1                                       Lacul Sfânta Ana

 Lacul Sfanta Ana este un lac de origine vulcanică,fiind singurul lac din Europa Centrală care s-a păstrat intact. Este situat în Masivul Ciumatul Mare din Munţii Harghitei,de pe stânga Oltului,în apropiere de Tuşnad. Lacul este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins,denumit Ciomatu(sau,după alte surse,Ciomadu),din masivul vulcanic Puciosu,locul celei mai recente erupţii vulcanice în Carpaţi şi în Europa de Est,care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani(probabil mai recent de acum 42.000 ani). Lacul Sf. Ana se află la o altitudine de 946 m.De formă aproape circulară,similar cu o paletă de pictor,are o lungime de 620 m si o lăţime maximă de 460 m,o suprafaţa de 19.50 ha şi o adâncime maximă de 7 m.

Lacul îşi completează apele numai din precipitaţii,neavând izvoare.

Apa-fiind o apă aproape distilată-este extrem de curată,mineralizaţia fiind de 0.002%,lacul este considerat cel mai curat din lume,dar din lipsa sărurilor minerale apa nu este potabilă.Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează şi emanaţiilor mofetice prin fundul lacului si prin pereţii craterului.

Prima hartă bartimetrică a fost întocmită în anul 1909,atunci lacul avea o adâncime de 8.3 metri.In anul 1896 s-a stabilit o adâncime de 12 m.Deci între anii 1869 si 1955,lacul s-a colmatat simţitor reducându-şi adâncimea cu 5 m.

Pe fundul lacului exista un strat de mâl cu grosimea de 1.2-2 m,provenit din spălarea versanţilor,colmatarea lacului fiind un pericol continuu pentru existenţa sa.

Lacul Sf. Ana,este o rezervaţie complexă naturală,geologică,floristică şi faunistică.

Fauna lacului este săracă,fiind reprezentată de şarpele de casă,tritonul cu creastă,plosniţa de apă,crustacee inferioare şi somonul pitic american..

 Malul lacului este un loc ideal pentru recreere,pentru scăldat în perioadele mai calde ale anului.

      Lacul se află într-o zonă protejată,iar camparea nu este permisă în perimetrul lacului pentru aceasta existând o zonă amenajată la câteva sute de metrii depărtare de lac.

      Aici se află o capelă romano-catolică,purtând hramul Sfintei Ana.

    Pelerinajul la această capelă este o tradiţie pentru aceste locuri,încă din secolul XII.

     In anul 1654,pe malul lacului s-a ridicat o capelă de piatră,iar popularitatea zonei a făcut ca de-a lungul secolului XVII si XVIII să ajungă pe malul lacului peste 30-40 de mii de pelerini.

    Se spune că după astfel de pelerinaj,tinerii şi-au fi găsit aici partenerii de viată,femeile care aveau probleme cu sterilitatea - şi-ar fi găsit în acest mod o rezolvare a problemelor.

       In timpurile moderne,pelerinajul încă se practica,însă cu o intensitate mult mai scăzută,rămânând mai mult un loc de întâlnire pentru tinerii din zonă.

       Turiştii veniţi la Lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea,ei având la îndemână o metodă empirică,dar exactă,oferită de muntele vulcanic:cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea cu precizie de sută la sută.Localnicii stiu că’’Dacă emanaţiile din fisura pişcă la nas,atunci e semn de furtună,iar dacă nu,ziua va fi însorită,tocmai potrivită pentru drumeţii’’.Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică.In munte se desfăşoară încă o activitate post-vulcanică,sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice.Când presiunea atmosferică scade,gazele,precum bioxidul de carbon şi sulful,urcă spre suprafaţă şi inundă fisurile cu un miros întepător,semn că vine ploaia.

        Zona-inclusiv Tinovul Mohoş din craterul vulcanic vecin,cu numeroase rarităţi botanice de pe vremea glaciaţiunii(roua cerului,o plantă carnivoră)-este legată cu poteci turistice marcate de staţiunea Tuşnad Băi,respectiv cu Băile Balvanyos.

        Drumul de acces spre lac porneşte din localitatea Bixad din judeţul Covasna.O rută alternativă este prin Târgu Secuiesc-Turia-Balvanyos-Sfânta Ana.