1
Raionul Teleneşti cuprinde 54 localităţi: 1 oraş , Teleneşti are o
populaţie de 6800 locuitori şi 53 sate.
Raionul Teleneşti cuprinde 2,8% din suprafaţa totală a
Republicii Moldova. Se īnvecinează la Vest cu raionul Călăraş şi
Ungheni, la Est cu raioanele Şoldăneşti şi Rezina , la Sud cu raionul
Orhei la Nord cu raioanele Sīngerei, Floreşti. Īn
comparaţie cu alte raioane, raionul Teleneşti este atractivă prin
fondul forestier bogat care poate fi utilizat ca resursă ]n dezvoltarea
turismului şi meşteşugurilor. Raionul este parte componentă a
Euroregiunii “Siret-Prut-Nistru”. Poziţia geostrategică şi prin urmare
constituie factor pozitiv privind accesul, comunicaţiile şi comerţul.
Īn Raion şi alţi factori geografici (relieful, pădurile) īn
general, sunt favorabili pentru dezvoltare.
Suprafaţa totală ocupată de domeniile raionului alcătuieşte peste 84,9
mii ha, din care terenuri agricole 63,1 mii ha.
POPULAŢIA
Populaţia raionului constituie īn prezent 1,8% din populaţia Republicii
Moldova. La data recensămāntului din anul 2004, populaţia raionului
număra 70126 locuitori.
Scăderea ratei natalităţii şi sporirea ratei mortalităţii comportă
consecinţe īn dinamica populaţiei. Micşorarea numărului populaţiei este
determinată şi de migraţia īn masă a populaţiei.
Structura populaţiei după sexe este similară īntregului teritoriu al R.
Moldova şi constituie
49,5% populaţie masculină şi 50.5% populaţie feminină. Această situaţie
nu perturbează procesele demografice. Structura după vārste a
populaţiei se prezenta, la īnceputul anului 2007, ca una favorabilă
(pentru prezent), deoarece grupele de vārstă cele mai reprezentative
constituie populaţia activă, dar poate deveni defavorabilă pentru
perioade mai extinse (medii şi de lungă durată), unde se preconizează o
īmbătrānire a populaţiei. Această situaţie este cauzată de faptul că
prima grupă mare de vārstă (0-14 ani) care va asigura completarea
contingentului populaţiei active din punct de vedere economic este īn
continuă descreştere īncepānd cu 1989. Raionul Teleneşti se va
confrunta īn următorii 10 ani cu o accelerare a procesului de
īmbătrānire a populaţiei, care va determina o presiune demografică īn
descreştere. Asemeni , Republica Moldova se confruntă la nivel global
cu un proces de īmbătrānire demografică, datorat īn principal scăderii
natalităţii care a determinat reducerea absolută şi relativă a
populaţiei tinere (0-14 ani). Īn ce priveşte componenţa etnică a
populaţiei raionul Teleneşti, un procent de 96 % revine
moldovenilor, 1,8% ucrainenilor, 0,8% ruşilor. Ponderea moldovenilor īn
raion este cea mai mare din toate raioanele.
Densitatea medie a populaţiei īntre hotarele raionului este īn
prezent de 82,5 loc/km2, faţă de 126,2 loc/km2 īn restul ţării.
Diferenţa este determinată de ponderea localităţilor rurale şi a
oraşului neaglomerat.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică la 01.01.2006, īn
raion – 8,3% din populaţia totală a regiunii era plecată din ţară,
după datele neoficiale procentul este mult mai mare.
Cel mai reprezentativ grup al emigranţilor īl constituie grupul de
vārstă (20-34 ani) – 53% din numărul total al celor plecaţi peste
hotare. Aceste persoane reprezintă un segment al forţei de muncă care
ar putea fi atrasă pentru dezvoltarea regiunii. Cele mai
solicitate ţări pentru emigrare a populaţiei din raion sunt Rusia
şi Italia. Migraţia ilegală peste hotare a persoanelor are consecinţe
nefaste asupra dezvoltării localităţilor : determină apariţia şi
dezvoltarea unor fenomene sociale negative fenomenul copiii
străzii sau orfanii sociali, familii defavorizate, sate fără tineret şi
fără forţă de muncă.
Din totalul de 70 mii locuitori din raion, 42,6 mii adică cca. 60,9%,
reprezintă populaţia aptă de muncă. Persoanele angajate īn cāmpul
muncii reprezintă un segment de 27,0 mii de oameni adică 38,5%,
repartizaţi īn diferite sectoare: agricultură (63%), īnvăţămānt (13%),
industrie (3%), sănătate (5%), comerţ (6%) şi administraţie publică
(4%), ceea ce confirmă un grad relativ de diversificare al domeniilor
de ocupare a forţei de muncă, fiind predominante activităţile din
agricultură.
Īn anul 2007, salariul mediu nominal a constituit 1171 lei, ceea ce
reprezintă 67% faţă de salariul mediu pe republică. Salariul
nominal este unul cu cea mai mică valoare īnregistrat
dintre raioanele republicii.
1
Variaţiile salariale depind de sfera de activitate. Cele mai mici
salarii sunt īnregistrate īn domeniul agriculturii, unde sunt antrenaţi
mai mult de jumătate dintre salariaţi. Venitul populaţiei din
mediul
rural este mai mic decāt venitul populaţiei din mediul urban, unde
domeniul public şi cel privat includ mai multă forţă de muncă. Nivelul
redus de salarizare din ţară reflectă astfel gradul īnalt de realizare,
condiţiile de trai şi respectiv de muncă ale locuitorilor.
Un procent considerabil al populaţiei apte de muncă (aprox. 60%)
constituie ponderea angajaţilor īn sectorul neformal, şomeri
neīnregistraţi, persoane aflate īn transfer de la un loc de muncă la
altul şi persoane aflate īn incapacitate temporară de muncă.
Raionul Teleneşti este caracterizată printr-un nivel scăzut al
dezvoltării industriei. Cauzele subdezvoltării sectorului
industrial
sunt similare celor din īntreaga ţară şi īncă nu sunt clare, īnsă ceea
ce īmpiedică dezvoltarea industriei din raion ţine de: infrastructura
industrială slab dezvoltată, lipsa unei strategii de promovare a
produselor locale pe terţe pieţe, neasigurarea calităţii produselor şi
lipsa tehnologiilor moderne. De asemenea, potenţialul uman īncadrat īn
această sferă necesită pregătire profesională.
Īn anul 2006, volumul producţiei industriale īn raion a
constituit
37,4 mil. lei. Producţia industrială pe cap de locuitor īn
raionul
Teleneşti constituia 534 mii lei, cea mai mică din ţară. Ponderea
persoanelor ocupate īn sectorul industrial din raion era de 2,3% faţă
de media naţională de 14%.
Cele mai importante ramuri industriale din raion sunt:
1. Industria vinului. Printre mai mare īntreprinderi vinicole din
raion menţionăm: „Noroc”. Īntreprinderile de producere a vinului īn
raion deţin o cotă ridicată īn volumul total pe industrie, deşi īn
ultimii 3 ani producţia totală de vinuri s-a redus. Cu toate acestea,
industria vinului este cea mai importantă industrie a raionul
Teleneşti. Pieţele de export nediversificate şi īnăsprirea concurenţei
pe pieţele tradiţionale impun companiile vinicole să recurgă la
raţionalizarea sistemului de afaceri, īmbunătăţirea sistemelor
calităţii şi sporirea efortului īn departamentele de marketing şi
vānzări.
2. Industria extractivă şi de producere a materialelor de
construcţie.
O importanţă deosebită pentru raionul Teleneşti revine extragerii
pietrei, extragerii nisipului . Existenţa carierelor cu un spectru
bogat de resurse naturale (piatră, nisip, pietriş, argilă, prundiş,
calcar) servesc ca fundament pentru producerea materialelor de
construcţie. Dintre cele mai mari unităţi economice īn domeniu
menţionăm carierele di satele Verejeni, Pistrueni, Ordăşei ,
Brīnzeni
, Căzăneşti.
3. Producerea miezului de nucă pentru consum, unde īn
ultimii ani sa
căpătat indici mari (anul cantitatea miezului de nucă
prelucrat
atinge cifra de 500 tone).
Activiză īn raion la moment: 14 mori din cele
19 pentru măcinarea griului,
6 mori de porumb din cele 10 , 25 de oloiniţe
din cele 37 existente, 6 brutării din cele 11exisstente
Īntreprinderi şi puncte de prelucrare a producţiei agricole
sunt 6 ,
din care se poate de evidenţiat SRL „Triodor” din
Negureni care şi
exportă produse prelucrate.
Numărul total de salariaţi īn īntreprinderile
industriale este de 1100 persoane cu
salariul mediu lunar de 1041 lei.
Referitor la dezvoltarea industriei īn raion poate fi menţionată
următoarea constatare: predomină sectoarele industriale tradiţionale cu
valoare adăugată mică. Sunt īnregistrate unele excepţii īn industria
vinului (unde calitatea poate majora valoarea, deşi condiţiile pieţei
sunt foarte dificile). Totuşi, aceste sectoare ale industriei īntāmpină
dificultăţi īn vederea utilizării noilor tehnologii de lucru, formării
capacităţilor şi organizării afacerilor.
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |