Audit Intern si guvernanta corporatista

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Auditul intern trebuie să propună planuri de audit bazate pe analiza riscurilor, pentru a stabili priorităţiile activitaÅ£ii de audit. Auditul bazat pe analiza riscului, modifică modul în care auditorii percep controlul ÅŸi riscul. Auditul intern trebuie să ajute conducerea eentităţilor publice să menÅ£ina un control intern adecvat, evaluând eficienÅ£a ÅŸi eficacitatea acestuia ÅŸi incurajând îmbunătăţirea sa continuă...

I N T R O D U C E R E

Integrarea în Uniunea Europeană a impus României găsirea unor noi căi pentru eficientizarea activităţii economice şi înlăturarea unor neconcordanţe întâlnite atât în activitatea întreprinderilor cât şi a instituţiilor publice. Astfel, pe lângă adoptarea Standardelor Internăţionale de Contabilitate la nivelul agenţilor economici, trecerea la un nou sistem contabil, bazat pe Sistemul European de Conturi la instituţiile publice, precum şi alte îmbunătăţiri legate de legislaţia economică şi fiscală, s-a impus şi organizarea activităţii de audit, atât la agenţii economici, cât şi la instituţiile publice. Aderarea la Uniunea Europeană impune ca cerinţă existenţa unor sisteme solide de management financiar, dar şi modalităţi de control al acestora, ca urmare a faptului că ţara noastră va utiliza fonduri comunitare, care trebuie folosite cu maxim de eficienţă.

O trăsătură caracteristică a lumii contemporane este preocuparea constantă de promovare a criteriului general al eficienţei, care vizează prioritar laturile calitative ale tuturor activităţilor economice, sociale, administrative sau de orice alta natură.

Asta înseamnă că orice agent economic, orice organizaţie sau instituţie şi orice organism este vital interesat să cunoască operativ şi să sporească continuu gradul de eficienţă cu care sunt gospodărite şi utilizate resursele materiale, financiare şi umane de care dispune. Instituţiile publice sunt în permanent confruntate cu imbunătăţirea performanţelor lor. Funcţia de audit intern oferă, din acest punct de vedere, siguranţa rezonabilă că operaţiunile desfăşurate, deciziile luate sunt ,,sub control" şi că, în acest fel, contribuie la realizarea obiectivelor entităţii.

Auditul intern ajută instituţia să îşi atingă obiectivele evaluând procesele sale de management al riscurilor, de control şi de conducere. Auditorii interni pot prin consiliere permanentă, să ajute instituţia să identifice, să evalueze şi să implementeze un dispozitiv de management al riscurilor şi de control care să permită stăpânirea acestor riscuri. În afără misiunii clasice de asigurare, auditorii interni îşi asumă un rol de consiliere în vederea îmbunătăţirii proceselor fundamentale ale institutei. Misiunile de audit scot în evidenţă anomaliile şi punctele slabe semnificative din cadrulproceselor ce se desfăşoară la nivelul instituţiei, astfel încât să poată fi remediate sau atenuate consecinţele acestora.

Auditul intern trebuie să propună planuri de audit bazate pe analiza riscurilor, pentru a stabili priorităţiile activitaţii de audit. Auditul bazat pe analiza riscului, modifică modul în care auditorii percep controlul şi riscul. Auditul intern trebuie să ajute conducerea eentităţilor publice să menţina un control intern adecvat, evaluând eficienţa şi eficacitatea acestuia şi incurajând îmbunătăţirea sa continuă.

Este foarte important că auditul intern să participe la dezbaterea la cel rnai înalt nivel de decizie din instituţie, a problemelor importante şi care au implicaţii de sistem asupra activităţii entităţii în ansamblul său, creându-se astfel posibilitatea orientării activităţii de audit intern catre problematica cu care se confruntă managementul.

Auditorii interni trebuie să dea dovadă de claritate, consecvenţă, profesionalism, amabilitate, competenţă, comunicare şi să conştientizeze auditaţii că sunt lângă ei, pentru interesele lor şi ceea ce este cel mai important, pentru a adăuga valoare entităţii auditate. Plusul de valoare adus de auditul intern este rezultatul aportului de competenţă pentru practicarea unui control intern raţional. Auditul intern trebuie privit drept util, nu ca fiind impus de cadrul normativ existent. Este foarte important ca auditul intern să fie judecat pentru lucrurile pe care le-a constatat nu pentru lucrurile pe care nu le-a găsit.

Auditul intern trebuie abordat într-o maniera constructivă, care să aibă la bază un parteneriat manager/auditor, orientat spre viitor, bazat pe profesionalismul şi obiectivitatea auditorilor şi pe responsabilizarea audităţilor privind rolul auditului intern.

Pentru a supravieţui într-o lume a concurenţei, fiecare întreprindere, indiferent de natura acesteia, trebuie să măsoare cu discernământ fiecare leu cheltuit şi fiecare dram de energie consumată, urmărind obţinerea unor rezultate cât mai performante cu eforturi şi cheltuieli cât mai reduse.

găsirea celor mai adecvate căi de folosire eficientă a resurselor existente sau disponibile. În  contextul acestor preocupări un rol important revine controlului economico-financiar.

Instituirea unui sistem de control financiar-contabil asupra modului de formare şi utilizare a resurselor financiare ale statului a impus legiferarea şi organizarea auditului intern ca structură indepenentă a fiecărei instituţii publice.

1. AUDITUL

1.1 AUDITUL FINANCIAR

Auditorul are, în cadrul auditului financiar, ca obiectiv principal de a exprima o opinie motivată asupra regularităţii, sincerităţi şi a imaginii fidele a conturilor anuale care îi sunt supuse atenţiei sale.

Cine sunt cei interesaţi de situaţia conturilor unei întreprinderi ?

- angajaţii sau investitorii (shareholders) sunt interesaţi de bogăţia întreprinderii = dividende = valoarea de piaţă a acţiunilor.

- angajaţii sunt interesaţi de continuitatea activităţii întreprinderii.

- statul este interesat de plata taxelor şi a impozitelor.

Cine pregăteşte conturile anuale?

Gestionării întreprinderii (managerii) sunt responsabili de pregătirea şi prezentarea conturilor anuale acţionarilor(şi altor părţi interesate).

Auditorii sunt cei care exprimă o opinie referitoare la sinceritatea şi imaginea fidelă a informaţiei prezentată în conturi.

Controlul realizat  de către auditor nu poate fi exhaustiv (auditorul nu poate controla 100% informaţia prezentă în conturi.Controlul  conturilor este realizat prin sondaj în funcţie de riscuri, mijloace şi de costuri angajate.

Ei trebuie să furnizeze elemente probante necesare pentru a demonstra că datele furnizate de către întreprindere sunt regulate şi sincere.

Responsabilitatea auditorului constă în a exprima o opinie asupra conturilor anuale şi a o exprima în cadrul unui raport.

Responsabilitatea de a stabili conturile anuale este a conducătorilor entităţii. Aceştia din  urmă  sunt  responsabili de înregistrările contabile           şi de funcţionarea controalelor interne, de alegerea metodelor contabile şi de aplicarea lor, de protecţia patrimoniului entităţii.

Prin urmare auditul conturilor anuale nu degajă conducătorii de responsabilităţile lor.

Norma  care acoperă demersul  general de audit vizează:

Acceptarea şi menţinerea misiunilor în scopul verificării  faptului că, cabinetul:

- dispune de mijloace intelectuale   şi materiale  necesare executării misiunii (dispune de echipe calificate pentru a lucra ca auditori)

- respectă principiile  de obiectivitate şi de independenţă

Regulile Cabinetele trebuie să se asigure de independenţa cabinetului şi a angajaţilor săi înainte de a accepta misiunea de audit, respectiv:

- misiunile de audit nu aduc mai mult de 10 – 15 % din veniturile totale obţinute de către cabinet;

- nu există împrumuturi acordate de către client;

- nu există relatii familiale sau personale între membrii echipelor de audit şi client.

- asociaţii cabinetului nu sunt acţionari ai clientului;

- membrii echipei nu acceptă bunuri sau servicii din partea clientului;

- membrii echipei nu îndeplinesc funcţii de management în cadrul întreprinderii;

- celelalte servicii care sunt acceptate, consultanţă, contabilitate etc sunt încredinţate altor departamente.

Conceptualizarea misiunii:

Este bazată  pe studierea riscului de audit.

• ţine cont de:

-        importanţa relativă (materiality)

-        plurianualitatea controalelor

-        utilizarea lucrărilor altor auditori şi experţi

-        diligenţele referitoare la bilanţul de deschidere

• comportă documentarea în mediul de audit (materializată în legătura dintre riscul de audit, ciclu sau posturi şi diligenţe)

• defineşte programarea misiunii (competenţe şi responsabilităţi ale echipei însărcinate cu conceperea, realizarea, urmărirea şi supervizarea lucrărilor, repartiţiei în timp a intervenţiilor)

• comportă un program de control şi un buget

Punerea în operă obligatorie a diligenţelor următoare: