Lucrul mecanic
Categoria: Referat
Fizica
Descriere:
Să considerăm situaÅ£ia simplă în care un buÅŸtean este deplasat pe un
plan orizontal cu ajutorul unui cablu de către un om. Aceeaşi deplasare
se poate realiza ÅŸi cu ajutorul unui cal sau al unui tractor.
Generalizând până la abstractizare interacÅ£iunea care se realizează
prin intermediul cablului între buÅŸtean pe de o parte ÅŸi om, cal sau
tractor pe de altă parte, s-a ajuns la noţiunea de forţă... |
|
|
1
LUCRUL MECANIC
Noţiunea de lucru mecanic a apărut din necesitatea de a măsura munca
(fizică) depusă de om, precum şi de maşinile construite de el pentru
a-1 ajuta în această muncă.
Să considerăm situaţia simplă în care un buştean este deplasat pe un
plan orizontal cu ajutorul unui cablu de către un om. Aceeaşi deplasare
se poate realiza şi cu ajutorul unui cal sau al unui tractor.
Generalizând până la abstractizare interacţiunea care se realizează
prin intermediul cablului între buştean pe de o parte şi om, cal sau
tractor pe de altă parte, s-a ajuns la noţiunea de forţă. Această
noţiune ne permite să facem abstracţie de situaţia concretă considerată
şi în loc să spunem că omul munceşte, vom spune că forţa
produce un lucru mecanic. Lucrul mecanic al forţei este cu
atât mai mare cu cât intensitatea forţei şi deplasarea corpului (asupra
căruia acţionează forţa) sunt mai mari. Pentru generalizare, se poate
face abstracţie şi de corpul considerat şi să spunem că o forţă produce
lucru mecanic atunci când punctul său de aplicaţie se deplasează. Ştim
că o forţă care acţionează asupra unui rigid are caracterul unui vector
alunecător, adică efectul forţei nu se schimbă dacă punctul de
aplicaţie se deplasează pe suportul ei. Trebuie să observăm că în
cadrul noţiunii de lucru mecanic al unei forţe nu o astfel de deplasare
este luată în considerare, ci deplasarea efectivă a punctului de pe
corp în care se consideră aplicată forţa.
Denumirea de lucru mecanic a fost dată de inginerul francez Gustave
Gaspard Coriolis. Conţinutul noţiunii s-a adâncit, o dată cu cea de
căldură, în secolul al XlX-lea când s-a dovedit experimental că există
un raport constant între cantitatea de lucru mecanic (care este legat
de mişcarea mecanică) şi cantitatea de căldură (care este legată de o
formă de mişcare nemecanică a materiei) în care acesta se poate
transforma.
1. Definiţie
Se consideră un punct material M care se deplasează pe traiectoria
curbilinie ( Γ ), fiind acţionat de forţa variabilă . La momentul
t punctul material se află în M având faţă de un punct de
referinţă fix 0 vectorul de poziţie r, iar la
momentul se află în , având vectorul de poziţie .
Prin definiţie se va numi lucrul mecanic elementar, corespunzător
forţei şi deplasării elementare , produsul scalar
unde .
(1)
Cum , expresia (1)
devine
(2)
Rezultă că: lucrul mecanic elementar corespunzător unei
forţe şi unei deplasări elementare a punctului
de aplicaţie al forţei este egal cu produsul scalar dintre forţă şi
deplasarea elementară.
În expresia (1) s-a aproximat că în intervalul de timp
forţa rămâne constantă, iar arcul este egal cu
coarda corespunzătoare. Folosind exprimarea analitică a
vectorilor şi în funcţie de proiecţiile
vectorilor pe axele unui sistem cartezian Oxyz (figura
1)
; , (3) expresia (1) devine:
(4)
Figura 1
În funcţie de viteza , expresia lucrului mecanic elementar
este .
2. Proprietăţi ale lucrului mecanic:
a) este o mărime scalară având ca unitate de măsură în sistemul
internaţional SI joule-ul (J) şi în sistemul tehnic kilogram - forţă -
metrul (kgf.m);
b) este pozitiv când şi poartă în acest caz
numele de lucru meca¬nic motor;
c) este negativ când şi se numeşte în acest caz lucru
mecanic rezistent ;
d) este nul când ;
e) dacă deplasarea este compusă din n deplasări
ele¬mentare (5)
atunci
(6)
Deci: lucrul mecanic elementar corespunzător unei deplasări compuse
este egal cu suma lucrurilor mecanice elementare aferente
deplasărilor componente;
f) dacă forţa reprezintă rezultanta unică a unui
sistem de forţe (7) , atunci lucrul mecanic
este (8).
Adică, lucrul mecanic elementar corespunzător rezultantei unui sistem
de forţe este egal cu suma algebrică a lucrurilor mecanice elementare
ale forţelor componente.
Figura 2
3. Lucrul mecanic total
Când este corespunzător unei forţe variabile şi unei
deplasări finite a punctului material între punctele A şi B pe o
traiectorie curbilinie (figura 2) lucrul mecanic este dat de
expresia:
(9) ,
iar în cazul unui cuplu
(10).
Expresia (9) se obţine prin descompunerea mişcării finite în mişcării
elementare pentru care forţa se consideră constantă., iar arcul
de curbă se aproximează cu coarda şi însumarea lucrurilor mecanice
elementare corespunzătoare.
Din relaţia (9) se observă că lucrul mecanic corespunzător unei
deplasări finite a unui punct material şi unei forţe variabile depind
atât de modul cum variază forţa, cât şi de forma traiectoriei.
4. Lucrul mecanic în cazul forţelor conservative
În cazul în care forţa este conservativă expresia ei este (11),
unde U(x, y, z) este funcţia de forţă.
Funcţia de forţă este o funcţie scalară de coordonatele punctului, cu
ajutorul căreia se pot determina componentele forţei astfel:
Pentru a exista o funcţie de forţă trebuie îndeplinite condiţiile lui
Cauchy, care sunt :
Lucrul mecanic elementar este: (12)
(13)
Lucrul mecanic total
este
(14),
unde şi sunt funcţiile de
forţă corespunzătoare poziţiilor iniţială şi finală.
Rezultă că: lucrul mecanic total în cazul unei forţe conservative
de¬pinde numai de poziţiile iniţială şi finală ale punctului, fiind
in¬dependent de forma traiectoriei.
În locul funcţiei U, se poate considera funcţia V, numită şi funcţie
potenţială şi definită prin
relaţia: . În acest caz,
lucrul mecanic elementar are expresia .
Funcţia de forţă U şi funcţia potenţială V nu pot fi determinate decât
cu aproximaţia unei constante.
Dacă un punct material este acţionat simultan de un sistem de forţe
conservative care derivă din funcţiile de forţă ,
astfel încât:
;
;
;
;
;
;
……………;
……………;
…………….;
;
;
;
rezultanta va avea proiecţiile:
;
;
;
adică rezultanta derivă din funcţia de forţă . Un
astfel de sistem de forţe se numeşte sistem conservativ.
Figura 3
Exemple: a) Forţa este con¬stantă ca modul şi direcţie iar
traiectoria este o curbă oarecare (figura 3). Faţă de sistemul de axe
ales, se poate scrie
;
(15), deci:
(16)
Rezultă (17),
unde este unghiul dintre segmentul de dreaptă AB şi axa Ox.
Semnul plus se ia când punctul coboară, iar semnul minus când punctul
urcă.
Figura 4
b) În cazul în care este o forţă gravitaţională (figura 4)
notând-o cu G, rezultă:
,
(18)
, .
În
general
(19).
Rezultă că: lucrul mecanic al unei greutăţi nu depinde de forma
traiecto¬riei pe care se deplasează punctul său de aplicaţie, ci
depinde. numai de poziţiile extreme între care se efectuează mişcarea,
fiind egal cu produsul dintre valoarea numerică a forţei şi diferenţa
de cotă dintre poziţiile iniţială şi finală.
c) Lucrul mecanic al unei forţe elastice. Se consideră un resort spiral
OM în stare liberă fixat în punctul 0 (figura 5). Prin întinderea
arcului cu lungimea x ia naştere o forţă = kx, proporţională cu
alungirea resortului. Coeficientul de proporţionalitate notat prin k
poartă numele de constantă elastică a resortului şi reprezintă forţa
necesară pentru a produce o alungire a resortului egală cu unitatea.
Pentru o deplasare elementară a punctului M din M' în M",
lucrul mecanic elementar corespunzător forţei elastice şi deplasării dx
este :
(20).
Pentru o deplasare finită din A în B a extremităţii M a resortului când
acesta este întins, lucrul mecanic va fi
(21)
Figura 5
5. Lucrul mecanic elementar corespunzător unui sistem de forţe ce
acţionează asupra unui solid rigid
Se consideră un solid rigid liber (figura 6), supus acţiunii unui
sistem de forţe active .
Lucrul mecanic elementar corespunzător forţei şi deplasării
elementare , a punctului de aplicaţie , al forţei este :
(22)
Notând cu:
— viteza punctului O, aparţinând solidului rigid ;
— viteza unghiulară de rotaţie relativă a solidului rigid faţă de
punctul 0, relaţia (22) devine :
,
unde este vectorul de poziţie al punctului faţă
de punctul 0. Pentru întregul sistem de forţe se obţine .
Figura
6
Dar
1. — deplasarea elementară prin translaţie a
rigidului
2. — unghiul elementar de rotaţie
considerat
ca vector;
3. — vectorul rezultant al sistemului de
forţe active;
4. — vectorul moment rezultant al sistemului de
forţe active relativ la polul 0;
Adică
(23)
Un caz important în aplicaţiile tehnice este acela al unui rigid
acţionat de un cuplu .În acest caz mişcarea rigidului este o
rotaţie. Având în vedere că , din relaţia (23) se obţine :
;
(24)
Când axa de rotaţie coincide cu suportul lui şi acesta este
constant, rezultă:
(25)
6. Lucrul mecanic al forţelor interioare
Se consideră două puncte materiale şi asupra
cărora acţionează forţele interioare şi
respectiv (figura 7). Fie şi vectorii de
poziţie ai punctelor şi în raport cu punctul
fix 0.
Lucrul mecanic elementar aferent forţelor şi şi
deplasărilor elementare ale punctelor de aplicaţie ale forţelor este
.
Deoarece rezulta
că (26)
În expresia (26) λ este un scalar pozitiv sau negativ după cum
punctele şi se resping sau se atrag.
Dacă punctele materiale aparţin unui sistem material rigid ,
iar , rezultă că: suma lucrurilor mecanice elementare ale
forţelor interioare ce acţionează punctele unui sistem material rigid,
pentru orice deplasare ele¬mentară a sistemului este nulă.
Figura 7
7. Reprezentarea grafică a lucrului mecanic
În figura 8 este arătată reprezentarea grafică a lucrului mecanic cu
ajutorul unei diagrame. În abscisă se reprezintă proiecţia deplasării
pe direcţia forţei, iar în ordonată este reprezentată forţa.
Lucrul mecanic corespunzător forţei şi deplasării
finite este egal cu valoarea ariei dată de diagrama a
suprafaţa
(27)
iar în cazul unui moment prin valoarea suprafeţei date de diagrama b.
Figura 8
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|