1

                                                   Predeal

Oras in centrul României (judetul Brasov), situat intre izvoarele riurilor Prahova si Timis, in pasul Predeal, la poalele nord-estice ale Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali), si cele nord-vestice ale Muntilor Baiu (Carpatii Orientali), la o altitudine intre 1040 si 1110 m, la 25 de km sud de municipiu Brasov, la 147 de km de capitala României, Bucurest; populatia 7949 locuitori (la 1 iulie 1991).

Predeal situare geografica: Latitudine nordica: 45º 30'
Longitudine estica: 25º 26'
Clima: continental-moderata
Suprafata: 58,4 Km²
Populatie: 5642
Religie: 92,5% ortodoxa, 4,5% romano-catolici
Localitati componente:

·         Predeal

·         Paraul Rece

·         Timisul de Jos

·         Timisul de Sus

Acces:

·         Cale ferata Bucuresti-Brasov: km 140

·         Auto DN 1; E 60: km 143

Statiune de odihna de importanta nationala, accesibila in toate anotimpurile Predealul este un cunoscut centru al sporturilor de iarna. Climat montan tonic-stimulativ, cu veri racoroase ( temperatura medie in iulie este de 15°C) si ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5°C). Temperatura medie anuala este de 5°C si media precipitatiilor de 1000 mm anual. Stratul de zapada dureaza peste 100 de zile anual. Aerul curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta a aerului sunt principalii factori de cura recomandati in tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamantul tulburarilor endocrine si a problemelor de crestere a copiilor. Statiunea dispune de multe hoteluri si vile moderne, dar cazarea se poate face si in case private. De remarcat sunt si numeroasele posibilitati de amuzament, sporturile de iarna si excursiile la cabanele montane din apropiere (Trei Brazi - la altitudinea de 1128 m, Clabucet Sosire - 1050 m, Clabucet Plecare - 1450 m, Girbova - 1350 m, Piatra Mare - 1630 m, Susai - 1350 m, Poiana Secuilor - 1070 m, etc.) sau mai departate, de pe crestele Bucegilor. Variate pârtii de schi (Clabucet - luminata noaptea, teleschi, Cioplea)

-           - Conditiile particulare (bioclimatul, aerul curat, concentratia mare de ozon) impreuna cu facilitatile care se gasesc aici plaseaza orasul Predeal printre cele mai importante statiuni din Romania. Pe langa ceea ce orasul Predeal ofera, reprezinta un punct ideal de plecare pentru excursiile in muntii inconjuratori si catre numeroase cabane usor de gasit.

-          - Urmele istorice ale acestei asezari sunt pe cat de sporadice, pe atat de indepartate in timp. Ca a existat aici o straveche asezare preistorica nu poate fi negat, desi s-au facut mai putine lucrari arheologice decat in alte zone istorice. Putinele sapaturi au confirmat la sfarsitul veacului trecut existenta, in zona Predealului, a unui depozit de bronz datand din neolitic (1200-800 i.H), compus din coliere masive, o sabie frumos mestesugita si un topor cu tortita si gura imbucatoare. Coincidenta acestui depozit cu cel descoperit la Predeal (unde s-au aflat intre altele 26 de topoare din bronz) permite sa credem ca aceasta zona a Vaii Prahovei era populata in neolitic. Absenta urmelor de arheologie romana presupune ca legiunile romane, speriate de Defileul de la posada, au ocolit zona, preferand Valea Teleajenului si pasul de la Tabla Butii, in trecerea lor spre Transilvania. - Soseluirea drumului Ploiesti-Predeal in anul 1846 a contribuit la popularea, mai ales cu graniceri si vamesi, in special a zonei de nord a schitului (fondat in anul 1774). Intrand in circuitul de interes national, orasul Predeal creeaza la 1870, intr-un local situat la raspantia drumului Joita, primul oficiu postal, la numai 16 ani dupa ce s-au introdus marcile postale pentru francarea corespondentei. - Darea in folosinta a caii ferate Ploiesti-Predeal, in 1879, si construirea statiei de calatori aduce Predealului mult mai mare prestigiu. Noua impropietarire din 1881 duce la sporirea numarului de gospodarii, populandu-se mai ales zona de nord a orasului Predeal, la Malul Ursului, apoi catre Valea Joitei, poalele Clabucetului Taurului, Susaiului si Cioplei cu pante mai insorite. Data de 10 iunie 1879 marcheaza aparitia primei masini cu aburi care a circulat intre Predeal si Predeal. - Pana la 1864 orasul Predeal facea parte din comuna Podul Neagului, care cuprindea toate asezarile de pe valea superioara a Prahovei, cu resedinta la Podul Neagului, langa Comarnic, pana in 1833 cand s-a mutat la Busteni. La acest an Posada si Podul Neagului se desprind de comuna si se alipesc la Comarnic. La 1880 Predeal, numita pana la 1874 "Podul Neagului" si unita cu Posada, Comarnic, devine comuna. Predealul, Azuga, Busteni si Poiana Tapului se desprind de aceasta si formeaza o singura comuna sub numele de Predeal, la 7 mai 1885, acoperind astfel o zona de cca. 22 kilometri, pana la apa Pelesului, din varful Bucegiului, pana la varful Unghiei si a sirului de munti din partile Doftanei. In anul 1908 localitatile Predeal si Azuga se desprind de Busteni si Poiana Tapului pentru ca la 20 mai 1912 sa se semneze actul de nastere al comunei autonome Predeal, primind independenta administrativa.