoza
2001 2002
2003 2004 2005
Cartof 17800 21500
20700 20000 21000
Mazare 2600 3450
2950 3000 3200
Porumb 5550 6100
6450 6000 6100
3.2 CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINT CHIMIC
Pe baza planului de cultura si al repartizarii
culturii pe teren, precum si a cartarii agrochimice a terenului se
stabilesc dozele de ingrasamint ce trebuiesc aplicate
3. 3 INTOCMIREA FISELOR TEHNOLOGICE PENTRU CULTURILE DIN ASOLAMENT
Informatiile cuprinse in fisa servesc la stabilirea
tehnologiilor de cultura a productiei ,determinarea volumului
lucrarilor mecanice,manuale, stabilirea cantitatilor de materiale si a
mijloacelor financiare necesare pentru aprovizionare.Se inscriu in fisa
datele privind suprafata, productia medie, lucrarile tehnologice in
ordinea executarii lor. Pentru fiecare lucrare in parte se determina
volumul lucrarii, sumele necesare executarii lor si materialele
necesare.
3.4 PLANUL DE ASIGURARE A MIJLOACELOR DE PRODUCTIE
3.4.1 APROVIZIONAREA CU SEMINTE
In functie de suprafetele de insamintat si de cantitatea de saminta la
ha se calculeaza necesarul de saminta pentru anul curent la fiecare
cultura .La cantitatile calculate se mai adauga 0 rezerva de 5%
pentru a acoperi eventualele pierderi.
3.4.2 APROVIZIONAREA CU INGRASAMINTE
Pentru aprovizionarea din timp cu ingrasaminte
chimice trebuiesc cunoscute cantitatile de N, P, K, care se vor
administra pentru fiecare cultura, apoi in functie de stocuri si
necesar se va realiza aprovizionarea.
Se vor stabili dozele necesare deingrasamint si se
repartizeaza pe trimestre, intocmindu-se planul de aprovizionare
1
3.4.3 APROVIZIONAREA CU ERBICIDE
Organizarea actiunii de combatere a bolilor si a
daunatorilor,
buruienilor, are implicatii direct in evitarea pierderilor cantitative
si calitative din productie.Reusita actiunii depinde in masura de
asigurarea materialelor necesare pentru combatere si a mijloacelor
tehnice pentru aplicarea tratamentelor.In cazul de fatanu se
aplicainsecto-fungicide, deoarece se aplica o rotatie corespunzatoare a
celor 3 culturi.
3.5 CALCULUL NECESARULUI DE MOTORINA
CAPITOLUL IV
CALCULUL NECESARULUI FORTEI DE MUNCA SI INTOCMIREA PLANULUI
DE MUNCA
4.1 NECESARUL FORTEI DE MUNCA
Se determina cu ajutorul calculelor din fisele tehnologice
4.2 GRAFICUL NECESARULUI DE MUNCITORI PERMANENTI SI SEZONIERI
4.3 DETERMINAREA NECESARULUI DE MUNCITORI PERMANENTI SI SEZONIERI
Datorita faptului ca anumite lucrari au nevoie de un numar mai mare de
muncitori, se pune problema determinarii lor.
Determinarea se poate realiza cunoscindu-se
urmatoarele elemente :
-numarul total de zile lucratoare pe an propus
a fi realizat pentru un muncitor permanent in exploatatia agricola
-numarul de z o necesar pe luna
-numarul de zile maxim pe care il poate realiza un
muncitor intr-o luna
-posibilitatea de plata a muncitorilor sezonieri
4.4 INTOCMIREA PLANULUI DE MUNCA PENTRU CAMPANIA AGRICOLA DE
TOAMNA
CAPITOLUL V
CALCULUL NECESARULUI DE TRACTOARE SI MASINI AGRICOLE
Numarul de tractoare si masini agricole este
determinat de o serie de elemente dintre care cele cele mai importante
sunt :
-tehnologia aplicata
-structura culturilor
-tipul si marca masinilor folosite
-perioada cind se executa anumite lucrari din cadrul
tehnologiilor de productie
Intr-untabel se vor extrage din fisele tehnologice
pentru fiecare
cultura lucrarile agricole presante sele nepresante si vor trece in
acelasi centralizator in decadele si lunile calendaristice.
Se va totaliza numarul de zile agregat pentru
fiecare luna calendaristica
CAPITOLUL VI
ORGANIZAREA LUCRARILOR DE COMBATERE A BOLILOR, BURUIENILOR SI
DAUNATORILOR
Eficacitatea oricarei lucrari agricole poate fi daca
se respecta etapele:
-calcularea necesarului de muncitori, de agregate,
aprovizionarea cu materii prime si materiale
-desfasurarea propriu-zisa a lucrarii
-controlul calitatii lucrarii
Pentru executarea in bune conditiia lucrarilor de
combatere a bolilor, buruienilor si daunatorilor se parcurg etapele :
Pentru PORUMB
-Necesarul de agregate si productivitatea acestora
IN =S/W xNz , unde S-suprafata totala 51,6
W-productivitatea agregatelor 9,6
Nz-numarul de zile 2
W=BxVxtxH /10000 , B-latimea agregatului 6m
V-viteza de inaintare a agregatului 2500
H- coeficientul de folosire a timpului 0,8
IN=51,6/9,6x2=2,6
-se va exprima cantitatea totala de solutie
q=Nx d/100 , unde N-norma de substanta folosita la 1ha 300
l/ha
d-doza folosita pe fiecare produs 1,4
q=4,2
-se va calcula cantitatea de solutie folosita
pe intreaga suprafata
Q=q x V x n ,unde q=1,4
V-volumul lucrarii 51,6
n-numarul de tratamente 1
Q=72,2
-se va calcula suprafata unei sole
s=S / N unde, S-suprafata totala 51,6
N-numarul agregatelor care lucreaza grupat 1
s=51,6
-se va calcula distanta dintre punctele de alimentare
s=2 x B x t x N unde B= 6m
t=10000xQx y/AxBx2xL unde Q-capacitatea rezervorului 500
y-coeficentul de folosire a capacitatii rezervorului 1,2
A-norma de stropit la ha 300 l
B-latimea de lucru a aparatului de stropit 6m
L-lungimea parcelei 1200
T=3 s=36m
-se va calcula cantitatea de solutie ce se va pune
la primul punctde alimentare
C1=Q xN unde Q-capacitatea
rezervorului 500l
N-numarul de agregate 1
C1=500 l
-se calcula capacitatea de solutie pentru fiecare
punct de alimentare
C2=Q x N x y unde C2=500 x1,2=600 l
Se va calcula numarul necesar de muncitori pentru
preparat solutii
Nm=V/Wxz x l unde W-norma de
munca 50
z-numarulde zile de executare a lucrarii 2
l- numarul lucratorilor care fac parte din
formatie 2
V-volumullucrarii 51,6
Nm=2 muncitori
Pentru CARTOF
-se va calcula numarul de agregate
IN=S/WxNz unde S=25, W=9,6, Nz=2
IN=1,3
-se va calcula cantitatea totala de solutie folosita la ha
q=Nx d /100 ,unde N =300 l , d=4,
q=12l
-se va calcula cantitatea de solutie folosita pe intreaga suprafata
Q=q x V x n,unde q=12, V=25,
n=1
Q=300l
-se va calcula suprafata unei sole
s=S /N , unde S=25, N=1
s=25
-se va calcula distanta dintre punctele de alimentare
s=2 x B xt x N , unde B =6m, t=3, N=1
s=36m
-se va calcula cantitatea de solutie ce se va pune la primul punct de
alimentare
C1=Q x N , unde Q=500 l, N =1
C1=500 l
-se va calcula capacitatea de solutie pentru fiecare punct de alimentare
C2=Q x N x y unde Q=500 l,
N=1 y=1,2
C2=600 l
-se va calcula numarul de muncitori necesari pentru preparat solutii
Nm=V/W x z x l, unde V=25, W=50, z=2, l=2
Nm=2 muncitori
Pentru MAZARE
-se va calcula numarul de aggregate
IN=S/Wx Nz, unde S=78,2 W=9,6 Nz=2
IN=4
-se va calcula cantitatea totala de solutie la un ha
q=Nx d/100 unde N=300 l d=1,5
q=4,5l
-se va calcula cantitatea de solutie folosita pe intreaga suprafata
Q=q x V x n unde q=4,5 V=78,2 n=1
Q=352 l
-se va calcula suprafata unei sole
s=S/N unde S=78,2 N=1
s=78,2
-se va calcula distanta dintre punctele de alimentare
s=2 x B x t x N, unde B=6m, t=3, N=1
s=36
-se va calcula cantitatea de solutie ce se pune la un unct de alimentare
C1=Q x N unde Q =500 N=1
C1=500 l
-se va calcula capacitatea de solutie pentru fiecare punct de alimentare
C2=Q x N x y unde Q=500 N =1 y=1,2
C2=600l
-se va calcula nr necesar de muncitori
Nm=V/Wx z xl unde V=78,2 W=50 z=2
l=2 Nm=2 munc
CAPITOLUL VII
DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE
Punctul critic marcheaza acea dimensiune
aproductiei medii la care
incasarile dinorificarile acestora sunt egale cu cheltuielile totale de
exploatare .In acest punct nu se obtine profit ,dar nu se inregistreaza
nici pierderi
Marimea costului de productie si a ratei profitului
se gasesc intro
strinsa interdependenta cu marimea cheltuielilor totale de productie si
cu productia de realizat
Punctul critic se poate determina fizic dae si valoric cu profitul
programat si fara profit programat
Determinarea punctului critic fara profit programat la Cartof
-Ch var totale=ch var fisa col 22 Ch var
totale=1878488 mii
-Ch var /UM=ch var totale / prod totala
-Ch var/UM=3757 mii/t
-Ch fixe totale=ch fisa col 22 Ch fixe totale =174863
-Ch fixe /ha =ch fixe totale /25=6994mii /ha
-X=ch fixe/ pręt de vinzare-ch variabile
-X=2 t
-Ch var /ha =ch var pe t x productia
-Ch var /ha=7514mil
-Ch var de exploatare=ch var pe ha +ch fixe pe ha
-Ch var de exp =14508 mil
Determinarea punctului critic fara profit programat la Porumb
Ch var totale=203384mii
Ch var /UM=650mii/t
Ch fixe totale=499036
Ch fixe la ha =9671 mii/ha
X=1.8t
Ch var /ha=1178 mil
Ch var de exploatare=10849mil
Determinarea punctului critic fara profit programat la Mazare
Ch var totale =696696mii
Ch var/UM=2977mii/t
Ch fixe totale=642641mii/ha
Ch fixe /ha=8217mii/ha
X=1t
Ch var/ha=2977mil
Ch var de exploatare=11196mil
CONCLUZII SI PROPUNERI
Analizind rezultatele obtinute de ferma SC ZOOPROD SA sa
constatat ca
celmai mare profit se obtine lacultura cartofului , urmat de mazare si
in final cea de porumb.
Daca ne referim la costul de productie observam ca
cel mai mare a fost la mazare .
Analizand indicatorii cheltuielila 1000 lei venit pe
primul loc se afla cultura cartofului .
Propuneri pentru viitor
-respectarea tehnologiilor de cultura ,imbunatatirea
si adaptarea lor la conditiile specifice zonei
-achizitionarea de noi mijloace mecanice mai
performante
-pretul de livrare sa acopere cheltuielilede
productie, sa se obtina un profit cat mai mare.
-stimularea financiara a personalului
In viitor se urmareste cresterea suprafetelor
cultivate cu cartof
deoarece acestea sunt eficente din punct de vedere economic.
|