1 Procesele  demografice    şi starea  sănătăţii  populaţii


Evoluţia socială, procesele economice, schimbările demografice şi alte fenomene care au loc �n Republica Moldova la ora actuală au contribuit �n mod esenţial la expansiunea infracţionalităţii. �n condiţiile tranziţiei noastre, constatăm o diversificare a faptelor antisociale, determinate de bulversarea sistemului de valori general-umane

 Statistica demografica
Statistica demografica se bazeaza pe doua surse: pe datele recensamintelor populatiei care se desfasoara, de regula, o data in zece ani, si pe statistica curenta a miscarii naturale si migratorii ale populatiei pe parcursul anilor intercenzitari. Sondaje - model sociale sau demografice inca nu au fost realizate. Procesul producerii statisticii populatiei este destul de complex, deoarece prelucrarea multitudinii datele primare nu se limiteaza numai la totalizarea lor, dar include si un numar mare de calcule demografice, bazate pe date absolute sau relative.
Statistica demografica are la baza 4 formulare de evidenta primara statistica a proceselor demografice (buletine pentru nastere, decese, casatorii si divorturi) si informatia vizind miscarea migratorie, primita de la Ministerul Dezvoltarii Informationale si Biroul National Migratiune.
In perioada 5-12 octombrie 2004 pe teritoriul Republicii Moldova a fost efectuat Recensamintul populatiei, primul recensamint national independent. Recensamintul a fost efectuat in conformitate cu Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.230 din 9 martie 2004 si a cuprins toate localitatile tarii, cu exceptia raioanelor de Est ale republicii (in aceste raioane s-a efectuat in perioada 11-18 noiembrie 2004).
Recensamintul populatiei a cuprins toti cetatenii Republicii Moldova cu domiciliul in tara (indiferent daca la momentul de referinta se aflau in tara sau erau plecati temporar in strainatate), precum si persoanele cu cetatenie straina sau fara cetatenie, care au domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova.
Recensamintul a fost efectuat cu sustinerea financiara a donatorilor internationali si monitorizat de catre Consiliul Europei. Grupul de Experti de Nivel Inalt va continua sa monitorizeze etapele de prelucrare a datelor, pina la publicarea finala a rezultatelor.

 Unul din atributele esenţiale ale epocii pe care o parcurgem �l constituie creşterea continuă, absolută şi procentuală a persoanelor v�rstnice �n componenţa populaţiei. Acest important fenomen – fenomenul tranziţiei demografice se datorează modificărilor �nregistrate de evoluţia indicatorilor de bază ai mişcării naturale a populaţiei – natalitatea şi mortalitatea – caracterizaţi printr-o tendinţă constantă de scădere. Fenomenul se caracterizează �ndeosebi prin scăderea natalităţii şi fertilităţii – �mbătr�nirea „de bază”, şi mai puţin prin creşterea duratei medii de viaţă – �mbătr�nirea „de v�rf”.
Numărul persoanelor �n v�rstă de peste 60 de ani pe �ntreg globul păm�ntesc a crescut de la 200 de mln. �n 1950 la circa 650 mln. persoane �n 2005. �n Republica Moldova, cota lor �n 2002 constituia 21,6%, iar �n 2050, conform prognozei, indicele va alcătui 28,3%. Femeile �n structura populaţiei �n etate reprezintă 63%. De remarcat că şi pe viitor această disproporţie dintre numărul bărbaţilor şi cel al femeilor se va menţine.
Pentru optimizarea proceselor ce ţin de organizarea asistenţei medico-sociale a persoanelor v�rstnice, �n special a femeilor �n etate, este necesar de a efectua investigaţii speciale orientate spre descrierea tendinţelor demografice, determinarea factorilor social-igienici, economici şi medicali care influenţează sănătatea şi bunăstarea femeilor, a nivelului şi structurii morbidităţii, volumului serviciilor medico-sociale necesare, precum şi elaborarea măsurilor, argumentate ştiinţific, de realizare a principiilor de organizare a asistenţei persoanei v�rstnice.
Scopul lucrării date este evaluarea aspectelor demografice, sociale şi medicale ale femeilor v�rstnice (după v�rsta de 60 de ani) �n Republica Moldova.
Pentru atingerea scopului studiului au fost efectuate studii speciale privind determinarea tendinţelor şi particularităţilor demografice, a factorilor socio-economici ce influenţează sănătatea şi bunăstarea femeilor v�rstnice, s-a studiat nivelul şi structura morbidităţii femeilor v�rstnice, retrospectiv s-a cercetat sănătatea reproductivă cu o evaluare ulterioară a perioadei climacterice.
Rezultatele cercetării au permis evidenţierea particularităţi semnificative �n ceea ce priveşte mediul de reşedinţă al femeilor, iar aprecierea sănătăţii femeilor este influenţată prioritar de v�rstă, nivelul de asigurare materială, venitul lunar, angajarea �n c�mpul muncii, locul de trai şi gradul de informatizare, prezenţa maladiilor cronice, invaliditatea şi gradul de dependenţă faţă de alte persoane. Sănătatea femeilor v�rstnice este influenţată de relaţiile cu copiii. �n localităţile rurale, precum şi �n cele urbane acest indice se caracterizează prin valori bune şi satisfăcătoare şi constituie respectiv 96,0% şi 88,2%.
Studierea nivelului şi structurii morbidităţii femeilor �n v�rstă de 60 de ani şi peste arată că starea sănătăţii lor se află �ntr-o corelaţie directă cu v�rsta şi se observă o predominanţă a maladiilor cronice şi degenerative. Această tendinţă conduce la concluzia că femeile �n etate necesită o atenţie deosebită şi sub aspectul asistenţei medicale.

1 Cercetarea retrospectivă a sănătăţii reproductive a femeilor v�rstnice a evidenţiat un nivel scăzut al cunoaşterii şi aplicării metodelor de planificare familială şi un procent mic de �ncheiere a primei gravidităţi cu naştere. Aceste date se pot răsfr�nge negativ asupra sănătăţii reproductive a tinerei generaţii, copiilor femeilor studiate, care, �n mare parte, se bazează pe experienţa de viaţă a părinţilor. Concluziile cercetării pot fi apreciate drept un element fundamental pentru o strategie de politică sanitară, socială şi demografică, iar ameliorarea factorilor descrişi, �n mare parte, este determinată de posibilităţile de a influenţa nivelul şi structura maladiilor şi �mbunătăţirea indicilor ce caracterizează nivelul bunăstarea femeii v�rstnice.



NUMĂRUL DE PLECĂRI ALE VIZITATORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
�N STRĂINĂTATE, PE ŢĂRI DE DESTINAŢIE , persoane
      1998    1999    2000    2001    2002    2003    2004    2005
Total    27646    36569    32452    30264    51577    67328    67846    57231
      din care:                                                
 Austria    347    1707    1656    1096    877    1545    1315    72
 Belarus    –    29    32    95    4    87    17    14
 Belgia    45    103    40    10    8    6    63    18
 Bulgaria    2777    3484    3329    2080    3633    5024    4971    10079
 Cipru    270    205    283    336    340    307    127    146
 Croaţia    –    –    12    2    120    190    60    22
 Danemarca    –    –    23    22    87    133    93    79
 Egipt    4    36    60    373    261    84    202    257
 Elveţia    57    –    293    75    22    10    56    22
 Emiratele Arabe Unite    177    319    393    295    203    139    184    337
 Franţa    150    132    299    354    872    466    172    496
 Germania     1445    2177    3152    5668    8828    3208    188    469
 Grecia     673    409    134    229    217    388    276    414
 Israel     70    239    99    72    61    2    7    44
 Italia     1212    1247    1853    709    4378    4441    392    249
 Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru)    28    67    190    369    261    96    –    10
 Olanda     102    868    752    105    115    36    66    56
 Polonia    1396    1853    1351    1502    2766    4466    2678    3465
 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord    50    114    2    18    59    268    176    128
 Republica Cehă    477    847    1891    1073    865    196    136    92
 Rom�nia     12928    13661    7975    5970    9237    9105    10174    8413
 Rusia     92    176    415    443    1356    6577    1055    292
 S.U.A.     –    –    –    12    3    27    40    59
 Slovacia     –    3    3    84    192    559    608    907
 Spania     226    145    130    71    119    213    68    53
 Suedia     –    –    1    22    25    232    3    20
 Tunisia     3    –    –    5    8    59    426    1379
 Turcia    326    836    652    1531    3845    6061    10309    12526
 Ucraina     3957    7265    4878    6789    9069    17978    23254    14807
 Ungaria     786    339    2359    715    3519    5029    10235    1802
 Alte ţări     48    308    195    139    227    396    495    504


    �n anul 1998 plecările din Moldova erau de 27646 de persoane,dintre care cele mai multe persoane au avut destinaţia Bulgaria, Ucraina ,Germania,Polonia dar cei mai mulţi �n Rom�nia circa 12928 de persoane.�n anul 1999 plecările din Moldova erau de 36569 dintre care 1707 vizitau Austria,3484 Bulgaria, 2177 Germania,3957 Ucraina şi din nou Rom�nia este cea mai vizitată ţară de 13661 de persoane.�n anul 2000 plecarile au ajuns la numărul de 32452 dintre care cel mai multe persoane au preferat ţările cum s�nt Austria,Bulgaria,Italia, Rom�nia, Ungaria şi Ucraina.�n anul 2001 Austria este  vizitată de 1096 de persoane din Moldova,Bulgaria de 2080 Germania de 5668 .