1
Capitolul 1


FUNDAMENTELE TEORETICE ALE PLANULUI DE AFACERI

 

1.1. NECESITATEA PLANULUI DE AFACERI
   
            Planul de afaceri se refera fie la promovarea unei firme noi,fie la lansarea unui proiect important intr-o întreprindere existenta.   
             Planul de afaceri este rezultatul unei activitati utile de-alungul procesului de concepere si dezvoltare a proceselor noi si inventive.In mod egal,el joaca un rol important in aplicarea unei operatiuni de restructurare a intreprinderilor.In cele din urma devine obligatoriu cu ocazia investigarii partenerilor financiari.Planul de afaceri este un dosar in care se concentreaza studiul analitic si exhaustiv al tuturor aspectelor unui proiect sau al unei intreprinderi.El contine un plan amanuntit de actiune,precum si o evaluare a rentabilitatii de perspectiva a proiectului propus.
             Planul de afaceri este un instrument necesar:intreprinzatorilor care creaza o societate sau cauta parteneri pentru intreprinderile lor;gestionarilor de proiecte;managerilor care propun activitati noi,altor persoane decat cele care sunt deja responsabile in cadrul unor intreprinderi deja existente.
             Planul de afaceri este important in toate sectoarele,industrial sau servicii,in mod independent de gradul lor de inovatie tehnica sau marketing.Planul de afaceri devine din ce in ce mai mult un instrument indispensabi,cu ajutorul caruia se poate reusi in orice domeniu.
    Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul interpriderii pentru a găsi soluţii ca aceasta să devină competitivă. Se urmăreşte asanarea activităţilor nerentabile, cunoaşterea şanselor intreprinderii de a deveni competitivă pe piaţă, de a-şi relansa şi stabiliza activitatea economică sau de a intra în faliment.
    Informaţiile necesare în vederea măsurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică din bilanţul contabil şi anexele acestuia, din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli, din investigarea şi evaluarea stării tehnice a interprinderii şi a desfăşurării proceselor tehnologice, din studii de marketing, din analiza bonităţii şi a previziunilor financiare, etc.
    

1.2.CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI

       
    Planul de afaceri este un studiu complex care se elaborează în vederea începerii unei afaceri noi, în cazul în care interprinderea solicită credite pentru investiţii şi restructurare, pentru constituirea unei societăţi mixte, în caz de fuziune, divizare, etc. Planul de afaceri permite investitorilor de capital, băncilor, altor agenţi economici să cunoască starea actuală şi perspectivele întreprinderii în competiţie cu alţi parteneri. Planul de afaceri trebuie să dea răspunsuri la câteva întrebări fundamentale:Cine sunteţi? Ce faceţi? De unde veniţi? Unde vreţi să ajungeţi?.
    Planul de afaceri trebuie să fie realist, fiabil, credibil, ambiţios şi să cuprindă indicatori tehnici şi economico-financiari care să poată fi realizaţi pe termen şi lung. Din stabilirea clară a obiectivelor strategice şi din fundamentarea indicatorilor trebuie să se contureze soluţii şi măsuri concrete care permit realizarea scopurilor propuse. Planul de afaceri se fundamentează pe o concepţie strategică, care să asigure întreprinderii (firmei) creşterea puterii competiţionale şi maximizarea profitului. La elaborarea acestei lucrări trebuie angrenată întreaga echipă de conducere.
    Planul de afaceri trebuie să cuprindă un rezumat care să prezinte elementele esenţiale ce rezultă din analiză şi proiectare şi o scurtă caracterizare a produselor care constituie obiectul proiectului. Această caracterizare se referă la perspectiva relansării firmei ca urmare a mediului economic favorabil şi a realizării unor performanţe ridicate în comparaţie cu alţi agenţi ecnomici.
    Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea concepţiei şi de efortul depus pentru reuşita lui. Planul de afaceri cuprinde două părţi: diagnosticul economic şi evaluarea activităţii viitoare.    


Capitolul 2


DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIARAL SOCIETATII


2.1.PREZENTAREA SOCIETATII AGRICOLE


               Denumirea societatii: Societatea Comerciala AGRO ILFOV S.R.L.
S.C.AGRO ILFOV S.R.L.s-a infiintat in anul 1995 ca persoana juridica si functioneaza potrivit prevederilor legii 36/1991.Societatea s-a constituit de catre proprietarii agricoli in scopul exploatarii terenurilor agricole detinute si executarea de lucrari mecanizate asupra pamantului apartinand proprietarilor acestuia.
               Este situata in zona de campie si face parte din unitatile cu potential,participand la aprovizionarea cu materiale la industria locala :unitati de morarit si de panificatie.
                Avand in vedere posibilitatile acestea,societatea doreşte ca,în sensul cresterii dimensiunii sale,sa arendeze teren,in conditiile legii65/1998.Asociatii sunt persoane fizice,atat fostii proprietari de terenuri cat si mostenitori ai acestora,beneficiari ai legii fondului funciar.


              
NR.CRT.
SPECIFICARE
U.M.
CANTITATE

      1
SUPRAFATA
SOCIETATII
HA.
     500

      2
NR. MEMBRII
ASOCIATI
NR.
     600

      3
SUPRAFATA
ADUSA IN
FOLOSINTA/
ASOCIAT
HA.
     0,83

      4
SUPRAFATA
ARENDATA
HA.
     200




2.2.ANALIZA POTENTIALULUI INTERN

2.2.1.DIAGNOSTICUL ORGANIZARII STRUCTURALE

Administrarea societatii se face de Adunarea Generala a Asociatiilor si de un manager ales de aceasta.Forta de munca de care dispune societatea este formata din muncitori permanenti si din asociati care doresc sa participe la munca.Structura fortei de munca este diferentiata pe categorii de varsta si sex si ca nivel de pregatire profesionala.




NR.CURENT    SPECIFICARE    NUMAR
1    TOTAL
SALARIATI    10
2    CU STUDII
SUPERIOARE    2
3    BARBATI    6
4    CU VARSTA
PESTE 62 ANI    1
5    FEMEI    4
6    CU VARSTA
PESTE 57 ANI    1


2.2.2.DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI MATERIAL


                  Mijloacele fixe existente constau din sediul societatii si din parcul de masini agricole.Acestea din urma au fost achizitionate in cea mai mare parte a lor dupa 1995.Avand in vedere durata relativ redusa de folosire a lor,acestea asigura indicatori calitativi de lucru,contribuind la cresterea productiei.     





 
NR.CRT.    SPECIFICARE    U.M.    CANTITATE
1    TRACTOR U650    BUC    4
2    TRACTOR U800    BUC    2
3    PLUG 3-5 TRUPITE    BUC    2
4    SEMANATOARE
BOB CU BOB    BUC    1
5    SEMANATOARE
PAIOASE    BUC    1
6    GRAPA    BUC    1
7    COMBINA    BUC    5
8    DISC    BUC    4
9    REMORCA    BUC    5




 
2.2.3.ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE
          

                Aceasta analiza economico-financiara reprezinta cel mai substantial instrument de analiza,cu impact puternic asupra deciziilor viitoare ale managerilor.





NR.
CRT.    INDICATORI    U.M.    SUME
1998    SUME
1999    SUME
2000    PROC.
1998    PROC.
1999    PROC.
2000
    1    Venituri din
exploatare    Mii
Lei    3063563    3263219    3389400            
    -productia
vanduta    Mii
lei    3063563    3263219    3389400            
    -prestari
servicii    Mii
Lei    69821    65265    70000            
    2    Cheltuieli din
Exploatare    Mii
Lei    2815781    2973335    3025620            
    3    Profit net    Mii
lei    885836    202263    272835            
    4    Rata profitului    Procente                        

         Pe baza informatiilor furnizate de societate se pot calcula,de asemenea,indicatorii financiari inregistrati,astfel:


Nr.crt.    Indicatori    U.m.    1998    1999    2000
1    Rata lichiditatii
Imediate    Lei    0,62    1,08    0,92

2    Rata
Lichiditatii
Curente    Lei    0,65    1,06    0,97
3    Rata datoriilor    Lei    0,29    0,40    0,43
4    Solvabilitate
Financiara    Lei    0,16    0,16    2,95
5    Viteza de rotatie a
Activelor
Circulante    Lei    7,96    5,87    5,30
          6    Marja de
Profit    Lei    28    6,19    9,04
          7     Rata rentabilitatii
Resurselor
Consumate    Lei    31    6,80    9,01


CAPITOLUL 3

PIATA


CLIENŢII SOCIETĂŢII:

    GRAU:*fabrica de pâine Berceni:60%
        :*fabrica de pâine Spicul:40%

    PORUMB:*fabrica de bere Fulbier:25%
              :*fabrica de bere Tuborg:40%
              :*fabrica de bere Gambrinus:35%


    FLOAREA SOARELUI:*fabrica de ulei:Muntenia:30%
                    :*fabrica de ulei:Soleil:30%
                    :*fabrica de ulei:Floriol:40%
    
    ORZ:*S.C.Cervenia S.R.L.:100%


    
    MAZARE:*S.C.RÂURENI S.R.L.:100%



    LUCERNA:*S.C.CERVENIA S.R.L.:100%


FURNIZORII SOCIETĂŢII


Furnizorii societăţii sunt cei pentru :sămânţa, combustibili, materiale, îngrăşăminte, erbicide, apă pentru irigaţii, lucrările de amenajare, întreţinere si recoltare realizându-se de către societate.


    SĂMÂNŢĂ:*-S.C. CEREALCOM S.A. DOLJ: 50%
            :*-S.C. CEREALCOM S.A. IALOMIŢA:50%



    COMBUSTIBILI :*- S.C. PETROM S.A.:80%
                :*- S.C. LUKOIL ROMÂNIA S.A.:20%



    MATERIALE:*-S.C. JENŢI AUTO DRĂGĂŞANI S.A.:30%
               :*-S.C. KAPA S.R.L.(baterii auto):20%
               :*-S.C. RULMENTUL ALEXANDRIA S.A.:35%
               :*-S.C. GEROMED S.A. (geamuri auto) :5%
               :*-S.C. PRES S.R.L.(cauciucuri) :10%


    ÎNGRĂŞĂMINTE, ERBICIDE, PESTICIDE:
            :*-S.C. OLTCHIM S.A.:80%
            :*-S.C. PUNDVILCHIM  S.A.:20%    



    APĂ PENTRU IRIGAŢII:*-S.C. AQUA NOVA S.A.:100%    



CONCURENŢII SOCIETĂŢII


    În această zonă societatea nu are nici un concurent destul de puternic astfel încât să poată face faţă pe piaţă, deoarece potenţialii concurenţi nu îşi permit să aloce sume mari de bani ei neavând puterea financiară a societăţii. Potenţialii concurenţi sunt reprezentaţi de micii cultivatori de terenuri agricole ce nu pot pune mari probleme. Prin arendarea a 200 ha de teren arabil unitatea agricolă se va întării, acest lucru ducând la o dezvoltare puternică, în sensul întăririi poziţiei sale pe piaţă dar şi de eliminare a potenţialilor concurenţi.
 








CAPITOLUL 4

PROGRAMUL DE PRODUCŢIE
    
    

4.1. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII


    În ultimii 3 ani s-au realizat, la fiecare dintre culturi, aproximativ aceleaşi producţii: la grâu producţii de 3000-3500 kg/ha, la porumb de 4000-4500 kg/ha, la floarea soarelui de aproximativ 1750 kg/ha, la orz de 4000-4500 kg/ha, la mazăre de 1500-2000 kg/ha iar la lucernă s-au realizat producţii de 14.000-16.000 kg/ha, toate producţiile fiind realizate în condiţii de cultură neirigată.
    Datorită integrării în activitatea de producţie a sistemului de irigaţii, producţiile finale ce se vor realiza vor fi cu 20-30% mai ridicate.

4.1.1. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA GRÂU

    Pmedie=P1998+P1999+P2000/3=10.000/3=3.333*130/100=5.000 kg/ha


4.1.2. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA PORUMB

    Pmedie=6.000 kg/ha    

4.1.3. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA FLOAREA SOARELUI

    Pmedie=2.250 kg/ha

4.1.4. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA ORZ

    Pmedie=6.000 kg/ha

4.1.5. PROCNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA MAZĂRE

    Pmedie=3.000 kg/ha

4.1.6. PROGNOZAREA PRODUCŢIEI MEDII LA LUCERNĂ

    Pmedie=20.000 kg/ha



    Prognozarea producţiei medii s-a realizat analizând producţiile medii înregistrate în ultimii 3 ani, această analiză putând da rezultate datorită diferenţei mici de timp: 3 ani.


    
Nr.crt.    Cultura    Producţia în 1999
Kg/ha    Producţia în 1999
Kg/ha    Producţia în 2000
Kg/ha    Prognoza fără irigaţii în
2001    Prognoza cu irigaţii în 2001
1    Grâu    3.200    3.500    3.000    3.300    5.000
2    Porumb    4.000    4.000    4.500    4.200    6.000
3    Floarea
soarelui    2.000    1.700    1.700    1.750    2.500
4    Orz    4.000    4.200    4.200    4.200    6.000
5    Mazăre    2.000    1.700    2.000    1.800    3.000
6    Lucernă    18.000    17.000    16.000    17.000    20.000
 


1 4.2. OPTIMIZAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE

    Determinarea suprafeţelor pe care fiecare cultură le va ocupa se va realiza pe baza rentabilităţii fiecăreia dintre ele: grâu-32%, porumb-18%, orz-28%, floarea soarelui-25%, lucernă-15%, mazăre-14%. Aceste procente ale rentabilităţii sunt aproximative, până la recoltare putând apărea condiţii pentru depăşirea sau scăderea producţiilor.

    
Nr.crt.    Cultura    Suprafaţa
        ha    %
1    Grâu    245    35
2    Porumb    98    14
3    Floarea soarelui    112    16
4    Orz    126    18
5    Mazăre    70    10
6    Lucernă    49    7




Optimizarea producţiei se realizează pe baza unui asolament raţional şi bine gândit, ţinându-se seama de modalitatea de rotaţie a culturilor. Întreaga suprafaţă a unităţii agricole se împarte în 7 sole a câte 100 ha fiecare pe care se va aplica rotaţia culturilor după cum urmează:

    
Nr. solă    Cultura 2001    Cultura 2002    Cultura 2003
    anterioară    viitoare    anterioară    viitoare    anterioară    Viitoare
1    grâu    grâu    grâu    grâu    grâu    porumb şi lucernă
2    grâu    grâu    grâu    grâu    grâu    floarea
soarelui
3    grâu şi
porumb    porumb    porumb    porumb    porumb    grâu
4    porumb şi orz    porumb
şi orz    porumb
şi orz    porumb şi orz    porumb şi orz    grâu
5    orz şi
floarea soarelui    mazăre şi lucernă    mazăre şi lucernă    mazăre şi lucernă    mazăre şi lucernă    grâu şi orz
6    floarea soarelui şi mazăre    fl. soarelui şi mazăre    fl. soarelui şi mazăre    fl. soarelui şi mazăre    fl. soarelui şi mazăre    orz şi mazăre
7    mazăre şi
lucernă    floarea soarelui    floarea soarelui    floarea soarelui    floarea soarelui    mazăre şi lucernă



CAPITOLUL 5

ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE
ALE UNITĂŢII AGRICOLE


    5.1. ANALIZA CHELTUIELILOR UNITĂŢII AGRICOLE


    5.1.1. CHELTUIELILE CU SĂMÂNŢA


    
Nr. crt.    Sămânţa    Preţ lei/kg    Cantitate kg/ha    Total cantitate (kg)    Total preţ
(lei)
1    Grâu    5.000    220    53.900    269.500.000
2    Porumb    40.000    20    1.960    78.400.000
3    Floarea soarelui    50.000    6    672    33.600.000
4    Orz    5.000    200    25.200    126.000.000
5    Mazăre    5.000    80    5.600    28.000.000
6    Lucernă    20.000    20    980    19.600.000





    TOTAL CHELTUIELI CU SĂMÂNŢA=555.100.000 lei









    5.1.2. CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII


    
Nr. crt.    Cultura    Consum
litrii/ha    Preţ
lei/kg    Cheltuieli
totale (lei)
1    Grâu    200    15.000    735.000.000
2    Porumb    120    15.000    176.400.000
3    Floarea soarelui    200    15.000    336.000.000
4    Orz    200    15.000    378.000.000
5    Mazăre    150    15.000    157.500.000
6    Lucernă    100    15.000    73.500.000


    TOTAL CHELTUIELI CU COMBUSTIBILII=1.856.400.000 lei


    5.1.3. CHELTUIELI CU ÎNGRĂŞĂMINTELE

    Preţ complexe (65%-N, 20%-P, 15%-K)=7.000 lei/kg
    Preţ N=6.000 lei/kg


    
Nr.crt.    Cultura    Complexe
(septembrie)
kg/ha    N
februarie-martie    Preţ
lei/ha    Preţ
total
1    Grâu    200    150    2.150.000    526.750.000
2    Orz    200    150    2.150.000    270.900.000
    
Nr.crt.    Cultura    Complexe
(între discuitul 1 şi 2) ha    N
în vegetaţie
(ha)    Preţ total
la ha (lei)    Preţ total
(lei)
1    Floarea
soarelui    Martie-200    150    2.150.000    240.800.000
2    Porumb    Aprilie-200    150    2.150.000    210.700.000

    
    
Nr.crt.    Cultura    Complexe
feb.-martie
(ha)    Preţ la ha    Preţ total
1    Mazăre    150    1.050.000    73.500.000


Nr.crt.    Cultura    Complexe
octombrie (ha)    Preţ la ha    Preţ total
1    Lucernă    150    1.050.000    51.450.000




    CHELTUIELI CU ÎNGRĂŞĂMINTELE=1.374.100.000 lei


5.1.4. CHELTUIELI CU ERBICIDE


    
Nr.crt.    Cultura    Cheltuieli (lei/ha)    Cheltuieli totale
1    Grâu    1.200.000    294.000.000
2    Porumb    1.200.000    117.600.000
3    Floarea
soarelui    1.200.000    134.400.000
4    Orz    1.200.000    151.200.000
5    Mazăre    1.200.000    84.000.000
6    Lucernă    1.200.000    58.800.000


    CHELTUIELI CU ERBICIDATUL=840.000.000 lei









    

    5.1.5. CHELTUIELI CU MATERIALELE

    
Nr.crt.    Cultura    Cheltuieli totale (lei)
1    Grâu    676.000.000
2    Porumb    513.000.000
3    Floarea
soarelui    618.000.000
4    Orz    582.000.000
5    Mazăre    510.000.000
6    Lucernă    408.000.000


    CHELTUIELI CU MATERIALELE=3.307.000.000 lei


    5.1.6. CHELTUIELI CU FORŢA DE MUNCĂ


    
Nr.crt.    Nr. angajaţi    Salariu
mediu lunar/persoană    Salariu mediu
anual/persoană    Salariu
anual total
1    10    3.600.000    43.200.000    432.000.000



    5.1.7. CHELTUIELI DIN PRESTĂRI SERVICII


    
Nr.crt.    Specificare    Suprafaţa
(ha)    Lucrări mecanice
(lei)    Tratamente
chimice
(lei)    Cheltuieli
totale (lei)
1    Prestări
servicii    18    25.200.000    14.400.000    39.600.000
    




5.1.8. CHELTUIELI CU ARENDA


 
    Din totalul de 200 ha luate în arendă societatea a cultivat pe ele aceleaşi proporţii ale culturilor, nefăcând o solă sau mai multe separat. Astfel la grâu avem: 35%-70 ha, la porumb 14%-28 ha, la floarea soarelui 16%-32 ha, la orz 18%-36 ha, la mazăre 10%-20 ha, la lucernă 7%-14 ha. Pentru arendarea terenului, societatea a negociat cu proprietarii de terenuri mărimea arendei care este (la ha) următoarea: grâu-1000 kg, porumb-1000 kg, floarea soarelui-800 kg, orz-1000 kg, mazăre-800 kg, lucernă-5.000 kg.


    
Nr.crt.    Cultura    Suprafaţa (ha)    Arenda la ha (kg)    Arenda la ha lei (stas)    Arenda
totală (lei)
1    Grâu    70    1.000    4.050.000    283.500.000
2    Porumb    28    1.000    4.050.000    113.400.000
3    Floarea soarelui    32    800    4.320.000    138.240.000
4    Orz    36    1.000    3.150.000    113.400.000
5    Mazăre    20    800    2.880.000    57.600.000
6    Lucernă    14    5.000    4.500.000    63.000.000


    CHELTUIELI CU ARENDA=769.140.000 lei


    5.1.9. CHELTUIELI CU APA PENTRU IRIGAŢII


Nr.crt.    Cultura    Suprafaţa
totală (ha)    Cant. apă
l/700 ha    Preţ
lei/1l apă    Preţ total
(lei)
1    Grâu    245    245.000    1.500    367.500.000
2    Porumb    98    98.000    1.500    147.000.000
3    Floarea
soarelui    112    112.000    1.500    168.000.000
4    Orz    126    126.000    1.500    189.000.000
5    Mazăre    70    56.000    1.500    84.000.000
6    Lucernă    49    39.200    1.500    58.800.000

    CHELTUIELI CU IRIGAŢIILE=1.014.300.000 lei


    CHELTUIELI TOTALE ALE SOCIETĂŢII=10.187.640.000 lei




    5.2. ANALIZA VENITURILOR UNITĂŢII AGRICOLE


    5.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE

    
Nr. crt.    Cultura    Suprafaţa
cultivată
(ha)    Producţia
la ha (kg)    Producţia
totală
(kg)    Producţia
totală
stas (to)    Preţ
vânzare
(lei/kg)    Venituri
totale
(mii lei)
1    Grâu    245    5.000    1.225.000    1.102,5    4.500    4.961.250
2    Porumb    98    6.000    588.000    529,2    4.500    2.381.400
3    Floarea
Soarelui    112    2.500    280.000    252    6.000    1.512.000
4    Orz    126    6.000    756.000    680,4    3.500    2.381.400
5    Mazăre    70    3.000    210.000    189    4.000    756.000
6    Lucernă    49    20.000    980.000    882    1.000    882.000
    


    VENITURI DIN ACTIVITATEA DE PRODUCŢIE=12.874.050.000 lei


    5.2.2. VENITURI DIN PRESTĂRI SERVICII

    
Nr.crt.    Prestări servicii (ha)    Venituri totale (lei)
1    18    54.000.000


    VENITURI DIN PRESTĂRI SERVICII=54.000.000 lei



    VENITURI TOTALE ALE UNITĂŢII AGRICOLE=12.928.050.000 lei


CAPITOLUL 6

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI


    
Nr. crt.    INDICATORI    U.M.    VALOARE
1    Venituri din exploatare d.c.:
-din producţia
vegetală    mii lei    12.874.050
    -din prestare
servicii    mii lei    54.000
2    Cheltuieli totale d.c.:
-cheltuieli pentru
exploatare    mii lei    9.378.900
    -cheltuieli pentru
prestări servicii    mii lei    39.600
    -cheltuieli cu
arenda    mii lei    769.140
    -alte cheltuieli    mii lei    ------
3    Profit brut    mii lei    2.740.410
4    Profit net    mii lei    2.055.307,5
5    Rata profitului    %    20,17


    Această rată a profitului a fost realizată datorită cumulării acţiunii a doi factori (s-a creat o sinergie) importanţi: irigarea culturilor dar şi arendarea a 200 ha teren arabil pe lângă cei 500 ha deţinuţi de unitatea agricolă.
    Cheltuielile totale generate de arendarea a 200 ha au fost de 4,1 mld. lei, iar veniturile totale de pe urma arendării au fost de circa 40% din totalul veniturilor societăţii din activitatea de producţie adică aproximativ de 5 mld. lei, ceea ce a dus la obţinerea unei rate a profitului în funcţie de cheltuielile totale de circa 20%. De asemenea, mărimea arendei negociate a fost una în condiţii foarte bune pentru societate, cheltuielile efective cu arenda fiind de 0,7 mld. lei. Astfel, rata profitului s-a dublat faţă de cea din 1999, s-a triplat faţă de cea din 2000 dar a fost mai mică decât cea din anul 1998: 30%. Totuşi s-au pus bazele unei creşteri economice a societăţii într-un ritm susţinut, iar în cazul arendării de noi terenuri s-au format perspectivele unei creşteri economice durabile.