Procesele demografice si starea sanatatii populatiei in raionul Drochia Categoria: Referat Geografie
Descriere: Concluziile cercetării pot fi apreciate drept un element fundamental
pentru o strategie de politică sanitară, socială şi demografică, iar
ameliorarea factorilor descriÅŸi, în mare parte, este determinată de
posibilităţile de a influenţa nivelul şi structura maladiilor şi
îmbunătăţirea indicilor ce caracterizează nivelul bunăstarea femeii
vârstnice... |
|
||
|
|
|||
|
1 Procesele demografice şi starea sănătăţii populaţii Evoluţia socială, procesele economice, schimbările demografice şi alte fenomene care au loc în Republica Moldova la ora actuală au contribuit în mod esenţial la expansiunea infracţionalităţii. În condiţiile tranziţiei noastre, constatăm o diversificare a faptelor antisociale, determinate de bulversarea sistemului de valori general-umane Statistica demografica Statistica demografica se bazeaza pe doua surse: pe datele recensamintelor populatiei care se desfasoara, de regula, o data in zece ani, si pe statistica curenta a miscarii naturale si migratorii ale populatiei pe parcursul anilor intercenzitari. Sondaje - model sociale sau demografice inca nu au fost realizate. Procesul producerii statisticii populatiei este destul de complex, deoarece prelucrarea multitudinii datele primare nu se limiteaza numai la totalizarea lor, dar include si un numar mare de calcule demografice, bazate pe date absolute sau relative. Statistica demografica are la baza 4 formulare de evidenta primara statistica a proceselor demografice (buletine pentru nastere, decese, casatorii si divorturi) si informatia vizind miscarea migratorie, primita de la Ministerul Dezvoltarii Informationale si Biroul National Migratiune. In perioada 5-12 octombrie 2004 pe teritoriul Republicii Moldova a fost efectuat Recensamintul populatiei, primul recensamint national independent. Recensamintul a fost efectuat in conformitate cu Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.230 din 9 martie 2004 si a cuprins toate localitatile tarii, cu exceptia raioanelor de Est ale republicii (in aceste raioane s-a efectuat in perioada 11-18 noiembrie 2004). Recensamintul populatiei a cuprins toti cetatenii Republicii Moldova cu domiciliul in tara (indiferent daca la momentul de referinta se aflau in tara sau erau plecati temporar in strainatate), precum si persoanele cu cetatenie straina sau fara cetatenie, care au domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova. Recensamintul a fost efectuat cu sustinerea financiara a donatorilor internationali si monitorizat de catre Consiliul Europei. Grupul de Experti de Nivel Inalt va continua sa monitorizeze etapele de prelucrare a datelor, pina la publicarea finala a rezultatelor. Unul din atributele esenţiale ale epocii pe care o parcurgem îl constituie creşterea continuă, absolută şi procentuală a persoanelor vârstnice în componenţa populaţiei. Acest important fenomen – fenomenul tranziţiei demografice se datorează modificărilor înregistrate de evoluţia indicatorilor de bază ai mişcării naturale a populaţiei – natalitatea şi mortalitatea – caracterizaţi printr-o tendinţă constantă de scădere. Fenomenul se caracterizează îndeosebi prin scăderea natalităţii şi fertilităţii – îmbătrânirea „de bază”, şi mai puţin prin creşterea duratei medii de viaţă – îmbătrânirea „de vârf”. Numărul persoanelor în vârstă de peste 60 de ani pe întreg globul pământesc a crescut de la 200 de mln. în 1950 la circa 650 mln. persoane în 2005. În Republica Moldova, cota lor în 2002 constituia 21,6%, iar în 2050, conform prognozei, indicele va alcătui 28,3%. Femeile în structura populaţiei în etate reprezintă 63%. De remarcat că şi pe viitor această disproporţie dintre numărul bărbaţilor şi cel al femeilor se va menţine. Pentru optimizarea proceselor ce ţin de organizarea asistenţei medico-sociale a persoanelor vârstnice, în special a femeilor în etate, este necesar de a efectua investigaţii speciale orientate spre descrierea tendinţelor demografice, determinarea factorilor social-igienici, economici şi medicali care influenţează sănătatea şi bunăstarea femeilor, a nivelului şi structurii morbidităţii, volumului serviciilor medico-sociale necesare, precum şi elaborarea măsurilor, argumentate ştiinţific, de realizare a principiilor de organizare a asistenţei persoanei vârstnice. Scopul lucrării date este evaluarea aspectelor demografice, sociale şi medicale ale femeilor vârstnice (după vârsta de 60 de ani) în Republica Moldova. Pentru atingerea scopului studiului au fost efectuate studii speciale privind determinarea tendinţelor şi particularităţilor demografice, a factorilor socio-economici ce influenţează sănătatea şi bunăstarea femeilor vârstnice, s-a studiat nivelul şi structura morbidităţii femeilor vârstnice, retrospectiv s-a cercetat sănătatea reproductivă cu o evaluare ulterioară a perioadei climacterice. Rezultatele cercetării au permis evidenţierea particularităţi semnificative în ceea ce priveşte mediul de reşedinţă al femeilor, iar aprecierea sănătăţii femeilor este influenţată prioritar de vârstă, nivelul de asigurare materială, venitul lunar, angajarea în câmpul muncii, locul de trai şi gradul de informatizare, prezenţa maladiilor cronice, invaliditatea şi gradul de dependenţă faţă de alte persoane. Sănătatea femeilor vârstnice este influenţată de relaţiile cu copiii. În localităţile rurale, precum şi în cele urbane acest indice se caracterizează prin valori bune şi satisfăcătoare şi constituie respectiv 96,0% şi 88,2%. Studierea nivelului şi structurii morbidităţii femeilor în vârstă de 60 de ani şi peste arată că starea sănătăţii lor se află într-o corelaţie directă cu vârsta şi se observă o predominanţă a maladiilor cronice şi degenerative. Această tendinţă conduce la concluzia că femeile în etate necesită o atenţie deosebită şi sub aspectul asistenţei medicale. 1 Cercetarea retrospectivă a sănătăţii reproductive a femeilor vârstnice a evidenţiat un nivel scăzut al cunoaşterii şi aplicării metodelor de planificare familială şi un procent mic de încheiere a primei gravidităţi cu naştere. Aceste date se pot răsfrânge negativ asupra sănătăţii reproductive a tinerei generaţii, copiilor femeilor studiate, care, în mare parte, se bazează pe experienţa de viaţă a părinţilor. Concluziile cercetării pot fi apreciate drept un element fundamental pentru o strategie de politică sanitară, socială şi demografică, iar ameliorarea factorilor descrişi, în mare parte, este determinată de posibilităţile de a influenţa nivelul şi structura maladiilor şi îmbunătăţirea indicilor ce caracterizează nivelul bunăstarea femeii vârstnice. NUMĂRUL DE PLECĂRI ALE VIZITATORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN STRĂINĂTATE, PE ŢĂRI DE DESTINAŢIE , persoane 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total 27646 36569 32452 30264 51577 67328 67846 57231 din care: Austria 347 1707 1656 1096 877 1545 1315 72 Belarus – 29 32 95 4 87 17 14 Belgia 45 103 40 10 8 6 63 18 Bulgaria 2777 3484 3329 2080 3633 5024 4971 10079 Cipru 270 205 283 336 340 307 127 146 Croaţia – – 12 2 120 190 60 22 Danemarca – – 23 22 87 133 93 79 Egipt 4 36 60 373 261 84 202 257 Elveţia 57 – 293 75 22 10 56 22 Emiratele Arabe Unite 177 319 393 295 203 139 184 337 Franţa 150 132 299 354 872 466 172 496 Germania 1445 2177 3152 5668 8828 3208 188 469 Grecia 673 409 134 229 217 388 276 414 Israel 70 239 99 72 61 2 7 44 Italia 1212 1247 1853 709 4378 4441 392 249 Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru) 28 67 190 369 261 96 – 10 Olanda 102 868 752 105 115 36 66 56 Polonia 1396 1853 1351 1502 2766 4466 2678 3465 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord 50 114 2 18 59 268 176 128 Republica Cehă 477 847 1891 1073 865 196 136 92 România 12928 13661 7975 5970 9237 9105 10174 8413 Rusia 92 176 415 443 1356 6577 1055 292 S.U.A. – – – 12 3 27 40 59 Slovacia – 3 3 84 192 559 608 907 Spania 226 145 130 71 119 213 68 53 Suedia – – 1 22 25 232 3 20 Tunisia 3 – – 5 8 59 426 1379 Turcia 326 836 652 1531 3845 6061 10309 12526 Ucraina 3957 7265 4878 6789 9069 17978 23254 14807 Ungaria 786 339 2359 715 3519 5029 10235 1802 Alte ţări 48 308 195 139 227 396 495 504 În anul 1998 plecările din Moldova erau de 27646 de persoane,dintre care cele mai multe persoane au avut destinaţia Bulgaria, Ucraina ,Germania,Polonia dar cei mai mulţi în România circa 12928 de persoane.În anul 1999 plecările din Moldova erau de 36569 dintre care 1707 vizitau Austria,3484 Bulgaria, 2177 Germania,3957 Ucraina şi din nou România este cea mai vizitată ţară de 13661 de persoane.În anul 2000 plecarile au ajuns la numărul de 32452 dintre care cel mai multe persoane au preferat ţările cum sînt Austria,Bulgaria,Italia, România, Ungaria şi Ucraina.În anul 2001 Austria este vizitată de 1096 de persoane din Moldova,Bulgaria de 2080 Germania de 5668 . |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat Word
Free Download Referat PDF |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
