1
DESI UN MARE POET JOHN KEATS A TRAIT IN MIZERIE
La data de 3 februarie 1821,
poetul
londonez din Hampstead, John Keats, prezenta tuberculoza īn stare
agravata,
tusind acut si scuipānd sānge aproape spontan; realizase faptul ca
aceasta avea
sa fie ultima sa zi de viata, fiind constient de acest aspect precum a
fost si
fratele sau, Tom, īn pofida grijii pe care logodnica si vecina sa,
Fanny
Brawne, i-a demonstrat-o īn tot acest rastimp, precum si īn pofida
calatoriei
sale pāna īn Italia, īntreprinsa exclusiv īn speranta ca se va
īnsanatosi. Desi
doar 25 de ani de viata i-au fost haraziti, acestia au fost niste ani
miraculosi, īncepānd cu majoratul acestuia, deoarece a reusit sa se
impuna ca
poet national, pe drept cuvānt, īnfruntānd multe dificultati de ordin
pecuniar
si familial, chiar.
Temperamentul sau
sangvinico-coleric, pe de
alta parte, i-a atras „faima” de bataus al scolii sale, dat fiind
faptul ca
mereu reusea sa se implice īn astfel de „scene”, īnsa era doar pe cale
de a-si
descoperi marea pasiune biunivoca: poezia si teatrul, ca elemente
artistice
complementare. Aspectele sale financiare, problematice de altfel, nu au
fost
nicicānd rezolvate, mai mult decāt orice, aducāndu-i lui John Keats
subzistenta, dat fiind faptul ca un executor testamentar nescrupulos
i-a
īmpiedicat pe toti fratii Keats sa īsi exercite dreptul legal la
mostenire,
desemnāndu-l pe John, dintre cei cinci frati Keats, unui chirurg
londonez
obscur, cu care a fost nevoit sa lucreze, īn calitate de asistent, pāna
īn
decursul anului 1814.
Apoi, s-a īnscris pe listele de
infirmieri
ale spitalelor londoneze, unde trebuia sa supervizeze incizarea
plagilor
pacientilor. Succesul, īnsa, a sosit nesperat si īn circumstante
complet
atipice; s-a īmprietenit cu editorul revistei culturale, n. trad.
Examinatorul
(n.a. The Examiner), Leigh Hunt, pe cānd īnca activa ca infirmier la
Londra,
editor care i-a facut cunostinta cu Percy B. Shelley, un alt poet de
succes al
vremii sale.
Primul poem al lui J. Keats
īnca nu aparuse
pāna ce acesta īmplinise 18 ani, debutānd la exact aceeasi data (3
februarie),
īnsa īn decursul anului 1816, cu cāteva poeme obscure, dar infinit
largite ca
expresivitate. Īn anul imediat urmator, John īsi lanseaza volumul n.
trad.
Poemele (n.a. The Poems), devenind īn scurt timp, exeget al sonetului
de
inspiratie romantica si īncercāndu-si talentul cu poeme epice, precum a
fost
cazul faimosului n. trad. Hyperion (n.a. idem)
Anii 1818 si 1819 au fost ani
ai agoniei
pentru John Keats, „luceafarul” genului liric britanic, deoarece dupa
decesul
lui Tom Keats, saracia l-a acaparat complet, iar sanatatea i s-a
subrezit īn
mod accentuat. Unica alinare a reprezentat-o Fanny Brawne, de care s-a
īndragostit nebuneste, sfārsind prin a se logodi cu ea, dar nu si prin
a se
casatori, de vina fiind tot limita subzistentei la care se afla poetul.
Perioada ianuarie – septembrie 1819 a fost, probabil, cea mai
stralucita din
īntreaga cariera scurta, dar „furtunoasa” a lui John Keats, reusind sa
compuna
opere literare remarcabile, precum: n. trad. Oda unui ulm grecesc (n.a.
Ode to a Grecian Ulm), n.
trad. Oda unei pasari cāntatoare (n.a. Ode to a Nightingale) si balada Frumoasa doamna din Sans Merci, n. trad.
(n.a. La Belle Dame Sans Merci).
Surse: Historychannel.Com,
Spartacus.Schoolnet.Co.Uk, Englishhistory.Net
|