1 CAPITOLUL  I


PLANUL  DE AFACERI



    Planul de afaceri  este intocmit de firma SC ZOOPROD SA pentru obtinerea unui credit bancar,pentru a infiinta o microferma cu scopul achizitionarii si cresterii viteilor pentru carne.
    Firma isi are sediul in judetul Iasi si are ca scop cresterea viteilor pentru carne.Investitia necesara pentru achizitionarea viteilor este de  1 miliard de lei, din care 400 milioane vor fi asigurate de firma  SC  ZOOPROD  SA ,iar restul de 600 milioane vor fi obtinuti printr-un credit bancar.
    Estimarea acestor rezultate s-au facut in conditile unei manse de siguranta de 50%.
    Dupa calculele estimative facute, fiorma va avea profit inca din primul an, iar pe parcurs se va obtine un venit si mai  profitabil.Regimul de lucru este de 12 ore pe zi, 7 zile saptamanal.
    Pretul viteilor la vanzare va fi cu 10% mai mic fata de pretul pietei actuale.In acest domeniu exista o cerere sigura si constanta pentru vitei oferiti de noi,dar si zona ne este favorabila asigurandu-ne contracte cu diferite firme din tara ,dar si din strainatate.
    
1.1 AGENTUL   ECONOMIC

1.1.1 PREZENTAREA SOCETATII
    S C   ZOOPROD  S A  cu un capital de 250 milioane lei a fost infiintata la 28 aprilie 2001,fiind inmatriculata la Registrul Comertului cu numarul 6489.Patronul firmei Chirica Ion detine 100% din patrimoniul social .Rezultatele financiare ale socetatii se prezinta astfel :
-o cifra de afaceri de 120 milioane lunar
-rata a profitului brut lunar de 20%
-rata lichiditatii foarte buna .

        1.1.2AFACEREA PROPUSA
    Pentru a reinvesti profitul obtinut intentionam sa  dezvoltam activitatea firmei in domeniul achizitionarii de vitei din cele mai bune rase ,pentru a obtine o carne de calitate superioara.
    In prima etapa ne propunem sa crestem un numar cat mai mare de vitei pentru a acoperi cerintele de pe piata, a doua etapa  intentionam sa crestem si vaci pentru lapte,dar si pentru fatari,sa deschidem abatoare si magazine proprii.  
    Consideram ca afacerea va avea succes deoarece exista o cerere pentru carnea de vita.

                                                
1.1.3 OBIECTIVE  URMARITE

Ne propunem ca in primul an de la punerea in functiune a
firmei sa creiem o clientela stabila,atingerea unei capacitati de productie de 50% si realizarea unei cifre de afaceri  de 120 milioane lei pe luna, cu o rata a profitului de 20%.
In anul al doilea de functionare ne propunem sa largim volumul activitatii productiei care sa atinga o capacitate de productie de 75%, o cifra de afaceri de 180 milioane pe luna si orata a profitului de 25%.     
    In anul al treilea ne propunem cresterea numarului de clienti prin mentinerea pretului scazut si prin calitatea oferita.Vom folosi un procent de 7% din veniturile nete pentru retehnologizare si pentru cresterea numarului de salariati ai firmei.

1.2 PIATA

                1.2.1 CLIENTII
    Pentru a atrage cat mai multi clienti si a sti sa ii pastram firma trebuie sa se prezinte in fata lor cu vitei din cele mai bune rase care sa prezinte o calitate superioara ,sa ii multumeasca atat calitatea cat si pretul.
    In prezent avem clienti atat din tara cat si din afara tarii.Cei mai fideli clienti sunt cei de la magazinele mari de desfacere a carnii(Metro, Billa etc),dar si abatoare din diferite judete.

1.2.2PRODUSELE SI SERVICIILE OFERITE

    Firma noastra ofera spre vanzare vitei pentru carne de cea mai buna calitate si din cele mai bune rase la pretul de 80000 lei Kg vitel viu,pretul incluzand si reducerea de 10%.
Pentru ca firma sa isi asigure vanzarile trebuie sa indeplineasca unele conditii privind :igiena, calitatea carnii animalului, conditiile de crestere si regimul de hrana.Intrucat pe piata interna si cea externa cererea de carne de vita este in crestere, iar servicile noastre au o calitate ce atinge standardul, vom fi siguri ca vom avea succes pe piata si ne vom extinde afacerea si mai mult.
Vinderea viteilor pentru carne se va face atat en-gross, unui numar limitat de clienti (spitale,abatoare,cantine,unitati militare),cat si an-detail magazinelor de desfacere acarnii.
    Firma intentioneaza sa practice preturi cu 10% mai mici decat nivelul preturilor existente  pe piata.


    
        1.2.3 SEGMENTUL DE PIATA

Ferma este amplasata in judetul Iasi, la iesirea din oras,judet cu aproximativ 820000 locuitori.In vecinatatea orasului la cativa kilometri,sunt orasele :Suceava,Vaslui,Bacau,Bîrlad,care au si ele un numar destul de mare de locuitori, care consuma carne de vita, avand in vedere pretul rezonabil al viteilor din ferma noastra.


1.2.4 CONCURENTA

    In zona mai exista o ferma de crestere a viteilor pentru carne, care au si magazin de desfacere a carnii, dar nu acopera necesarul de carne pe piata orasului si in zonele limitrofe orasului,deoarece practica preturi mai ridicate si calitatea lasa de dorit.In comparatie cu acesti concurenti, firma noastra ofera vitei de o calitate mult mai ridicata si la un pret mult mai mic iar in ceea ce priveste tehnologia  noastra de crestere a viteilor, se bazeaza pe metode mult mai moderne cea ce atrage clienti din mai multe zone ale tarii, dar si din afara.



 

1.3  ORGANIZAREA  SI  CONDUCEREA FIRMEI

1.3.1 PROCESUL DE PRODUCTIE

    Firma SC ZOOPROD  SA achizitioneaza vitei de rasa pe care ii creste pentru carne, dar si vaci tot de rasa care sunt tinute numai pentru fatari.Firma isi intocmeste singura care sunt ratiile de hrana pentru animale si deasemenea isi produce hrana pentru animale de pe terenurile pe care le detine  in apropierea fermei.

1.3.2 CONDUCEREA  SOCETATII

    Firma  SC  ZOOPROD  SA este condusa de un patron si de un administrator.Patronul Chirica  Ion  coordoneaza intreaga activitate,va angaja personalu,el se va ocupa direct de problemele de productie,precum si de realizarea incheierii contractelor de achizitiea viteilor de la particulari.
    Administratorul va tine evidenta contabila si va supraveghea activitatea de achizitionare si vindere a viteilor.

1.3.3 PERSONALUL  SOCETATII

Socetatea va fideservita de :
-un sofer,care se vor ocupa de transportul viteilor la achizitionare dar si la vindere
-un paznic
-patru ingrijitori de animale
    Personalul a fost selectat in urma unui concurs si testat la locul de munca.Unul din cei doi soferi se pricepe la mecanica,iar unul din cei patru ingrijitori este sielectrician,ceia ce ne scuteste pe noi de a angaja alte persoane in plus.Pentru fiecare muncitor se va incheia protectia muncii si contractele de munca, platindu-se toate taxele aferente.



    
1.4   PROIECTUL  DE  FINANTARE

1.4.1  NECESARUL  DE   FINANTARE

    Socetatea apreciaza ca investitia necesita un fond de 1 miliard de lei,din care 400 milioane pentru tehnologii moderne,iar 600 milioane pentru infiintarii unei ferme de crestere a viteilor pentru carne, acesti bani provenind din credit bancar.

1.4.2 VENITURI  PRECONIZATE

    In urma calculelor facute mai jos am preconizat ca vom obtine un venit anual de 4,8 miliarde lei.Acest venit este obtinut din cresterea viteilor pentru carne, in urma vinzarii acestora diferitor clienti.
-vitei se vor vinde in functie de ciclul lor de crestere greutatea lor maxima fiind de 300 kg.
-calculul pentru determinarea venitului a fost urmatorul :
200vitei x 300kg x 80000lei /kg = 4,8miliarde/an
1.4.3 CHELTUIELI DE PRODUCTIE ANUALE

Pentru obtinerea venitului de 4,8 miliarde sunt necesare o seriede cheltuieli :
-cheltuieli cu achizitionarea viteilor de la firme particular
-200 vitei a 50 kg fiecare x 5milioane vitelul =1miliard
-cheltuielicu utilitatile :
-cheltuieli cu energia electrica  50 milioane/an
-cheltuieli cu apa            70 milioane/an
-cheltuieli cu transportul  30 milioane/an
-cheltuieli cu intretineri, reparatii  80 milioane/an
-cheltuieli cu acizitionarea si producerea hranei 200 milioane   
-cheltuieli cu salarii :    717 milioane
-patronul firmei    30mil/luna x 12 luni = 360 milioane/an
-1 administrator  7mil/luna x 12 luni = 84 milioane/an
-1 sofer   4 mil/luna x12 luni = 48 milioane/an
-4 ingrijitori  3,8 mil/luna x 12luni = 183 milioane/an
-1 paznic  3,5 mil/ luna x 12 luni = 42 milioane/an


Total  cheltuieli  2.147 miliarde lei /an

    In urma efectuarii acestor calcule cu cheltuielile, vom calcula profitul, acesta fiind de :
    -venitul  4,8 miliarde – cheltuielile  2,147 miliarde
    -profitul  2,653 miliarde lei /an









    
CAPITOLUL  II


STRUCTURA  FONDULUI  FUNCIAR

Fondul funciar cuprinde totalitatea suprafetei de teren in proprietatea unui agent economic privat sau in proprietate public, apartinand unei localitati, unei unitati administrative teritoriale.
    Agricultura ocupa un rol important in viata si dezvoltarea societatii atit pe plan mondial cat si pe plan national, datorita cresterii demografice.
    Pentru cresterea productiei culturilor de camp,trebuiesc respectate mai multe reguli :
    -extinderea suprafetei agricole
    -cresteerea fertilitatii solului
    -folosirea unor tehnologii de cultivare performante


2.1 MARIMEA SI STRUCTURA CATEGORIEI DE FOLOSINTA

    Deoarece terenul din cadrul exploatatiei agricole nu este uniform este necesara stabilirea structurii fondului funciar pe categorii de folosinta.Aceasta exprima ponderea pe care o ocupa diferitele categorii de folosinta, in raport cu suprafata fondului funciar sau a terenului agricol.
    Terenurile care alcatuiesc fondul funciar este de 160 ha,din care 155 ha teren agricol si 5 ha teren neagricol.


SPECIFICARE    SUPRAFATA ha    PROCENT de teren agricol
Suprafata exploatatiei    160    100
Suprafata agricola    155    99
Arabil    -    -
Pasuni    -    -
Fanete    -    -
Plantatii    5    1
Alte suprafete    -    -
        
    2.2  ALEGEREA   CULTURILOR
    
Pentru a pastra calitatea solului, plantele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii mai importante fiind:
    -nivelul productiei care se obtine
    -productia pe care o asigura aceasta solului, implica eroziuni
    -gradul de mecanizare
    Au fost alese 3 culturi si anume :cartof, mazare si porumb.
Aceste culturi vor fi introduse intr-un asolament de 3 ani.

    2.3 INTOCMIREA ASOLAMENTULUI

    Prin asolament se intelege succesiunea culturilor in timp si in spatiu, insotita de un sistem corespunzator de lucrari si fertilizari, care asigura cresterea fertilitatii solului si sporirea cantitativa  si cantitativa a productiei.
    Asolamentul reprezinta prima veriga din tehnologia unei plante de cultura de care depinde masura productiei obtinuta ca urmare a efedtelor multiple, pe care le are asupra insusirii solului si combaterii.
    Rotatia reprezinta un element care contribuie la obtinerea unor productii ridicate prin respectarea unor norme agrotehnice si fitosanitare privind cerintele culturii.


Sola/Anii    2005    2006    2007
I    Cartof    Porumb    Mazare
II    Mazare    Cartof    Porumb
III    Porumb    Mazare    Mazare







CAPITOLUL  III

ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE AGRICOLA

3.1 PROIECTAREA    PRODUCTIEI  MEDII

 

Cultura/Anii    Prognoza medie realizata kg /ha    Prognoza
    2001    2002    2003    2004    2005
Cartof    17800    21500    20700    20000    21000
Mazare    2600    3450    2950    3000    3200
Porumb    5550    6100    6450    6000    6100



3.2  CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINT CHIMIC

    Pe baza planului de cultura si al repartizarii culturii pe teren, precum si a cartarii agrochimice a terenului se stabilesc dozele de ingrasamint ce trebuiesc aplicate

3. 3  INTOCMIREA FISELOR TEHNOLOGICE PENTRU CULTURILE DIN ASOLAMENT
    
    Informatiile cuprinse in fisa servesc la stabilirea tehnologiilor de cultura a productiei ,determinarea volumului lucrarilor mecanice,manuale, stabilirea cantitatilor de materiale si a mijloacelor financiare necesare pentru aprovizionare.Se inscriu in fisa datele privind suprafata, productia medie, lucrarile tehnologice in ordinea executarii lor. Pentru fiecare lucrare in parte se determina volumul lucrarii, sumele necesare executarii lor si materialele necesare.


3.4 PLANUL DE ASIGURARE A MIJLOACELOR DE PRODUCTIE

3.4.1 APROVIZIONAREA CU SEMINTE

In functie de suprafetele de insamintat si de cantitatea de saminta la ha se calculeaza necesarul de saminta pentru anul curent la fiecare cultura .La cantitatile calculate se mai adauga 0 rezerva  de 5% pentru a acoperi eventualele pierderi.


3.4.2 APROVIZIONAREA CU INGRASAMINTE

    Pentru aprovizionarea din timp cu ingrasaminte chimice trebuiesc cunoscute cantitatile  de N, P, K, care se vor administra pentru fiecare cultura, apoi in functie de stocuri si necesar se va realiza aprovizionarea.
    Se vor stabili dozele necesare deingrasamint si se repartizeaza pe trimestre, intocmindu-se planul de aprovizionare



1 3.4.3 APROVIZIONAREA CU ERBICIDE

    Organizarea actiunii de combatere a bolilor si a daunatorilor, buruienilor, are implicatii direct in evitarea pierderilor cantitative si calitative din productie.Reusita actiunii depinde in masura de asigurarea materialelor necesare pentru combatere si a mijloacelor tehnice pentru aplicarea tratamentelor.In cazul de fatanu se aplicainsecto-fungicide, deoarece se aplica o rotatie corespunzatoare a celor 3 culturi.

3.5 CALCULUL NECESARULUI DE MOTORINA








CAPITOLUL    IV
CALCULUL NECESARULUI  FORTEI  DE MUNCA SI INTOCMIREA PLANULUI DE MUNCA

4.1 NECESARUL FORTEI DE MUNCA
Se determina cu ajutorul calculelor din fisele tehnologice

4.2 GRAFICUL NECESARULUI DE MUNCITORI PERMANENTI SI SEZONIERI


4.3 DETERMINAREA NECESARULUI DE MUNCITORI PERMANENTI SI SEZONIERI

Datorita faptului ca anumite lucrari au nevoie de un numar mai mare de muncitori, se pune problema determinarii lor.
    Determinarea se poate realiza cunoscindu-se urmatoarele elemente :
    -numarul total de zile lucratoare  pe an propus a fi realizat pentru un muncitor permanent in exploatatia agricola
    -numarul de z o necesar pe luna
    -numarul de zile maxim pe care il poate realiza un muncitor intr-o luna
    -posibilitatea de plata a muncitorilor sezonieri

4.4 INTOCMIREA PLANULUI DE MUNCA  PENTRU CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
    










CAPITOLUL  V

CALCULUL NECESARULUI DE TRACTOARE SI MASINI AGRICOLE

    Numarul de tractoare si masini agricole este determinat de o serie de elemente dintre care cele cele mai importante sunt :
    -tehnologia aplicata
    -structura culturilor
    -tipul si marca masinilor folosite
    -perioada cind se executa anumite lucrari din cadrul tehnologiilor de productie
    Intr-untabel se vor extrage din fisele tehnologice pentru fiecare cultura lucrarile agricole presante sele nepresante si vor trece in acelasi centralizator in decadele si lunile calendaristice.
    Se va totaliza numarul de zile agregat pentru fiecare luna calendaristica



CAPITOLUL  VI

ORGANIZAREA LUCRARILOR DE COMBATERE A BOLILOR, BURUIENILOR SI DAUNATORILOR

    Eficacitatea oricarei lucrari agricole poate fi daca se respecta etapele:
    -calcularea necesarului de muncitori, de agregate, aprovizionarea cu materii prime si materiale
    -desfasurarea propriu-zisa a lucrarii
    -controlul calitatii lucrarii
    Pentru executarea in bune conditiia lucrarilor de combatere a bolilor, buruienilor si daunatorilor se parcurg etapele :

Pentru PORUMB

-Necesarul de agregate si productivitatea acestora

IN =S/W xNz ,  unde   S-suprafata totala  51,6
W-productivitatea agregatelor  9,6
Nz-numarul de zile  2
W=BxVxtxH /10000 ,  B-latimea agregatului 6m
V-viteza de inaintare a agregatului  2500
H- coeficientul de folosire a timpului  0,8

IN=51,6/9,6x2=2,6   
    -se va exprima cantitatea totala de solutie
q=Nx d/100  , unde N-norma de substanta folosita la 1ha  300 l/ha
d-doza folosita pe fiecare produs  1,4
q=4,2
    -se va calcula cantitatea de solutie  folosita pe intreaga suprafata
Q=q x V x n   ,unde q=1,4
V-volumul lucrarii   51,6
n-numarul de tratamente  1
        Q=72,2
    -se va calcula suprafata unei sole
s=S / N  unde,   S-suprafata totala   51,6
N-numarul agregatelor care lucreaza grupat  1
            s=51,6

    -se va calcula distanta dintre punctele de alimentare
    s=2 x B x t x N  unde B= 6m
t=10000xQx y/AxBx2xL unde Q-capacitatea rezervorului   500
y-coeficentul de folosire a capacitatii rezervorului  1,2
A-norma de stropit la ha  300 l
B-latimea de lucru a aparatului de stropit  6m
L-lungimea parcelei  1200
T=3   s=36m

    -se va calcula cantitatea de solutie ce se va pune la primul punctde alimentare
    C1=Q xN    unde  Q-capacitatea rezervorului  500l
    N-numarul de agregate  1
    C1=500  l

    -se calcula capacitatea de solutie pentru fiecare punct de alimentare
    C2=Q x N x y   unde  C2=500 x1,2=600 l

    Se va calcula numarul necesar de muncitori pentru preparat solutii

    Nm=V/Wxz x l  unde   W-norma de munca  50
    z-numarulde zile de executare a lucrarii 2
    l- numarul lucratorilor care fac parte din formatie  2
    V-volumullucrarii  51,6    
    Nm=2 muncitori

Pentru  CARTOF

-se va calcula numarul de agregate
IN=S/WxNz  unde S=25,  W=9,6,  Nz=2
    IN=1,3
-se va calcula cantitatea totala de solutie folosita la ha
q=Nx d /100  ,unde N =300 l ,  d=4,  
q=12l
-se va calcula cantitatea de solutie folosita pe intreaga suprafata
Q=q x V x n,unde    q=12,   V=25,   n=1
Q=300l
-se va calcula suprafata unei sole
s=S /N , unde  S=25,    N=1
s=25
-se va calcula distanta dintre punctele de alimentare
s=2 x B xt x N ,  unde  B =6m,  t=3,   N=1
s=36m
-se va calcula cantitatea de solutie ce se va pune la primul punct de alimentare
C1=Q x N ,  unde   Q=500 l,    N =1
C1=500 l
-se va calcula capacitatea de solutie pentru fiecare punct de alimentare
C2=Q x N x y  unde    Q=500 l,  N=1     y=1,2
C2=600 l
-se va calcula numarul de muncitori necesari pentru preparat solutii
Nm=V/W x z x l,  unde  V=25, W=50, z=2,  l=2
Nm=2 muncitori


Pentru MAZARE


-se va calcula numarul de aggregate
IN=S/Wx Nz, unde  S=78,2    W=9,6   Nz=2
IN=4
-se va calcula cantitatea totala de solutie la un ha
q=Nx d/100  unde  N=300 l    d=1,5
q=4,5l
-se va calcula cantitatea de solutie folosita pe intreaga suprafata
Q=q x V x n  unde  q=4,5  V=78,2    n=1
Q=352 l
-se va calcula suprafata unei sole
s=S/N  unde  S=78,2   N=1
s=78,2
-se va calcula distanta dintre punctele de alimentare
s=2 x B x t x N,  unde   B=6m, t=3, N=1
s=36
-se va calcula cantitatea de solutie ce se pune la un unct de alimentare
C1=Q x N  unde  Q =500  N=1
C1=500 l
-se va calcula capacitatea de solutie pentru fiecare punct de alimentare
C2=Q x N x y  unde  Q=500  N =1   y=1,2
C2=600l
-se va calcula nr necesar de muncitori
Nm=V/Wx z xl  unde V=78,2  W=50  z=2  l=2   Nm=2 munc
CAPITOLUL  VII
DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE


    Punctul critic marcheaza acea dimensiune  aproductiei medii la care incasarile dinorificarile acestora sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare .In acest punct nu se obtine profit ,dar nu se inregistreaza nici pierderi
    Marimea costului de productie si a ratei profitului se gasesc intro strinsa interdependenta cu marimea cheltuielilor totale de productie si cu productia de realizat
Punctul critic se poate determina fizic dae si valoric cu profitul programat si fara profit programat

Determinarea punctului critic fara profit programat la Cartof

-Ch var totale=ch var fisa col 22     Ch var totale=1878488 mii
-Ch var /UM=ch var totale / prod totala  
-Ch var/UM=3757 mii/t
-Ch fixe totale=ch fisa col 22  Ch fixe totale =174863
-Ch fixe /ha =ch fixe totale /25=6994mii /ha
-X=ch fixe/ prêt de vinzare-ch variabile
-X=2 t
-Ch var /ha =ch var pe t x  productia
-Ch var /ha=7514mil
-Ch var de exploatare=ch var pe ha +ch fixe pe ha
-Ch var de exp =14508 mil

Determinarea punctului critic fara profit programat la Porumb

Ch var totale=203384mii
Ch var /UM=650mii/t
Ch fixe totale=499036
Ch fixe la ha =9671 mii/ha
X=1.8t
Ch var /ha=1178 mil
Ch var de exploatare=10849mil

Determinarea punctului critic fara profit programat la Mazare

Ch var totale =696696mii
Ch var/UM=2977mii/t
Ch fixe totale=642641mii/ha
Ch fixe /ha=8217mii/ha
X=1t
Ch var/ha=2977mil
Ch var de exploatare=11196mil






CONCLUZII SI PROPUNERI


Analizind rezultatele obtinute de ferma  SC  ZOOPROD SA sa constatat ca celmai mare profit se obtine lacultura cartofului , urmat de mazare si in final cea de porumb.
    Daca ne referim la costul de productie observam ca cel mai mare a fost la mazare .
    Analizand indicatorii cheltuielila 1000 lei venit pe primul loc se afla cultura cartofului .
    Propuneri pentru viitor
    -respectarea tehnologiilor de cultura ,imbunatatirea si adaptarea lor la conditiile specifice zonei
    -achizitionarea de noi mijloace mecanice mai performante
    -pretul de livrare sa acopere cheltuielilede productie, sa se obtina un profit cat mai mare.
    -stimularea financiara a personalului
    In viitor se urmareste cresterea suprafetelor cultivate  cu cartof deoarece acestea sunt eficente din punct de vedere economic.