1                           Suveranitatea


         Creionate cu câteva decenii în urma, procesele integrationiste de pe glob sunt tot mai închegate si evolutia lor este accelerata de tehnologie, fluxurile comerciale, migratia fortei de munca etc.. În acelasi timp, gama de amenintari si riscuri la care este expusa societatea umana se diversifica, pentru ca si organizatiile teroriste si criminalitatea organizata evolueaza potrivit acelorasi conditii favorabile.

         Desi nu constientizam aceste schimbari, prinsi în vâltoarea evenimentelor interne, nu înseamna ca acestea nu au loc. Suntem atinsi nu numai de efectele unei crize financiare internationale, ci si de faptul ca “jucam” într-un sistem Proiectele majore ale României de dupa 1989 au fost acelea de a adera la Alianta Nord-Atlantica si de a fi membra a  Uniunii Europene. Am devenit astfel o frontiera, cu tot ceea ce înseamna acest lucru. Pâna în inima Uniunii Europene se trece, asadar, prin România. Pot fi facute infiltrari si desfasurate operatiuni de spionaj de pe teritoriul României îndreptate împotriva Uniunii Europene, pot cauta gazduire grupari si organizatii teroriste, pot fi fortate granitele tarii de organizatii criminale pentru trafic de  droguri, trafic de arme, contrabanda migratie ilegala. Uniunea Europeana parcurge un drum alert pentru coagularea sa, preocupata de aceasta dinamica. Proiectiile deceniilor viitoare  arata ca Europa nu se poate misca fara un consens al tarilor membre si care sa constientizeze avântul Chinei, Indiei, Braziliei si revenirea Rusiei. Lumea noua, prefigurata de China, India si Brazilia, are avantajul imenselor resurse umane, pe când Uniunea Europeana calculeaza un deficit major în acest domeniu. Transformarea serviciilor de informatii ale României trebuie sa tina cont de noul context. Pe nesimtite, va veni ziua în care si în domeniul serviciilor de informatii vom vorbi despre transferul de suveranitate. Asemeni Bancii Nationale a României,  care într-un orizont de timp va deveni un soi de filiala a Bancii Centrale Europene, si serviciile de informatii românesti vor fi intens conectate la structuri care acum sunt înca în faza incipienta. Operatiunile comune antiteroriste si contrateroriste, precum si cele în domeniul combaterii criminalitatii organizate nu mai reprezinta ceva inedit. Suspiciunea inerenta cu care se priveau ofiterii de informatii din state europene diferite în primele momente de contact este de- acum istorie. La fel se va întampla si în cazul operatiunilor de contraspionaj si spionaj, iar cu timpul, combaterea celor care planifica infiltrarea organizatiilor europene va deveni o misiune primordiala. Nu conteaza ca aceste lucruri sunt vazute, de unii ofiteri de informatii, ca o subminare a identitatii nationale sau ca transformarile acestea par atât de îndepartate încât nu merita momentan atentie. Si aceasta deoarece la  nivel supranational Uniunea Europeana este programata a fi o putere globala, iar inclusiv acei ofiteri vor fi conditionati, prin politicile nationale si europene, sa prioritizeze si sa actioneze în acest sens.
         Va deveni o problema a serviciilor chiar si încercarea de influentare, de catre entitati extracomunitare, a politicilor comerciale ale unei companii germane, franceze sau poloneze din domenii precum telecomunicatii, financiar-bancar si energetic.
         Pasul avut în vedere trebuie sa vizeze, în opinia mea, cel putin o perioada de 15 ani. Pâna la urma, faptul ca ne aflam la frontiera Uniunii Europene se poate preschimba într-un atu, fiindca larga problematica la care serviciile românesti sunt nevoite sa gaseasca raspunsuri si sa se adapteze, nivelul de profesionalism si cel de anticipare cresc. Capacitatile nationale de intelligence si securitate si expertiza nationala în domeniu, cladite si ca urmare a experientei obtinute de f o r t e l e româ n e din Arma t a , Jandarmerie, Politie, Protectie si Paza, misiuni internationale sub egida ONU NATO, UE si OSCE, nu trebuie sa se dilueze în viitor. Prin cautarea, cu predilectie, a unor noi forme concrete si energice de expresie în context european si aliat, în conditiile unui transfer de suveranitate, vocea României va continua sa fie auzita. În acelasi timp, antrenarea resursei umane din serviciile de informatii românesti în competitiile pentru câstigarea unor posturi în structurile si compartimentele europene de profil se impune sa nu fie întâmplatoare, ci sistematica si sustinuta. Cu fiecare an, pe masura ce prezenta României în Uniunea Europeana va fi privita ca un lucru normal, raportarea cetateanului român la serviciile de informatii nationale nu va mai fi, în niciun caz, la fel de concentrata. Aceasta si pentru ca întregile conotatii istorice nu vor mai avea aceeasi intensitate ca în trecut. Prin faptul ca are posibilitatea de a se misca liber în tot spatiul European cetateanul român, la fel ca si cetateanul oricarei tari membre UE, va viza în primul rând statul în care domiciliaza, fie si temporar. În acest context, serviciile de informatii ale tarilor europene puternice vor încerca sa provoace transferul de suveranitate înspre directia lor. Pentru tarile europene din ultimele valuri de extindere, aceasta este marea provocare. Serviciile de informatii românesti au de impulsionat crearea centrului supranational în care controlul filialei sa nu fie renationalizat în favoarea altor servicii de informatii cu agenda dubla: întâi nationala si abia apoi europeana.