Dionysos - zeul vinului
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
În mitologia greacă, zeii reprezintă personificările tuturor forÅ£elor
universului. BunăvoinÅ£a zeilor putea fi câÅŸtigată prin sacrificii ÅŸi
devoÅ£iune, aceÅŸtia având reputaÅ£ia de a fi capricioÅŸi. Până ÅŸi iubirile
lor puteau deveni periculoase. Lumea mitologiei greceşti este complexă:
războaie, intrigi ÅŸi zei, toate aceste elemente ajungând să se
încruciÅŸeze la un moment dat... |
|
|
1
Zeul Dionysos – zeul vinului
Multe personaje mitologice sunt legate de vin si vinificaţie. Astfel,
în Grecia de aceasta s-a ocupat zeul Dionis. În Grecia, beţia nu era un
fapt cunoscut înaintea apariţiei noului zeu Dionysos (zeul viţei de vie
si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea î.Hr., consumarea
băuturilor alcoolice devenise o parte importanta a vieţii de zi cu zi.
Grecii erau însă destul de inteligenţi pentru a remarca faptul că, deşi
vinul poate crea o stare plăcută, poate, de asemenea, să-l determine pe
un individ sa facă lucruri pe care în mod normal nu le-ar fi făcut sau
chiar să-şi iasă din minţi. Hipocrate, părintele medicinei, nota că
„vinul este un lucru minunat, folositor omului sănătos sau bolnav, dacă
se consumă cu măsură, potrivit constituţiei individuale”.
În Grecia, femeile obişnuiau sa consume foarte mult vin, acest lucru nu
era însă valabil şi pentru Sparta. Femeile nu aveau voie să consume
alcool deloc. Datorită calităţilor sale ameţitoare, vinul a devenit
repede un simbol religios. S-a răspândit repede în jurul Mediteranei.
Grecii îl beau după ce uscau strugurii la soare, vinul rezultat fiind
dulceag, gros si păstos, încât trebuiau să-l dilueze cu apă de mare
(originea şpriţului).
În Grecia antică vinul era consumat cu apă, consumul nediluat fiind
considerat un semn de desfrâu. Vinul se păstra in amfore de ceramică şi
în butoaie astupate cu cârpe înmuiate în ulei, pentru a împiedica
continuarea fermentaţiei. Vestigiile unor crame şi pivniţe antice,
descoperite pe versanţii de vest al Acropolei, precum şi în multe alte
părţi ale Greciei insulare, peninsulare şi continentale, atestă că
tehnica şi arta vinificaţiei erau cunoscute din antichitate.
Miotologia greacă cuprinde o colecţie de mituri care provin din Grecia
Antică. Aceste povestiri, familiare tuturor grecilor antici, formau
fundamente ritualurilor lor şi erau o reprezentare a lumii, cel puţin
până la Pitagora. Această mitologie reprezintă, în mare parte, sursa
celei romane.
În mitologia greacă, zeii reprezintă personificările tuturor forţelor
universului. Bunăvoinţa zeilor putea fi câştigată prin sacrificii şi
devoţiune, aceştia având reputaţia de a fi capricioşi. Până şi iubirile
lor puteau deveni periculoase. Lumea mitologiei greceşti este complexă:
războaie, intrigi şi zei, toate aceste elemente ajungând să se
încrucişeze la un moment dat.
1
Drama greaca, cu cele doua ramuri, tragedia si comedia (creata in
sec.VI i.Hr) se desprinde de lirica festiva a sarbatorilor dedicate lui
Dionysos (zeul vinului) . Teatrul lui Dionysos poate primi pana la 30
000 de spectatori , pe locurile cele mai bune aflandu-se magistratii si
preotii cetatii, pe banii carora aveau loc reprezentaiile teatrale , un
juriu desemneaza un invingator : poetul Eschil ( 525 – 450 i.Hr
Prometeu inlantuit, Persii, Cei 7 contra Tebei ) si Sofocle ( 496
–
406 i.Hr Oedip rege, Antigona , Electra )
DIONYSOS – in
mitologia greaca, zeul vinului si al vitei de
vie, denumit la romani si Bacchus. Dionysos era una dintre cele mai
importante divinitati cunoscute in vechime si al carei cult era
raspandit in intreaga lume. El era fiul lui Zeus si al muritoarei
Semele, fiica regelui Cadmus si a Harmoniei. Se spune ca, indemnata de
Hera, Semele l-a rugat pe Zeus sa i se arate in toata forta si
splendoarea sa zeiasca. Zeus ii indeplineste ruga: el i se infatiseaza
ca un nor de foc. Neputand insa suporta stralucirea acestei privelisti,
Semele cade fulgerata si naste, inainte de vreme.
Zeus ia copilul si-l adaposteste in propia lui coapsa de unde, la
termenul stabilit, se naste viu si nevatamat Dionysos (de aceea se
spunea ca, Dionysos era zeul care “s-a nascut de doua ori”). Ca sa- si
puna la adapost copilul de gelozia Herei, Zeus il incredinteaza regelui
Athamas si sotiei acestuia, Ino, ca sa-l creasca. In casa lor, Dionysos
traieste travestit in haine femeiesti pentru a nu fi recunoscut. Hera
ii da totusi de urma si, drept razbunare le ia mintile lui Ino si
Athamas. Atunci Zeus il trimite pe Dionysos departe la Nysa, si-l da in
grija nimfelor de acolo sa-l creasca.
Cand s-a facut mare Dionysos a inceput sa cutreiere intreaga lume:
Aegyptus, Syria, Phrygia, Thraciasi, in sfarsit, India. Dionysos a
coborat in infern ca sa caute umbra mamei lui si sa-i redea viata.
Hades s-a invoit sa i-o dea si Dinonysos a dus-o pe Semele cu sine in
Olympus. Cultul lui Dionysos era raspandit in intreaga lume veche. La
serbarile date in cinstea lui (dionysia sau bacchanalia) participa
toata lumea dar, mai ales, femeile. Atunci zeul era sarbatorit in
cantece si dansuri, adesea cu caracter orgiastic. Dionysos era
inchipuit insotit de un cortegiu alcatuit din bacchante, sileni,
satiri, etc.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|