1
Lacul Sfânta Ana
Lacul
Sfanta Ana este un lac de origine vulcanică,fiind singurul lac din
Europa
Centrală care s-a păstrat intact. Este situat în Masivul Ciumatul Mare
din Munţii
Harghitei,de pe stânga Oltului,în apropiere de Tuşnad.
Lacul este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins,denumit
Ciomatu(sau,după alte surse,Ciomadu),din masivul vulcanic Puciosu,locul
celei
mai recente erupţii vulcanice în Carpaţi şi în Europa de Est,care a
avut loc
acum câteva zeci de mii de ani(probabil mai recent de acum 42.000 ani).
Lacul
Sf. Ana se află la o altitudine de 946 m.De formă aproape
circulară,similar cu
o paletă de pictor,are o lungime de 620 m si o lăţime maximă de 460 m,o
suprafaţa de 19.50 ha şi o adâncime maximă de 7 m.
Lacul îşi completează apele numai din
precipitaţii,neavând izvoare.
Apa-fiind o apă aproape distilată-este extrem de
curată,mineralizaţia fiind de 0.002%,lacul este considerat cel mai
curat din
lume,dar din lipsa sărurilor minerale apa nu este potabilă.Capacitatea
trofică
redusă a apei lacului se datorează şi emanaţiilor mofetice prin fundul
lacului
si prin pereţii craterului.
Prima hartă bartimetrică a fost întocmită în anul
1909,atunci lacul avea o adâncime de 8.3 metri.In anul 1896 s-a
stabilit o adâncime
de 12 m.Deci între anii 1869 si 1955,lacul s-a colmatat simţitor
reducându-şi
adâncimea cu 5 m.
Pe fundul lacului exista un strat de mâl cu
grosimea
de 1.2-2 m,provenit din spălarea versanţilor,colmatarea lacului fiind
un pericol
continuu pentru existenţa sa.
Lacul Sf. Ana,este o rezervaţie complexă
naturală,geologică,floristică
şi faunistică.
Fauna lacului este săracă,fiind reprezentată de
şarpele
de casă,tritonul cu creastă,plosniţa de apă,crustacee inferioare şi
somonul
pitic american..
Malul
lacului este un loc ideal pentru recreere,pentru scăldat în perioadele
mai
calde ale anului.
Lacul se află într-o zonă
protejată,iar camparea nu este permisă în perimetrul lacului pentru
aceasta
existând o zonă amenajată la câteva sute de metrii depărtare de lac.
Aici
se află o capelă romano-catolică,purtând hramul Sfintei Ana.
Pelerinajul la această capelă este o tradiţie pentru aceste
locuri,încă
din secolul XII.
In
anul 1654,pe malul lacului s-a ridicat o capelă de piatră,iar
popularitatea
zonei a făcut ca de-a lungul secolului XVII si XVIII să ajungă pe malul
lacului
peste 30-40 de mii de pelerini.
Se
spune că după astfel de pelerinaj,tinerii şi-au
fi găsit aici partenerii de viată,femeile care aveau probleme cu
sterilitatea -
şi-ar fi găsit în acest mod o rezolvare a problemelor.
In
timpurile moderne,pelerinajul încă se practica,însă cu o intensitate
mult mai
scăzută,rămânând mai mult un loc de întâlnire pentru tinerii din zonă.
Turiştii
veniţi la Lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor
pentru a
afla cum va fi vremea,ei având la îndemână o metodă empirică,dar
exactă,oferită
de muntele vulcanic:cele două fisuri formate în munte care prevestesc
vremea cu
precizie de sută la sută.Localnicii stiu că’’Dacă emanaţiile din fisura
pişcă
la nas,atunci e semn de furtună,iar dacă nu,ziua va fi însorită,tocmai
potrivită pentru drumeţii’’.Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică.In
munte se
desfăşoară încă o activitate post-vulcanică,sensibilă la orice
schimbare a
presiunii atmosferice.Când presiunea atmosferică scade,gazele,precum
bioxidul
de carbon şi sulful,urcă spre suprafaţă şi inundă fisurile cu un miros
întepător,semn
că vine ploaia.
Zona-inclusiv Tinovul Mohoş din craterul
vulcanic vecin,cu numeroase rarităţi botanice de pe vremea
glaciaţiunii(roua
cerului,o plantă carnivoră)-este legată cu poteci turistice marcate de
staţiunea
Tuşnad Băi,respectiv cu Băile Balvanyos.
Drumul de acces spre lac porneşte din
localitatea Bixad din judeţul Covasna.O rută alternativă este prin
Târgu
Secuiesc-Turia-Balvanyos-Sfânta Ana.
|