1
Predeal
Oras in centrul
României (judetul
Brasov), situat intre izvoarele riurilor Prahova si Timis, in pasul
Predeal, la
poalele nord-estice ale Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali), si cele
nord-vestice ale Muntilor Baiu (Carpatii Orientali), la o altitudine
intre 1040
si 1110 m, la 25 de km sud de municipiu Brasov, la 147 de km de
capitala
României, Bucurest; populatia 7949 locuitori (la 1 iulie 1991).
Predeal situare geografica: Latitudine nordica: 45º 30'
Longitudine estica: 25º 26'
Clima: continental-moderata
Suprafata: 58,4 Km²
Populatie: 5642
Religie: 92,5% ortodoxa, 4,5% romano-catolici
Localitati componente:
·
Predeal
·
Paraul Rece
·
Timisul de Jos
·
Timisul de Sus
Acces:
·
Cale
ferata Bucuresti-Brasov: km 140
·
Auto DN 1; E 60: km 143
Statiune de odihna de
importanta
nationala, accesibila in toate anotimpurile Predealul este un cunoscut
centru
al sporturilor de iarna. Climat montan tonic-stimulativ, cu veri
racoroase (
temperatura medie in iulie este de 15°C)
si ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5°C). Temperatura
medie
anuala este de 5°C
si media precipitatiilor de 1000 mm anual. Stratul de zapada
dureaza peste 100 de zile
anual. Aerul curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si
radiatii ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta
a
aerului sunt principalii factori de cura recomandati in tratamentul
neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru
recuperarea
ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru
tratamantul
tulburarilor endocrine si a problemelor de crestere a copiilor. Statiunea dispune de multe hoteluri si vile
moderne, dar cazarea se poate face si in case private. De remarcat sunt
si
numeroasele posibilitati de amuzament, sporturile de iarna si
excursiile la
cabanele montane din apropiere (Trei Brazi - la altitudinea de 1128 m, Clabucet
Sosire - 1050 m,
Clabucet Plecare - 1450
m, Girbova - 1350 m, Piatra Mare
- 1630 m,
Susai - 1350 m,
Poiana Secuilor - 1070
m, etc.) sau mai
departate, de pe crestele Bucegilor. Variate pârtii de schi
(Clabucet -
luminata noaptea, teleschi, Cioplea)
1
-
Cadrul
natural -
depresiune bine
adapostita de muntii Bucegi, Baiu, Piatra Mare si Postavarul - se
dovedeste a fi foarte benefic pentru oras. Temperatura
medie este de 14 C in timpul verii si -5 C pe timpul iernii.
Furtunile de zapada sunt o raritate in aceste locuri dar stratul de
zapada
poate atinge cativa metri si poate dura mai mult de 100 zile ceea
ce este
ideal pentru sporturile de iarna.
-
-
Conditiile particulare
(bioclimatul, aerul curat, concentratia mare de ozon) impreuna
cu facilitatile care se gasesc aici plaseaza orasul Predeal
printre cele
mai importante statiuni din Romania. Pe langa ceea ce orasul
Predeal
ofera, reprezinta un punct ideal de plecare pentru excursiile in
muntii
inconjuratori si catre numeroase cabane usor de gasit.
-
-
Urmele istorice ale acestei asezari sunt pe cat de sporadice, pe atat
de
indepartate in timp. Ca a existat aici o straveche asezare preistorica
nu poate
fi negat, desi s-au facut mai putine lucrari arheologice decat in alte
zone
istorice. Putinele sapaturi au confirmat la sfarsitul veacului trecut
existenta, in zona Predealului, a unui depozit de bronz datand din
neolitic
(1200-800 i.H), compus din coliere masive, o sabie frumos mestesugita
si un
topor cu tortita si gura imbucatoare. Coincidenta acestui depozit cu
cel
descoperit la Predeal
(unde s-au aflat intre altele 26 de topoare din bronz) permite sa
credem ca
aceasta zona a Vaii Prahovei era populata in neolitic. Absenta urmelor
de
arheologie romana presupune ca legiunile romane, speriate de Defileul
de la
posada, au ocolit zona, preferand Valea Teleajenului si pasul de la Tabla Butii,
in
trecerea lor spre Transilvania. - Soseluirea drumului Ploiesti-Predeal
in anul 1846 a
contribuit la
popularea, mai ales cu graniceri si vamesi, in special a zonei de nord
a
schitului (fondat in anul 1774). Intrand in circuitul de interes
national,
orasul Predeal creeaza la 1870, intr-un local situat la raspantia
drumului
Joita, primul oficiu postal, la numai 16 ani dupa ce s-au introdus
marcile
postale pentru francarea corespondentei. - Darea in folosinta a caii
ferate
Ploiesti-Predeal, in 1879, si construirea statiei de calatori aduce
Predealului
mult mai mare prestigiu. Noua impropietarire din 1881 duce la sporirea
numarului de gospodarii, populandu-se mai ales zona de nord a orasului
Predeal,
la Malul Ursului,
apoi catre Valea Joitei, poalele Clabucetului Taurului, Susaiului si
Cioplei cu
pante mai insorite. Data de 10 iunie 1879 marcheaza aparitia primei
masini cu
aburi care a circulat intre Predeal si Predeal. - Pana la 1864 orasul
Predeal
facea parte din comuna Podul Neagului, care cuprindea toate asezarile
de pe
valea superioara a Prahovei, cu resedinta la Podul Neagului,
langa Comarnic, pana in 1833 cand s-a mutat la Busteni. La
acest an
Posada si Podul Neagului se desprind de comuna si se alipesc la Comarnic. La
1880
Predeal, numita pana la 1874 "Podul Neagului" si unita cu Posada,
Comarnic, devine comuna. Predealul, Azuga, Busteni si Poiana Tapului se
desprind de aceasta si formeaza o singura comuna sub numele de Predeal,
la 7
mai 1885, acoperind astfel o zona de cca. 22 kilometri,
pana la
apa Pelesului, din varful Bucegiului, pana la varful Unghiei si a
sirului de
munti din partile Doftanei. In anul 1908 localitatile Predeal si Azuga
se
desprind de Busteni si Poiana Tapului pentru ca la 20 mai 1912 sa se
semneze
actul de nastere al comunei autonome Predeal, primind independenta
administrativa.
|