Raionul Telenesti - Satul Chitcanii Vechi Categoria: Referat Geografie
Descriere: Producerea miezului de nucă pentru consum, unde în ultimii ani sa
căpătat indici mari (anul cantitatea miezului de nucă prelucrat atinge
cifra de 500 tone). Activiză în raion la moment: 14 mori din cele
19 pentru măcinarea griului, 6 mori de porumb din cele 10 , 25 de
oloiniţe din cele 37 existente, 6 brutării din cele 11exisstente... |
|
||
|
|
|||
|
1 Raionul Teleneşti cuprinde 54 localităţi: 1 oraş , Teleneşti are o populaţie de 6800 locuitori şi 53 sate. Raionul Teleneşti cuprinde 2,8% din suprafaţa totală a Republicii Moldova. Se învecinează la Vest cu raionul Călăraş şi Ungheni, la Est cu raioanele Şoldăneşti şi Rezina , la Sud cu raionul Orhei la Nord cu raioanele Sîngerei, Floreşti. În comparaţie cu alte raioane, raionul Teleneşti este atractivă prin fondul forestier bogat care poate fi utilizat ca resursă ]n dezvoltarea turismului şi meşteşugurilor. Raionul este parte componentă a Euroregiunii “Siret-Prut-Nistru”. Poziţia geostrategică şi prin urmare constituie factor pozitiv privind accesul, comunicaţiile şi comerţul. În Raion şi alţi factori geografici (relieful, pădurile) în general, sunt favorabili pentru dezvoltare. Suprafaţa totală ocupată de domeniile raionului alcătuieşte peste 84,9 mii ha, din care terenuri agricole 63,1 mii ha. POPULAŢIA Populaţia raionului constituie în prezent 1,8% din populaţia Republicii Moldova. La data recensământului din anul 2004, populaţia raionului număra 70126 locuitori. Scăderea ratei natalităţii şi sporirea ratei mortalităţii comportă consecinţe în dinamica populaţiei. Micşorarea numărului populaţiei este determinată şi de migraţia în masă a populaţiei. Structura populaţiei după sexe este similară întregului teritoriu al R. Moldova şi constituie 49,5% populaţie masculină şi 50.5% populaţie feminină. Această situaţie nu perturbează procesele demografice. Structura după vârste a populaţiei se prezenta, la începutul anului 2007, ca una favorabilă (pentru prezent), deoarece grupele de vârstă cele mai reprezentative constituie populaţia activă, dar poate deveni defavorabilă pentru perioade mai extinse (medii şi de lungă durată), unde se preconizează o îmbătrânire a populaţiei. Această situaţie este cauzată de faptul că prima grupă mare de vârstă (0-14 ani) care va asigura completarea contingentului populaţiei active din punct de vedere economic este în continuă descreştere începând cu 1989. Raionul Teleneşti se va confrunta în următorii 10 ani cu o accelerare a procesului de îmbătrânire a populaţiei, care va determina o presiune demografică în descreştere. Asemeni , Republica Moldova se confruntă la nivel global cu un proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). În ce priveşte componenţa etnică a populaţiei raionul Teleneşti, un procent de 96 % revine moldovenilor, 1,8% ucrainenilor, 0,8% ruşilor. Ponderea moldovenilor în raion este cea mai mare din toate raioanele. Densitatea medie a populaţiei între hotarele raionului este în prezent de 82,5 loc/km2, faţă de 126,2 loc/km2 în restul ţării. Diferenţa este determinată de ponderea localităţilor rurale şi a oraşului neaglomerat. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică la 01.01.2006, în raion – 8,3% din populaţia totală a regiunii era plecată din ţară, după datele neoficiale procentul este mult mai mare. Cel mai reprezentativ grup al emigranţilor îl constituie grupul de vârstă (20-34 ani) – 53% din numărul total al celor plecaţi peste hotare. Aceste persoane reprezintă un segment al forţei de muncă care ar putea fi atrasă pentru dezvoltarea regiunii. Cele mai solicitate ţări pentru emigrare a populaţiei din raion sunt Rusia şi Italia. Migraţia ilegală peste hotare a persoanelor are consecinţe nefaste asupra dezvoltării localităţilor : determină apariţia şi dezvoltarea unor fenomene sociale negative fenomenul copiii străzii sau orfanii sociali, familii defavorizate, sate fără tineret şi fără forţă de muncă. Din totalul de 70 mii locuitori din raion, 42,6 mii adică cca. 60,9%, reprezintă populaţia aptă de muncă. Persoanele angajate în câmpul muncii reprezintă un segment de 27,0 mii de oameni adică 38,5%, repartizaţi în diferite sectoare: agricultură (63%), învăţământ (13%), industrie (3%), sănătate (5%), comerţ (6%) şi administraţie publică (4%), ceea ce confirmă un grad relativ de diversificare al domeniilor de ocupare a forţei de muncă, fiind predominante activităţile din agricultură. În anul 2007, salariul mediu nominal a constituit 1171 lei, ceea ce reprezintă 67% faţă de salariul mediu pe republică. Salariul nominal este unul cu cea mai mică valoare înregistrat dintre raioanele republicii. 1 Variaţiile salariale depind de sfera de activitate. Cele mai mici salarii sunt înregistrate în domeniul agriculturii, unde sunt antrenaţi mai mult de jumătate dintre salariaţi. Venitul populaţiei din mediul rural este mai mic decât venitul populaţiei din mediul urban, unde domeniul public şi cel privat includ mai multă forţă de muncă. Nivelul redus de salarizare din ţară reflectă astfel gradul înalt de realizare, condiţiile de trai şi respectiv de muncă ale locuitorilor. Un procent considerabil al populaţiei apte de muncă (aprox. 60%) constituie ponderea angajaţilor în sectorul neformal, şomeri neînregistraţi, persoane aflate în transfer de la un loc de muncă la altul şi persoane aflate în incapacitate temporară de muncă. Raionul Teleneşti este caracterizată printr-un nivel scăzut al dezvoltării industriei. Cauzele subdezvoltării sectorului industrial sunt similare celor din întreaga ţară şi încă nu sunt clare, însă ceea ce împiedică dezvoltarea industriei din raion ţine de: infrastructura industrială slab dezvoltată, lipsa unei strategii de promovare a produselor locale pe terţe pieţe, neasigurarea calităţii produselor şi lipsa tehnologiilor moderne. De asemenea, potenţialul uman încadrat în această sferă necesită pregătire profesională. În anul 2006, volumul producţiei industriale în raion a constituit 37,4 mil. lei. Producţia industrială pe cap de locuitor în raionul Teleneşti constituia 534 mii lei, cea mai mică din ţară. Ponderea persoanelor ocupate în sectorul industrial din raion era de 2,3% faţă de media naţională de 14%. Cele mai importante ramuri industriale din raion sunt: 1. Industria vinului. Printre mai mare întreprinderi vinicole din raion menţionăm: „Noroc”. Întreprinderile de producere a vinului în raion deţin o cotă ridicată în volumul total pe industrie, deşi în ultimii 3 ani producţia totală de vinuri s-a redus. Cu toate acestea, industria vinului este cea mai importantă industrie a raionul Teleneşti. Pieţele de export nediversificate şi înăsprirea concurenţei pe pieţele tradiţionale impun companiile vinicole să recurgă la raţionalizarea sistemului de afaceri, îmbunătăţirea sistemelor calităţii şi sporirea efortului în departamentele de marketing şi vânzări. 2. Industria extractivă şi de producere a materialelor de construcţie. O importanţă deosebită pentru raionul Teleneşti revine extragerii pietrei, extragerii nisipului . Existenţa carierelor cu un spectru bogat de resurse naturale (piatră, nisip, pietriş, argilă, prundiş, calcar) servesc ca fundament pentru producerea materialelor de construcţie. Dintre cele mai mari unităţi economice în domeniu menţionăm carierele di satele Verejeni, Pistrueni, Ordăşei , Brînzeni , Căzăneşti. 3. Producerea miezului de nucă pentru consum, unde în ultimii ani sa căpătat indici mari (anul cantitatea miezului de nucă prelucrat atinge cifra de 500 tone). Activiză în raion la moment: 14 mori din cele 19 pentru măcinarea griului, 6 mori de porumb din cele 10 , 25 de oloiniţe din cele 37 existente, 6 brutării din cele 11exisstente Întreprinderi şi puncte de prelucrare a producţiei agricole sunt 6 , din care se poate de evidenţiat SRL „Triodor” din Negureni care şi exportă produse prelucrate. Numărul total de salariaţi în întreprinderile industriale este de 1100 persoane cu salariul mediu lunar de 1041 lei. Referitor la dezvoltarea industriei în raion poate fi menţionată următoarea constatare: predomină sectoarele industriale tradiţionale cu valoare adăugată mică. Sunt înregistrate unele excepţii în industria vinului (unde calitatea poate majora valoarea, deşi condiţiile pieţei sunt foarte dificile). Totuşi, aceste sectoare ale industriei întâmpină dificultăţi în vederea utilizării noilor tehnologii de lucru, formării capacităţilor şi organizării afacerilor. |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat Word
Free Download Referat PDF |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
