1
Argument
Automobilul
este urmasul masinii cu abur si a motorului cu ardere interna , iar
primele
automobile au aparut la inceputul secolului trecut ,constituind o
”minune”.
In ultimii
ani s-a produs un salt calitativ important in perfectionarea si
modernizarea automobilelor , acordandu-se o atentie deosebita
economicitatii,
sigurantei circulatiei si reducerii mesei proprii.Pentru o mai mare
diversitate
in oferta pentru clienti , motoarele noi sunt tot mai performante ,
lupta
ducandu-se intre solutiile constructive moderne care sa asigure o
importanta
functionala , o viteza din ce in ce mai mare in conditiile unei
sigurante
sporite. Oricare ar fi alegerea , un motor trebuie sa se supuna in
prezent .
Lucrarile in mecanica de motoare termice
reprezinta un real potential de oferta de profesionala in conditii de
investitie tehnico-materiala, nu foarte costisitoare;o sansa de
integrare
socio-profesionala rapida chiar in conditiile locale de mediu
socio-economic.
Tematica lucrarii de fata a fost
structurata pe 3 capitole, masuri de protectie muncii si bibliografie.
In capitolul I este prezentata
Intretinerea instalatiei de pornire
In capitolul II sunt prezentate
Defectele in exploatare ale instalatiei de pornire
In capitolul III este prezentat
Repararea demarorului
In capitolul de protectia muncii sunt
prezentate norme privind protectia muncii in atelierele de mecanic
motoare
termice , de respectarea carora tine realizarea performantelor a
operatiilor de
intretinere si reparatie , a mentinerii capacitatii de lucru a
operatorului si
a integritatii bazei tehnico-materiale
si a capacitatii de productie .
2
Capitolul
I. Intretinerea instalatiei de pornire
Pentru asigurarea
unei porniri usoare a
motorului este necesar sa se respecte
unele reguli de intretinere legate de demaror ,dar si de bateria
de
acumulare ,astfel:
-se verifica starea
bornelor si conductelor
de legatura cu bateria de acumulatoare ; acestea se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de unsoare consistenta,periodic(10000-15000 km) ;
-verificarea fixarii demarorului pe motor(se face la aceeasi
periodicitate) ;
-bateria de acumulare sa fie
bine incarcata
pentru a putea furniza curentul necesar pornirii,mai ales pe timp
rece,si sa nu
fie suprasolicitata prin porniri dese si de lunga durata ;
-la pornire nu se vor face mai
mult de 3-4
incercari cu o durata de 5 s. cu pauze intre ele de 30 s ;daca motorul nu porneste,se face o pauza de 10-15
minute prin refacerea potentialului bateriei,dupa care se fac iarasi
2-3
incercari cu pauze de 1-2 minute intre ele ; daca totusi , nu
porneste ,
se determina si inlatura cauzele
(carburatie,aprindere) si apoi se face pornirea , pentru a
evita descarcarea bateriei ;
-pe
timp rece, se iau masuri suplimentare de
pornire ,eventual prin preincalzirea motorului,iar la autoturisme prin actionarea prealabila cu manivela pentru ‘ruperea uleiului’ ;
-motoarele mari pot fi
pornite pe timp rece ,cu dispozitive
speciale ,montate in locul manivelei ;
-periodic la 10000-15000 km , se face ungerea cu unsoare a
pinionului si arborelui filetat ;
-se va evita stropirea cu
lichide ,iar la
spalarea motorului,se protejeaza demarorul cu o folie de material
plastic ;
-distanta intre pinion si volant
trebuie sa
fie de 2-4 mm si se verifica periodic , iar la nevoie se regleaza ;
3
-contactul
cu cheie si conductoarele aferente se controleaza periodic ,indeosebi
fixarea
bornelor de legatura si functionarea ;
-se controleaza periodic,
cuplarea releului
electromagnetic si modul de culisare a pinionului de catre furca ;
-la pornire , mai ales pe timp
rece, este
indicat sa se cupleze ambreiajul pentru
micsorarea fortelor rezistente date de
antrenarea pinioanelor cutiei de viteze
care se rotesc in uleiul de transmisie din carter , a carei viscozitate
este
marita iarna.
-La instalatia de pornire dotata cu
bujii incandescente se recomanda :
-utilizarea bujiilor
recomandate de firma constructoare ;
-verificarea periodica
(10000-15000)km, a starii legaturilor electrice
functionarii lor (in cca 30 s )
sa atinga temperature de preincalzire );
starea lor se poate constata si prin
palpare (bujiile care raman reci ,dupa conectarea lor
in circuit , sunt defecte);
-controlul si diagnosticarea temeinica , se face prin
masurarea rezistentei ohmice a fiecarei bujii incandescente ; aceasta
sa nu depaseasca 0,5 ohm ; bujiile
arse, au rezistenta ohmica de valoare
infinita , iar la cele scurtircuitate – zero ; timpul de incalzire
, dupa
conectarea contactului cu cheie sa nu depaseasca 30 s.
4
Capitolul II.
Defectele in exploatare ale
instalatiei de pornire
Defectele
in exploatere ingreuiaza sau chiar fac imposibila pornirea
motorului.
Motorul are pornirea greoaie din urmatoarele
motive ;
Caderea de tensiune normala
, dar
curentul absorbit este mare in sarcina ,
datorita frecarilor dintre rotor si
stator prin uzarea bucselor de bronz (lagarele arborelui ) ,
incovoierii arborelui rotorului ,
griparii pinionului de cuplare ,
scurtcircuitarii infasurarilor sau a colectorului , arderii armaturii sau bornelor releului electromagnetului
,precum si arderii colectorului ,uzarii
sau gruparii
periilor in culisele lor .
Remedierea
consta in demontarea demarorului de pe
motor ,
dezasamblarea , curatirea cu razuitoare
si panza ( nu cu produse petroliere , mai ales la bobinaje , rotor si
releu),
controlul scurtcircuitelor pe stand de
probe special , si dupa necessitate ,
inlocuirea bucselor de bronz , indepartarea arborelui , verificand
centrarea lui
pe strung , degriparea pinionului (curatirea si ungerea filetului
),slefuirea
pe strung a colectorului de hartie
abraziva foarte fina si
curatirea
izolatie dintre lamele cu o lama de latime corespunzatoare
.Eventualele
scurtcircuite ala infasurarilor
statorului se inlatura prin refacerea izolatiei ; daca sunt la rotor ,
se face
inlocuirea lui . La releul electromagnetic , se face
dezoxidarea
armaturii si bornelor , iar in caz de scurtcircuit , se izoleaza sau se inlocuieste bobinajul (operatiile de
demontare-montare a releului sunt mai dificile , ceea ce impune mai
multa atentie
).
Periile se degripeaza sau se
inlocuiesc daca
uzura depaseste 1/3 din inaltimea lor normala .
Dupa reparare , demarorul se supune
incercarilor la mersul in gol si in sarcina pe standul special .
5
Daca curentul
absorbit va fi mic la mersul in gol si
in sarcina , defectiunile constau in uzarea
periilor sau intreruperea infasurarilor statorului sau rotorului
(indusului) care se inlatura dupa cum
s-a aratat mai sus .
1
-Daca
curentul absorbit este mare si in gol , cauzele sunt frecarile
mari ale rotorului pe stator (uzarea bucselor de sprijin ale
arborelui, incovoierea arborelui) sau scurtcircuitarea bobinajelor.
Remedierea se face ca mai sus .
Caderea de tensiune mare este provocata de oxidarea bornelor sau
terminalelor ,conductoarelor slabite sau defecte.
Caderea de tensiune sa nu depaseasca 0,2V pe fiecare portiune de
circuit si de 0,5 V pe intregul circuit : curentul absorbit sa nu
depaseasca valoarea prescrisa.
In figura 10.7 se prezinta schema verificarii caderilor de
tensiune in circuitul de pornire cu demaror.
Remedierea consta in dezoxidarea legaturilor dintre demaror si
baterie si ungerea lor cu un strat de unsoare : celelalte conexiuni se
dezoxideaza si se strang .Conductoarele defecte se izoleaza sau se
inlocuiesc.
6
Fig 10.7. Schema verificarii caderilor de tensiune in circuitul
de pornire cu demaror
Motorul nu porneste din urmatoarele cauze :
Bateria de
acumulatoare descarcata sau defecta ,legaturi slabite sau oxidate.
Remedierea
consta in reincarcarea bateriei de acumulatoare , repararea sau chiar
inlocuirea ei, dezoxidarea si strangerea legaturilor .
La demaror
defectiuni ale: releului electromagnetic, infasurarile statorice
si rotorice scurtcircuitate , rotorul sau colectorul descentrat ,
periile sau colectorul uzate, arcurile periilor nu tensioneaza
suficient pentru apasarea periilor (8-12 N), cuplajul pinionului
uzat(mai ales la cei de tip ambreiaj ), mansonul cu furca gripat sau
desfacut accidental .
7
Remedierea se
face ca mai sus , iar arcurile detensionate se inlocuiesc : cuplajul
pinionului se repara prin degriparea sau prin inlocuirea pieselor
defecte , mansonul se degripeaza , iar boltul de articulare a furcii se
remonteaza.
Contact cu cheie sau legaturi defecte : se remediaza prin
repararea sau inlocuirea lor.
Conectarea si deconectarea spontana a releului se datoreste
descarcarii puternice a bateriei sau deteriorarii bobinajului de
retinere .
Remedierea
consta in inlocuirea bateriei sau refacerea bobinajului defect.
Blocarea
pinionului cu coroana volantului, demarorul ramanand cuplat si dupa
pornirea motorului este realizata de griparea mecanismului de cuplare ,
oxidarea bornelor si armaturii releului electromagnetic , uzarii
pinionului si coroanei .
Remedierea se executa prin degriparea si ungerea cu unsoare a
sistemului de culisare a mecanismului de cuplare , iar releul se
demonteaza si se dezoxideaza , sau se inlocuieste .
Zgomotele puternice la cuplare se datoresc uzarii frontale a pinionului
sau coroanei volantei , griparii mecanismului de cuplare (imbacsirea
sau corodarea sistemului de cuplare , deformarea furcii).
Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte sau
degriparea si ungerea cu unsoare consistenta.
Pornirea motorului se poate face la nevoie si prin imprumutul de
curent de la bateria altui autovehicul , conectand un conductor
de sectiune mare intre bornele (+) ale bateriilor
demaroarelor si un altul intre masele metalice.
De asemenea , este posibila si pornirea prin remorcare , in
treapta a II-a sau a III-a a autovehiculului
.
8
Cap.III. Repararea demarorului
Dupa
demontare , dezasamblare si curatirea componentelor demarorului
acesta se supun examinarii si constatarii defectelor
pe stand special sau cu ajutorul unor dispozitive .
Statorul
se examineaza astfel :
-Verificarea
continuitatii si scurtcircuitarii infasurarilor de
excitatie la masa, cu un voltmetru sau lampa de control (la
220 V) ;bornele aparatului de control se conecteaza cu cele ale
statorului : cand tensiunea de incercare este mai mica (lampa stinsa )
, infasurarile sunt intrerupte . Scurtcircuitarea se controleaza prin
punerea la masa a uneia dintre bornele de control. Cand exista cadere
de tensiune (se aprinde lampa ) , bobinajele sunt scurtcircuitate.
Remedierea
se face prin reizolarea sau inlocuirea infasurarii de excitatie .
-Verificarea izolatiei
bornelor demarorului se face prin conectarea bornelor
lampii la ele si la masa (pe rand) : daca se aprinde , izolatia
este strapunsa . Remedierea se face prin inlocuirea bucsei
izolatoare.
-Uzura
bucselor de bronz se controleaza prin masurarea alezajelor
si diametrelor de la arbore : la depasirea jocului de 0,2-0,5 mm
se impune inlocuirea lor .
-Periile uzate peste 1/3 din inaltimea lor initiala se inlocuiesc :
arcurile detensionate (sub 8-12 N) se inlocuiesc.
Rotorul se examineaza astfel :
-
Verificarea scurtcircuitarii bobinajului se face pe un aparat inductor
: cand lamela de otel , deplasata pe circumferinta miezului vibreaza ,
exista scurtcircuit .
Remedierea se face prin inlocuirea bobinajului.
-Tolele deplasate sau uzate se inlocuiesc ; cele corodate se curata cu
hartie abraziva.
9
-Colectorul se supune operatiei de verificare a scurtcircuitarii
lamelelor , prin conectarea lampii de control cu o borna la
fiecare lamela si cu cealalta borna la masa , sau intre doua lamele
alaturate ; daca se aprinde , sunt scurtcircuitate .Remedierea consta
in curatirea cu o lama subtire a izolatiei dintre dintre
lamele sau inlocuirea bucsei izolante de pe arbore.
-Arederea colectorului impune strunjirea si apoi curatirea
izolatiei dintre lamele sau inlocuirea bucsei izolante de pe arbore.
Rectificarea se face dupa verificarea bataii radiale , care
trebuie sa fie de maximum 0,02 mm ; in caz contrar , se face centrarea
pe strung
-Arborele incovoiat se
indreapta la o presa , astfel ca sa corespunda concentricitatii de mai
sus (abatere 0,02 mm).
Fusurile uzate
ale arborelui se incarca prin metalizare sau pulberi metalice ,
apoi se rectifica la cota nominala , sau se rectifica si se folosesc
bucse cu alezajul corespunzator.
-Releul
electromagnetic este supus verificarilor de scurtcircuitate a
bobinajului ca si cel al rotorului ; cand este scurtcircuitat se
rebobineaza . Armatura uzata se inlocuieste.
-Mecanismul de cuplare
poate prezenta defectiuni .ca : griparea tijei (care se degripeaza si
unge cu ulei), deformarea furcii de cuplare (se indreapta ) , uzarea
cuplajului de siguranta (se inlocuiesc rolele sau discul cu planuri
inclinate ), uzarea filetului bucsei mecanismului de cuplare ( se
inlocuieste bucsa ) ; pinionul uzat se inlocuieste , arcurile
detensionate sau rupte se inlocuiesc .
Dupa reparare
demarorul se remonteaza , se regleaza cursa pinionului de la surubul
miezului deplasabil al electromagnetului si distanta dintre pinion si
opritor (Dacia 1310) care trebuie sa fie de 0,5-1,5 mm.
Apoi, pe standul
special se supune probelor functionale in gol si sarcina , urmarind ca
valoarea curentului absorbit sa nu depaseasca pe cel indicat pentru
tipul respectiv de demaror ; la fel si pentru proba de incercare
in scurtcircuit cu rotorul blocat , masurand cuplul de pornire .
10
Curentul
absorbit de la bateria de acumulatoare , pentru actiunea
demarorului in sarcina , este dependent de puterea lui si
variaza in limitele 180-600 A.
|