1
Suveranitatea
Creionate cu cāteva
decenii īn urma, procesele integrationiste de pe glob sunt tot mai
īnchegate si evolutia lor este accelerata de tehnologie, fluxurile
comerciale, migratia fortei de munca etc.. Īn acelasi timp, gama de
amenintari si riscuri la care este expusa societatea umana se
diversifica, pentru ca si organizatiile teroriste si criminalitatea
organizata evolueaza potrivit acelorasi conditii favorabile.
Desi nu constientizam
aceste schimbari, prinsi īn vāltoarea evenimentelor interne, nu
īnseamna ca acestea nu au loc. Suntem atinsi nu numai de efectele unei
crize financiare internationale, ci si de faptul ca “jucam” īntr-un
sistem Proiectele majore ale Romāniei de dupa 1989 au fost acelea de a
adera la Alianta Nord-Atlantica si de a fi membra a Uniunii
Europene. Am devenit astfel o frontiera, cu tot ceea ce īnseamna acest
lucru. Pāna īn inima Uniunii Europene se trece, asadar, prin Romānia.
Pot fi facute infiltrari si desfasurate operatiuni de spionaj de pe
teritoriul Romāniei īndreptate īmpotriva Uniunii Europene, pot cauta
gazduire grupari si organizatii teroriste, pot fi fortate granitele
tarii de organizatii criminale pentru trafic de droguri, trafic
de arme, contrabanda migratie ilegala. Uniunea Europeana parcurge un
drum alert pentru coagularea sa, preocupata de aceasta dinamica.
Proiectiile deceniilor viitoare arata ca Europa nu se poate misca
fara un consens al tarilor membre si care sa constientizeze avāntul
Chinei, Indiei, Braziliei si revenirea Rusiei. Lumea noua, prefigurata
de China, India si Brazilia, are avantajul imenselor resurse umane, pe
cānd Uniunea Europeana calculeaza un deficit major īn acest domeniu.
Transformarea serviciilor de informatii ale Romāniei trebuie sa tina
cont de noul context. Pe nesimtite, va veni ziua īn care si īn domeniul
serviciilor de informatii vom vorbi despre transferul de suveranitate.
Asemeni Bancii Nationale a Romāniei, care īntr-un orizont de timp
va deveni un soi de filiala a Bancii Centrale Europene, si serviciile
de informatii romānesti vor fi intens conectate la structuri care acum
sunt īnca īn faza incipienta. Operatiunile comune antiteroriste si
contrateroriste, precum si cele īn domeniul combaterii criminalitatii
organizate nu mai reprezinta ceva inedit. Suspiciunea inerenta cu care
se priveau ofiterii de informatii din state europene diferite īn
primele momente de contact este de- acum istorie. La fel se va īntampla
si īn cazul operatiunilor de contraspionaj si spionaj, iar cu timpul,
combaterea celor care planifica infiltrarea organizatiilor europene va
deveni o misiune primordiala. Nu conteaza ca aceste lucruri sunt
vazute, de unii ofiteri de informatii, ca o subminare a identitatii
nationale sau ca transformarile acestea par atāt de īndepartate īncāt
nu merita momentan atentie. Si aceasta deoarece la nivel
supranational Uniunea Europeana este programata a fi o putere globala,
iar inclusiv acei ofiteri vor fi conditionati, prin politicile
nationale si europene, sa prioritizeze si sa actioneze īn acest sens.
Va deveni o problema a
serviciilor chiar si īncercarea de influentare, de catre entitati
extracomunitare, a politicilor comerciale ale unei companii germane,
franceze sau poloneze din domenii precum telecomunicatii,
financiar-bancar si energetic.
Pasul avut īn vedere
trebuie sa vizeze, īn opinia mea, cel putin o perioada de 15 ani. Pāna
la urma, faptul ca ne aflam la frontiera Uniunii Europene se poate
preschimba īntr-un atu, fiindca larga problematica la care serviciile
romānesti sunt nevoite sa gaseasca raspunsuri si sa se adapteze,
nivelul de profesionalism si cel de anticipare cresc. Capacitatile
nationale de intelligence si securitate si expertiza nationala īn
domeniu, cladite si ca urmare a experientei obtinute de f o r t e l e
romā n e din Arma t a , Jandarmerie, Politie, Protectie si Paza,
misiuni internationale sub egida ONU NATO, UE si OSCE, nu trebuie sa se
dilueze īn viitor. Prin cautarea, cu predilectie, a unor noi forme
concrete si energice de expresie īn context european si aliat, īn
conditiile unui transfer de suveranitate, vocea Romāniei va continua sa
fie auzita. Īn acelasi timp, antrenarea resursei umane din serviciile
de informatii romānesti īn competitiile pentru cāstigarea unor posturi
īn structurile si compartimentele europene de profil se impune sa nu
fie īntāmplatoare, ci sistematica si sustinuta. Cu fiecare an, pe
masura ce prezenta Romāniei īn Uniunea Europeana va fi privita ca un
lucru normal, raportarea cetateanului romān la serviciile de informatii
nationale nu va mai fi, īn niciun caz, la fel de concentrata. Aceasta
si pentru ca īntregile conotatii istorice nu vor mai avea aceeasi
intensitate ca īn trecut. Prin faptul ca are posibilitatea de a se
misca liber īn tot spatiul European cetateanul romān, la fel ca si
cetateanul oricarei tari membre UE, va viza īn primul rānd statul īn
care domiciliaza, fie si temporar. Īn acest context, serviciile de
informatii ale tarilor europene puternice vor īncerca sa provoace
transferul de suveranitate īnspre directia lor. Pentru tarile europene
din ultimele valuri de extindere, aceasta este marea provocare.
Serviciile de informatii romānesti au de impulsionat crearea centrului
supranational īn care controlul filialei sa nu fie renationalizat īn
favoarea altor servicii de informatii cu agenda dubla: īntāi nationala
si abia apoi europeana.
|