Fundamente teoretice ale planului de afaceri Categoria: Referat Marketing
Descriere: Avand in vedere posibilitatile acestea,societatea
doreÅŸte ca,în sensul cresterii dimensiunii sale,sa arendeze teren,in
conditiile legii65/1998.Asociatii sunt persoane fizice,atat fostii
proprietari de terenuri cat si mostenitori ai acestora,beneficiari ai
legii fondului funciar... |
|
||
|
|
|||
|
1 Capitolul 1 FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PLANULUI DE AFACERI 1.1. NECESITATEA PLANULUI DE AFACERI Planul de afaceri se refera fie la promovarea unei firme noi,fie la lansarea unui proiect important intr-o întreprindere existenta. Planul de afaceri este rezultatul unei activitati utile de-alungul procesului de concepere si dezvoltare a proceselor noi si inventive.In mod egal,el joaca un rol important in aplicarea unei operatiuni de restructurare a intreprinderilor.In cele din urma devine obligatoriu cu ocazia investigarii partenerilor financiari.Planul de afaceri este un dosar in care se concentreaza studiul analitic si exhaustiv al tuturor aspectelor unui proiect sau al unei intreprinderi.El contine un plan amanuntit de actiune,precum si o evaluare a rentabilitatii de perspectiva a proiectului propus. Planul de afaceri este un instrument necesar:intreprinzatorilor care creaza o societate sau cauta parteneri pentru intreprinderile lor;gestionarilor de proiecte;managerilor care propun activitati noi,altor persoane decat cele care sunt deja responsabile in cadrul unor intreprinderi deja existente. Planul de afaceri este important in toate sectoarele,industrial sau servicii,in mod independent de gradul lor de inovatie tehnica sau marketing.Planul de afaceri devine din ce in ce mai mult un instrument indispensabi,cu ajutorul caruia se poate reusi in orice domeniu. Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul interpriderii pentru a găsi soluţii ca aceasta să devină competitivă. Se urmăreşte asanarea activităţilor nerentabile, cunoaşterea şanselor intreprinderii de a deveni competitivă pe piaţă, de a-şi relansa şi stabiliza activitatea economică sau de a intra în faliment. Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică din bilanţul contabil şi anexele acestuia, din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli, din investigarea şi evaluarea stării tehnice a interprinderii şi a desfăşurării proceselor tehnologice, din studii de marketing, din analiza bonităţii şi a previziunilor financiare, etc. 1.2.CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI Planul de afaceri este un studiu complex care se elaborează în vederea începerii unei afaceri noi, în cazul în care interprinderea solicită credite pentru investiţii şi restructurare, pentru constituirea unei societăţi mixte, în caz de fuziune, divizare, etc. Planul de afaceri permite investitorilor de capital, băncilor, altor agenţi economici să cunoască starea actuală şi perspectivele întreprinderii în competiţie cu alţi parteneri. Planul de afaceri trebuie să dea răspunsuri la câteva întrebări fundamentale:Cine sunteţi? Ce faceţi? De unde veniţi? Unde vreţi să ajungeţi?. Planul de afaceri trebuie să fie realist, fiabil, credibil, ambiţios şi să cuprindă indicatori tehnici şi economico-financiari care să poată fi realizaţi pe termen şi lung. Din stabilirea clară a obiectivelor strategice şi din fundamentarea indicatorilor trebuie să se contureze soluţii şi măsuri concrete care permit realizarea scopurilor propuse. Planul de afaceri se fundamentează pe o concepţie strategică, care să asigure întreprinderii (firmei) creşterea puterii competiţionale şi maximizarea profitului. La elaborarea acestei lucrări trebuie angrenată întreaga echipă de conducere. Planul de afaceri trebuie să cuprindă un rezumat care să prezinte elementele esenţiale ce rezultă din analiză şi proiectare şi o scurtă caracterizare a produselor care constituie obiectul proiectului. Această caracterizare se referă la perspectiva relansării firmei ca urmare a mediului economic favorabil şi a realizării unor performanţe ridicate în comparaţie cu alţi agenţi ecnomici. Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea concepţiei şi de efortul depus pentru reuşita lui. Planul de afaceri cuprinde două părţi: diagnosticul economic şi evaluarea activităţii viitoare. Capitolul 2 DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIARAL SOCIETATII 2.1.PREZENTAREA SOCIETATII AGRICOLE Denumirea societatii: Societatea Comerciala AGRO ILFOV S.R.L. S.C.AGRO ILFOV S.R.L.s-a infiintat in anul 1995 ca persoana juridica si functioneaza potrivit prevederilor legii 36/1991.Societatea s-a constituit de catre proprietarii agricoli in scopul exploatarii terenurilor agricole detinute si executarea de lucrari mecanizate asupra pamantului apartinand proprietarilor acestuia. Este situata in zona de campie si face parte din unitatile cu potential,participand la aprovizionarea cu materiale la industria locala :unitati de morarit si de panificatie. Avand in vedere posibilitatile acestea,societatea doreşte ca,în sensul cresterii dimensiunii sale,sa arendeze teren,in conditiile legii65/1998.Asociatii sunt persoane fizice,atat fostii proprietari de terenuri cat si mostenitori ai acestora,beneficiari ai legii fondului funciar. NR.CRT. SPECIFICARE U.M. CANTITATE 1 SUPRAFATA SOCIETATII HA. 500 2 NR. MEMBRII ASOCIATI NR. 600 3 SUPRAFATA ADUSA IN FOLOSINTA/ ASOCIAT HA. 0,83 4 SUPRAFATA ARENDATA HA. 200 2.2.ANALIZA POTENTIALULUI INTERN 2.2.1.DIAGNOSTICUL ORGANIZARII STRUCTURALE Administrarea societatii se face de Adunarea Generala a Asociatiilor si de un manager ales de aceasta.Forta de munca de care dispune societatea este formata din muncitori permanenti si din asociati care doresc sa participe la munca.Structura fortei de munca este diferentiata pe categorii de varsta si sex si ca nivel de pregatire profesionala. NR.CURENT SPECIFICARE NUMAR 1 TOTAL SALARIATI 10 2 CU STUDII SUPERIOARE 2 3 BARBATI 6 4 CU VARSTA PESTE 62 ANI 1 5 FEMEI 4 6 CU VARSTA PESTE 57 ANI 1 2.2.2.DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI MATERIAL Mijloacele fixe existente constau din sediul societatii si din parcul de masini agricole.Acestea din urma au fost achizitionate in cea mai mare parte a lor dupa 1995.Avand in vedere durata relativ redusa de folosire a lor,acestea asigura indicatori calitativi de lucru,contribuind la cresterea productiei. NR.CRT. SPECIFICARE U.M. CANTITATE 1 TRACTOR U650 BUC 4 2 TRACTOR U800 BUC 2 3 PLUG 3-5 TRUPITE BUC 2 4 SEMANATOARE BOB CU BOB BUC 1 5 SEMANATOARE PAIOASE BUC 1 6 GRAPA BUC 1 7 COMBINA BUC 5 8 DISC BUC 4 9 REMORCA BUC 5 2.2.3.ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE Aceasta analiza economico-financiara reprezinta cel mai substantial instrument de analiza,cu impact puternic asupra deciziilor viitoare ale managerilor. NR. CRT. INDICATORI U.M. SUME 1998 SUME 1999 SUME 2000 PROC. 1998 PROC. 1999 PROC. 2000 1 Venituri din exploatare Mii Lei 3063563 3263219 3389400 -productia vanduta Mii lei 3063563 3263219 3389400 -prestari servicii Mii Lei 69821 65265 70000 2 Cheltuieli din Exploatare Mii Lei 2815781 2973335 3025620 3 Profit net Mii lei 885836 202263 272835 4 Rata profitului Procente Pe baza informatiilor furnizate de societate se pot calcula,de asemenea,indicatorii financiari inregistrati,astfel: Nr.crt. Indicatori U.m. 1998 1999 2000 1 Rata lichiditatii Imediate Lei 0,62 1,08 0,92 2 Rata Lichiditatii Curente Lei 0,65 1,06 0,97 3 Rata datoriilor Lei 0,29 0,40 0,43 4 Solvabilitate Financiara Lei 0,16 0,16 2,95 5 Viteza de rotatie a Activelor Circulante Lei 7,96 5,87 5,30 6 Marja de Profit Lei 28 6,19 9,04 7 Rata rentabilitatii Resurselor Consumate Lei 31 6,80 9,01 CAPITOLUL 3 PIATA CLIENŢII SOCIETĂŢII: GRAU:*fabrica de pâine Berceni:60% :*fabrica de pâine Spicul:40% PORUMB:*fabrica de bere Fulbier:25% :*fabrica de bere Tuborg:40% :*fabrica de bere Gambrinus:35% FLOAREA SOARELUI:*fabrica de ulei:Muntenia:30% :*fabrica de ulei:Soleil:30% :*fabrica de ulei:Floriol:40% ORZ:*S.C.Cervenia S.R.L.:100% MAZARE:*S.C.RÂURENI S.R.L.:100% LUCERNA:*S.C.CERVENIA S.R.L.:100% FURNIZORII SOCIETĂŢII Furnizorii societăţii sunt cei pentru :sămânţa, combustibili, materiale, îngrăşăminte, erbicide, apă pentru irigaţii, lucrările de amenajare, întreţinere si recoltare realizându-se de către societate. SĂMÂNŢĂ:*-S.C. CEREALCOM S.A. DOLJ: 50% :*-S.C. CEREALCOM S.A. IALOMIŢA:50% COMBUSTIBILI :*- S.C. PETROM S.A.:80% :*- S.C. LUKOIL ROMÂNIA S.A.:20% MATERIALE:*-S.C. JENŢI AUTO DRĂGĂŞANI S.A.:30% :*-S.C. KAPA S.R.L.(baterii auto):20% :*-S.C. RULMENTUL ALEXANDRIA S.A.:35% :*-S.C. GEROMED S.A. (geamuri auto) :5% :*-S.C. PRES S.R.L.(cauciucuri) :10% ÎNGRĂŞĂMINTE, ERBICIDE, PESTICIDE: :*-S.C. OLTCHIM S.A.:80% :*-S.C. PUNDVILCHIM S.A.:20% APĂ PENTRU IRIGAŢII:*-S.C. AQUA NOVA S.A.:100% CONCURENŢII SOCIETĂŢII În această zonă societatea nu are nici un concurent destul de puternic astfel încât să poată face faţă pe piaţă, deoarece potenţialii concurenţi nu îşi permit să aloce sume mari de bani ei neavând puterea financiară a societăţii. Potenţialii concurenţi sunt reprezentaţi de micii cultivatori de terenuri agricole ce nu pot pune mari probleme. Prin arendarea a 200 ha de teren arabil unitatea agricolă se va întării, acest lucru ducând la o dezvoltare puternică, în sensul întăririi poziţiei sale pe piaţă dar şi de eliminare a potenţialilor concurenţi. CAPITOLUL 4 PROGRAMUL DE PRODUCŢIE 4.1. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII În ultimii 3 ani s-au realizat, la fiecare dintre culturi, aproximativ aceleaşi producţii: la grâu producţii de 3000-3500 kg/ha, la porumb de 4000-4500 kg/ha, la floarea soarelui de aproximativ 1750 kg/ha, la orz de 4000-4500 kg/ha, la mazăre de 1500-2000 kg/ha iar la lucernă s-au realizat producţii de 14.000-16.000 kg/ha, toate producţiile fiind realizate în condiţii de cultură neirigată. Datorită integrării în activitatea de producţie a sistemului de irigaţii, producţiile finale ce se vor realiza vor fi cu 20-30% mai ridicate. 4.1.1. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA GRÂU Pmedie=P1998+P1999+P2000/3=10.000/3=3.333*130/100=5.000 kg/ha 4.1.2. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA PORUMB Pmedie=6.000 kg/ha 4.1.3. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA FLOAREA SOARELUI Pmedie=2.250 kg/ha 4.1.4. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA ORZ Pmedie=6.000 kg/ha 4.1.5. PROCNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA MAZĂRE Pmedie=3.000 kg/ha 4.1.6. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA LUCERNĂ Pmedie=20.000 kg/ha Prognozarea producţiei medii s-a realizat analizând producţiile medii înregistrate în ultimii 3 ani, această analiză putând da rezultate datorită diferenţei mici de timp: 3 ani. Nr.crt. Cultura Producţia în 1999 Kg/ha Producţia în 1999 Kg/ha Producţia în 2000 Kg/ha Prognoza fără irigaţii în 2001 Prognoza cu irigaţii în 2001 1 Grâu 3.200 3.500 3.000 3.300 5.000 2 Porumb 4.000 4.000 4.500 4.200 6.000 3 Floarea soarelui 2.000 1.700 1.700 1.750 2.500 4 Orz 4.000 4.200 4.200 4.200 6.000 5 Mazăre 2.000 1.700 2.000 1.800 3.000 6 Lucernă 18.000 17.000 16.000 17.000 20.000 1 4.2. OPTIMIZAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE Determinarea suprafeţelor pe care fiecare cultură le va ocupa se va realiza pe baza rentabilităţii fiecăreia dintre ele: grâu-32%, porumb-18%, orz-28%, floarea soarelui-25%, lucernă-15%, mazăre-14%. Aceste procente ale rentabilităţii sunt aproximative, până la recoltare putând apărea condiţii pentru depăşirea sau scăderea producţiilor. Nr.crt. Cultura Suprafaţa ha % 1 Grâu 245 35 2 Porumb 98 14 3 Floarea soarelui 112 16 4 Orz 126 18 5 Mazăre 70 10 6 Lucernă 49 7 Optimizarea producţiei se realizează pe baza unui asolament raţional şi bine gândit, ţinându-se seama de modalitatea de rotaţie a culturilor. Întreaga suprafaţă a unităţii agricole se împarte în 7 sole a câte 100 ha fiecare pe care se va aplica rotaţia culturilor după cum urmează: Nr. solă Cultura 2001 Cultura 2002 Cultura 2003 anterioară viitoare anterioară viitoare anterioară Viitoare 1 grâu grâu grâu grâu grâu porumb şi lucernă 2 grâu grâu grâu grâu grâu floarea soarelui 3 grâu şi porumb porumb porumb porumb porumb grâu 4 porumb şi orz porumb şi orz porumb şi orz porumb şi orz porumb şi orz grâu 5 orz şi floarea soarelui mazăre şi lucernă mazăre şi lucernă mazăre şi lucernă mazăre şi lucernă grâu şi orz 6 floarea soarelui şi mazăre fl. soarelui şi mazăre fl. soarelui şi mazăre fl. soarelui şi mazăre fl. soarelui şi mazăre orz şi mazăre 7 mazăre şi lucernă floarea soarelui floarea soarelui floarea soarelui floarea soarelui mazăre şi lucernă CAPITOLUL 5 ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE UNITĂŢII AGRICOLE 5.1. ANALIZA CHELTUIELILOR UNITĂŢII AGRICOLE 5.1.1. CHELTUIELILE CU SĂMÂNŢA Nr. crt. Sămânţa Preţ lei/kg Cantitate kg/ha Total cantitate (kg) Total preţ (lei) 1 Grâu 5.000 220 53.900 269.500.000 2 Porumb 40.000 20 1.960 78.400.000 3 Floarea soarelui 50.000 6 672 33.600.000 4 Orz 5.000 200 25.200 126.000.000 5 Mazăre 5.000 80 5.600 28.000.000 6 Lucernă 20.000 20 980 19.600.000 TOTAL CHELTUIELI CU SĂMÂNŢA=555.100.000 lei 5.1.2. CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII Nr. crt. Cultura Consum litrii/ha Preţ lei/kg Cheltuieli totale (lei) 1 Grâu 200 15.000 735.000.000 2 Porumb 120 15.000 176.400.000 3 Floarea soarelui 200 15.000 336.000.000 4 Orz 200 15.000 378.000.000 5 Mazăre 150 15.000 157.500.000 6 Lucernă 100 15.000 73.500.000 TOTAL CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII=1.856.400.000 lei 5.1.3. CHELTUIELI CU ÎNGRĂŞĂMINTELE Preţ complexe (65%-N, 20%-P, 15%-K)=7.000 lei/kg Preţ N=6.000 lei/kg Nr.crt. Cultura Complexe (septembrie) kg/ha N februarie-martie Preţ lei/ha Preţ total 1 Grâu 200 150 2.150.000 526.750.000 2 Orz 200 150 2.150.000 270.900.000 Nr.crt. Cultura Complexe (între discuitul 1 şi 2) ha N în vegetaţie (ha) Preţ total la ha (lei) Preţ total (lei) 1 Floarea soarelui Martie-200 150 2.150.000 240.800.000 2 Porumb Aprilie-200 150 2.150.000 210.700.000 Nr.crt. Cultura Complexe feb.-martie (ha) Preţ la ha Preţ total 1 Mazăre 150 1.050.000 73.500.000 Nr.crt. Cultura Complexe octombrie (ha) Preţ la ha Preţ total 1 Lucernă 150 1.050.000 51.450.000 CHELTUIELI CU ÎNGRĂŞĂMINTELE=1.374.100.000 lei 5.1.4. CHELTUIELI CU ERBICIDE Nr.crt. Cultura Cheltuieli (lei/ha) Cheltuieli totale 1 Grâu 1.200.000 294.000.000 2 Porumb 1.200.000 117.600.000 3 Floarea soarelui 1.200.000 134.400.000 4 Orz 1.200.000 151.200.000 5 Mazăre 1.200.000 84.000.000 6 Lucernă 1.200.000 58.800.000 CHELTUIELI CU ERBICIDATUL=840.000.000 lei 5.1.5. CHELTUIELI CU MATERIALELE Nr.crt. Cultura Cheltuieli totale (lei) 1 Grâu 676.000.000 2 Porumb 513.000.000 3 Floarea soarelui 618.000.000 4 Orz 582.000.000 5 Mazăre 510.000.000 6 Lucernă 408.000.000 CHELTUIELI CU MATERIALELE=3.307.000.000 lei 5.1.6. CHELTUIELI CU FORŢA DE MUNCĂ Nr.crt. Nr. angajaţi Salariu mediu lunar/persoană Salariu mediu anual/persoană Salariu anual total 1 10 3.600.000 43.200.000 432.000.000 5.1.7. CHELTUIELI DIN PRESTĂRI SERVICII Nr.crt. Specificare Suprafaţa (ha) Lucrări mecanice (lei) Tratamente chimice (lei) Cheltuieli totale (lei) 1 Prestări servicii 18 25.200.000 14.400.000 39.600.000 5.1.8. CHELTUIELI CU ARENDA Din totalul de 200 ha luate în arendă societatea a cultivat pe ele aceleaşi proporţii ale culturilor, nefăcând o solă sau mai multe separat. Astfel la grâu avem: 35%-70 ha, la porumb 14%-28 ha, la floarea soarelui 16%-32 ha, la orz 18%-36 ha, la mazăre 10%-20 ha, la lucernă 7%-14 ha. Pentru arendarea terenului, societatea a negociat cu proprietarii de terenuri mărimea arendei care este (la ha) următoarea: grâu-1000 kg, porumb-1000 kg, floarea soarelui-800 kg, orz-1000 kg, mazăre-800 kg, lucernă-5.000 kg. Nr.crt. Cultura Suprafaţa (ha) Arenda la ha (kg) Arenda la ha lei (stas) Arenda totală (lei) 1 Grâu 70 1.000 4.050.000 283.500.000 2 Porumb 28 1.000 4.050.000 113.400.000 3 Floarea soarelui 32 800 4.320.000 138.240.000 4 Orz 36 1.000 3.150.000 113.400.000 5 Mazăre 20 800 2.880.000 57.600.000 6 Lucernă 14 5.000 4.500.000 63.000.000 CHELTUIELI CU ARENDA=769.140.000 lei 5.1.9. CHELTUIELI CU APA PENTRU IRIGAŢII Nr.crt. Cultura Suprafaţa totală (ha) Cant. apă l/700 ha Preţ lei/1l apă Preţ total (lei) 1 Grâu 245 245.000 1.500 367.500.000 2 Porumb 98 98.000 1.500 147.000.000 3 Floarea soarelui 112 112.000 1.500 168.000.000 4 Orz 126 126.000 1.500 189.000.000 5 Mazăre 70 56.000 1.500 84.000.000 6 Lucernă 49 39.200 1.500 58.800.000 CHELTUIELI CU IRIGAŢIILE=1.014.300.000 lei CHELTUIELI TOTALE ALE SOCIETĂŢII=10.187.640.000 lei 5.2. ANALIZA VENITURILOR UNITĂŢII AGRICOLE 5.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE Nr. crt. Cultura Suprafaţa cultivată (ha) Producţia la ha (kg) Producţia totală (kg) Producţia totală stas (to) Preţ vânzare (lei/kg) Venituri totale (mii lei) 1 Grâu 245 5.000 1.225.000 1.102,5 4.500 4.961.250 2 Porumb 98 6.000 588.000 529,2 4.500 2.381.400 3 Floarea Soarelui 112 2.500 280.000 252 6.000 1.512.000 4 Orz 126 6.000 756.000 680,4 3.500 2.381.400 5 Mazăre 70 3.000 210.000 189 4.000 756.000 6 Lucernă 49 20.000 980.000 882 1.000 882.000 VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE=12.874.050.000 lei 5.2.2. VENITURI DIN PRESTĂRI SERVICII Nr.crt. Prestări servicii (ha) Venituri totale (lei) 1 18 54.000.000 VENITURI DIN PRESTĂRI SERVICII=54.000.000 lei VENITURI TOTALE ALE UNITĂŢII AGRICOLE=12.928.050.000 lei CAPITOLUL 6 BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI Nr. crt. INDICATORI U.M. VALOARE 1 Venituri din exploatare d.c.: -din producţia vegetală mii lei 12.874.050 -din prestare servicii mii lei 54.000 2 Cheltuieli totale d.c.: -cheltuieli pentru exploatare mii lei 9.378.900 -cheltuieli pentru prestări servicii mii lei 39.600 -cheltuieli cu arenda mii lei 769.140 -alte cheltuieli mii lei ------ 3 Profit brut mii lei 2.740.410 4 Profit net mii lei 2.055.307,5 5 Rata profitului % 20,17 Această rată a profitului a fost realizată datorită cumulării acţiunii a doi factori (s-a creat o sinergie) importanţi: irigarea culturilor dar şi arendarea a 200 ha teren arabil pe lângă cei 500 ha deţinuţi de unitatea agricolă. Cheltuielile totale generate de arendarea a 200 ha au fost de 4,1 mld. lei, iar veniturile totale de pe urma arendării au fost de circa 40% din totalul veniturilor societăţii din activitatea de producţie adică aproximativ de 5 mld. lei, ceea ce a dus la obţinerea unei rate a profitului în funcţie de cheltuielile totale de circa 20%. De asemenea, mărimea arendei negociate a fost una în condiţii foarte bune pentru societate, cheltuielile efective cu arenda fiind de 0,7 mld. lei. Astfel, rata profitului s-a dublat faţă de cea din 1999, s-a triplat faţă de cea din 2000 dar a fost mai mică decât cea din anul 1998: 30%. Totuşi s-au pus bazele unei creşteri economice a societăţii într-un ritm susţinut, iar în cazul arendării de noi terenuri s-au format perspectivele unei creşteri economice durabile. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat Word
Free Download Referat PDF |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
