referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Cum apare homosexualitatea

Categoria: Referat Psihologie

Descriere:

Este un lucru dificil de explicat felul în care interactionează între ele genele, mediul si alte influente, sau măsura în care un anumit factor poate "influenta" o finalitate, însă fără să o cauzeze, si felul în care intervine si credinta omului. Scenariul de mai jos este prescurtat si ipotetic, dar se bazează pe viata unor persoane reale, ilustrând felul în care diversi factori influentează comportamentul...

Varianta Printabila 


1 Cum apare homosexualitatea
Bogdan Mateescu, cl. 12 B, liceul Spiru Haret, Bucuresti

Este un lucru dificil de explicat felul n care interactionează ntre ele genele, mediul si alte influente, sau măsura n care un anumit factor poate "influenta" o finalitate, nsă fără să o cauzeze, si felul n care intervine si credinta omului. Scenariul de mai jos este prescurtat si ipotetic, dar se bazează pe viata unor persoane reale, ilustrnd felul n care diversi factori influentează comportamentul.
De mentionat că scenariul de mai jos este doar unul dintre modurile de dezvoltare care pot conduce la homosexualitate, fiind nsă un scenariu comun. n realitate, "drumul" fiecărui om către exprimarea sexuală este individual, avnd n comun cu altii anumite portiuni ale acestui drum.
(1) Scenariul nostru ncepe la nastere. Băiatul (de exemplu) care poate ajunge ntr-o zi să se lupte cu homosexualitatea se naste cu anumite caracteristici care sunt oarecum mai comune la homosexuali dect la ansamblul populatiei. Unele dintre aceste trăsături pot fi mostenite (genetice), n timp ce altele pot fi cauzate de "mediul intrauterin" (hormoni). Aceasta nseamnă că un tnăr fără aceste trăsături va avea mai putine sanse să devină homosexual, comparativ cu cineva care le are.
Care sunt aceste trăsături? Dacă am putea să le identificăm cu precizie, multe dintre ele ar apărea ca "daruri" si nu ca "probleme". De pildă, o fire sensibilă, o inclinatie foarte creativă, un anumit simt estetic. Unele dintre ele, cum este o sensibilitate sporită, poate fi legată - sau poate fi chiar - o caracteristică fiziologică generatoare de probleme, asa cum ar fi o reactie de angoasă peste medie la un anumit stimul.
Nimeni nu stie cu precizie care sunt aceste caracteristici mostenibile; n prezent avem numai supozitii. Dacă am putea studia homosexualitatea ntr-o manieră corespunzătoare (neinfluentati de agendele politice) am putea clarifica acesti factori - asa cum facem n domenii mai putin "sensibile". n orice caz, n mod clar nu există nici o dovadă că homosexualitatea comportamentală este mostenită.
(2) De la o vrstă timpurie, anumite caracteristici posibil mostenite l fac pe băiat să fie "diferit". El este timid si nu se simte n largul lui alături ce tovarăsii lui "duri". Poate este mai interesat de artă sau literatură - asta pur si simplu pentru că este istet. nsă cnd mai trziu se va gndi la copilăria lui, i se va părea dificil să separe care anume dintre aceste diferente comportamentale provin dintr-un temperament mostenit si care provin din următorul factor, si anume:
(3) Din varii motive, el nregistrează o "nepotrivire" nefericită ntre ce avea nevoie si si dorea si ceea ce i-a oferit tatăl lui. Poate majoritatea vor fi de acord că tatăl său era o fire rece si distantă: poate că nevoile sale erau att de unice, nct tatăl său, o fire obisnuită, nu a stiut să găsească drumul către inima fiului său. Sau poate că tatălui său chiar nu i-a plăcut sensibilitatea fiului. n orice caz, absenta unei legături apropiate, calde si pozitive cu tatăl său l va face pe băiat să se retragă ntr-o anumită dezamăgire, o "detasare defensivă" n scopul de a se proteja pe sine.
Din păcate, această distantare de tatăl său si de modelul "masculin" de care avea nevoie l face si mai putin capabil să se relationeze cu colegii săi. Putem asemăna această situatie cu băiatul căruia i moare tatăl cel iubitor, dar care este mai putin vulnerabil la o viitoare homosexualitate. Explicatia diferentei constă n faptul că la băiatul pre-homosexual de vină este nu absenta tatălui - literal sau psihologic - ci o apărare psihologică fată de un tată n mod contant dezamăgitor. De fapt, un tnăr care nu-si construieste această apărare (datorită unei terapii timpurii, pentru că există o altă figură masculină n viata sa, sau datorită temperamentului) e mult mai putin probabil să devină homosexual.
O dinamică complementară legată de mama băiatului are si ea sanse să joace un anumit rol. ntruct oamenii au tendinta să se căsătorească cu parteneri cu "nevroze omoloage", e posibil ca băiatul să se vadă implicat ntr-o relatie problematică cu ambii părinti.
Indiferent de motiv, cnd la maturitate băiatul ajuns homosexual acum si aminteste de copilărie, va afirma: "De la nceput eram diferit. Niciodată nu m-am simtit bine mpreună cu băietii de vrsta mea, fiind n largul meu n preajma fetelor." Asemenea amintiri l vor face mai trziu să-si considere homosexualitatea att de convingătoare, ca si cum aceasta era "preprogramată" de la nceput.
(4) Desi s-a detasat "defensiv" de tatăl său, băiatul ncă tnjeste n inima lui după căldură, dragoste si după o mbrătisare din partea tatălui - lucruri pe nu le-a avut sau nu le-a putut avea. La nceput, el dezvoltă un atasament intens, non-sexual fată de băiatii mai mari pe care i admiră - trăind ntr-un fel, de la distantă, aceeasi experientă a dorintei si lipsei. Odată cu pubertatea apar si impulsurile sexuale - care n special la băieti se pot lega de orice obiect - si se combină cu o deja intensă nevoie de intimitate si căldură masculină. Băiatul ncepe să aibă accese homosexuale. Ulterior si va aminti: "Primele mele impulsuri sexuale erau ndreptate nu către fete, ci către băieti. Fetele nu mă interesau deloc."
Interventia psihoterapeutică n acest moment sau mai devreme poate avea succes n a preveni formarea unei homosexualităti ulterioare. Această interventie urmăreste pe de-o parte ajutarea băiatului să-si schimbe modelele de dezvoltare efeminate (derivate din "refuzul" de a se identifica cu tatăl cel respins), pe de altă parte - mai important - urmăreste să-l nvete pe tatăl său - dacă va nvăta - cum să se implice mai mult n relatia cu fiul său.
(5) Pe măsură ce se maturizează (n special n societatea noastră, unde experientele sexuale extra-conjugale sunt lăudate si chiar ncurajate) tnărul - acum adolescent - ncepe să se implice n activităti homosexuale. Sau, alternativ, nevoia sa de apropiere cu cineva de acelasi sex poate fi exploatată de un băiat/bărbat mai n vrstă, care a fost interesat de el sexual ncă de cnd era copil. (De mentionat studiile care indică o incidentă ridicată a abuzurilor sexuale n copilăria bărbatilor homosexuali.) Sau, din contră, el poate evita aceste activităti, din teamă sau rusine, n ciuda atractiei către asa ceva. n orice caz, dorintele sale, acum sexualizate, nu pot fi negate, indiferent de ct de mult li se opune el. Ar fi incorect din partea noastră să considerăm, n acest punct, că aceste dorinte sunt o simplă chestiune de "alegere".
ntr-adevăr, el si aminteste că a petrecut luni si ani de zile ncercnd să nege existenta lor sau să li se opună fără succes. Ne putem imagina usor ct de supărat va fi el mai trziu - pe bună dreptate - cnd cineva voit sau involuntar l va acuza că "a ales" să fie homosexual. Cnd va căuta ajutor, va auzi unul dintre cele două mesaje, ambele speriindu-l: "Homosexualii sunt răi si tu esti rău pentru că ai ales să fii homosexual. Nu e locul tău aici; vei ajunge n Iad;" sau "Homosexualitatea este nnăscută si nu se poate schimba. Asa te-ai născut. Lasă baltă gndul că te vei căsători, vei avea copii si te vei aseza la casa ta. Dumnezeu te-a făcut asa si te-a predestinat pentru o viată de homosexual. Caută să te obisnuiesti cu asta."
(6) La un moment dat, el cedează n fata profundei sale nevoi de dragoste si ncepe să se implice voluntar n experiente homosexuale. Poate spre oroarea sa, el va constata că aceste dorinte vechi, adnci si dureroase sunt temporar - sau pentru prima dată - usurate.

1 Desi poate resimti si un conflict intens, el nu poate tăgădui că usurarea este imensă. Această senzatie temporară de confort este att de profundă - depăsind cu mult simpla plăcere sexuală pe care oricine o resimte si ntr-o situatie mai putin ncărcată - nct experienta este repetată. Orict de mult se opune el, el se simte mnat să repete experienta. Si cu ct o face mai des, cu att aceasta se nrădăcinează mai mult si el o va repeta din nou, chiar dacă deseori cu un feedback emotional tot mai mic.
(7) De asemenea, el va descoperi, la fel ca oricine altcineva, că orgasmul sexual este un puternic mijloc de eliberare a stresului de orice fel. Angajndu-se n activităti homosexuale, el deja a trecut una dintre cele mai critice si puternice granite ale tabu-ului sexual. Este usor de acum să depăsească si alte granite oarecum tabu, n special tabu-ul mai putin sever legat de promiscuitate. Activitatea sexuală devine curnd principalul factor de organizare n viata sa, el dobndind ncetul cu ncetul deprinderea de a apela la aceste experiente n mod regulat - nu doar din cauza nevoii sale după iubire părintească, ci ca o eliberare de orice tensiune.
(8) n timp, viata sa devine tot mai stresantă. O cauză este, asa cum afirmă activistii homosexuali, lipsa de ntelegere sau chiar ostilitatea din partea celorlalti. Singurii care par să-l nteleagă cu adevărat sunt alti homosexuali, astfel formndu-se cu acestia un si mai puternic sentiment de "comunitate". Nu este nsă adevărat, cum pretind activistii homosexuali, că acestea sunt singurele sau cele mai mari solicitări (stresuri). Mare parte din neliniste este cauzată pur si simplu de stilul de viată - de pildă, consecintele medicale, SIDA fiind una dintre aceatsa (dacă nu cea mai gravă). El trăieste de asemenea cu vina si rusinea pe care n mod inevitabil le resimte din cauza comporamentului său imoral si promiscuu si pentru că stie că nu se poate raporta efectiv la celălalt sex, neputnd avea o familie adevărată (un handicap psihologic care nu poate fi compensat de campanile homosexualilor pentru căsătorie, adoptie si drepturi de mostenire).
Orict de mult ncearcă activistii homosexuali să-i prezinte ca normale aceste tipare comportamentale si pierderile generate de acestea, si indiferent de ct de indicată ar fi ascunderea lor de publicul larg, din motive politice, dacă el nu rezolvă marile lacune emotionale din viata sa, el nu se va putea privi pe sine cu sinceritate si nici nu se va putea simti satisfăcut.
Nimeni, nici măcar cel mai rău si mai adevărat "homofob", nu va putea fi asa de aspru cu el cum este el nsusi. Mai mult, mesajele de auto-condamnare cu care se luptă el zi de zi sunt ntărite de fapt de o ntelegere auto-ironică a stilului său de viată homosexual. Activistii din jurul lui vor continua să-i spună că toate acestea sunt provocate de "homofobia" tacită a celor din jur, dar el stie că nu este asa.
Stresul de a fi homosexual conduce la un comportament homosexual mai mare, nu mai mic. Acest principiu, surprinzător pentru omul de rnd (cel putin pentru acel om care nu este implicat n nici un pattern, de nici un fel) este tipic pentru ciclul de comportament auto-distructiv - viciat sau de dependentă; vina, rusinea si auto-condamnarea nu fac dect să sporească toate acestea. Nu este deci surprinzător că oamenii recurg la o atitudine de negare pentru a scăpa de aceste sentimente, iar el face la fel. El si va spune: "Nu există nici o problemă si deci nu am de ce să mă simt asa prost."
(9) După ce se luptă cu această vină si rusine ani de zile, băiatul acum adult ajunge să creadă - lucru de nteles - si, din cauza negării, are nevoie să creadă, că "nu pot să mă schimb pentru că starea mea este de neschimbat." Dacă măcar o clipă ar gndi altfel, imediat ar apărea ntrebarea "Atunci de ce...?", readucnd cu sine toată acea rusine si vină.
Astfel, pnă băiatul devine bărbat, el si-a compus n minte această poveste: "ntotdeauna am fost diferit; mereu unul din afară. Am avut atractii fată de băieti de cnd mă stiu. Prima oară m-am ndrăgostit de un băiat, nu de o fată. Nu mă interesează persoanele de celălalt sex. A, am ncercat - cu disperare. Dar experientele mele sexuale cu fete au fost anoste. nsă prima oară cnd am avut o relatie homosexuală, m-am simtit bine. Mi se pare evident că homosexualitatea este genetică. Am ncercat să mă schimb - numai Dumnezeu stie ct de mult am ncercat - dar nu am putut. Asta pentru că asa ceva nu se poate schimba. n cele din urmă, am ncetat să mă mai lupt si m-am acceptat asa cum sunt."
(10) Atitudinile sociale fată de homosexualitate vor juca si ele un rol, făcndu-l pe om să adopte, mai mult sau mai putin, o perspectivă a "nnăscutului si de neschimbat. Este evident că un punct de vedere intens mediatizat, care prezintă homosexualitatea ca pe ceva normal, va spori probabilitatea ca el să adopte această pozitie si ncă de tnăr. E nsă mai putin evident - decurge din ce am discutat mai sus - că o atitudine de ridiculizare, respingere si acuzare din partea celor din jur l va face să adopte aceeasi pozitie.
(11) Dacă nu renuntă la dorinta de a avea o familie, bărbatul poate continua să se lupte cu "a doua sa natură". n functie de cei pe care-i ntlneste, el poate rămne blocat ntre condamnarea societătii si propaganda homosexuală, att n institutiile seculare, ct si n cele religioase. Mesajul cel mai important de care are el nevoie este că "vindecarea este posibilă."
(12) Dacă ncepe să meargă pe calea către vindecarea, va constata că acest drum este lung si dificil - nsă extraordinar de recompensator. Drumul către refacerea deplină a heterosexualitătii durează mai mult dect media de viată a căsniciilor americane - aceasta indică ct de defectuoase sunt toate relatiile din ziua de azi.
Din terapia medicală el va ajunge să nteleagă adevărata natură a dorintelor sale, că acestea nu se referă exact la sex, si că el nu este definit de apetitul său sexual. n acest cadru, el va nvăta foarte probabil cum să se raporteze la alti bărbati pentru o tovărăsie si intimitate masculină autentică, nesexualizată; va nvăta cum să se raporteze corect la o femeie, ca prietenă, iubită, tovarăsă de viată si, cu ajutorul lui Dumnezeu, mamă a copiilor săi.
Desigur, vechile răni nu vor dispărea ca prin farmec. n viitor, n momente de solicitare intensă, vechile căi de scăpare i vor face cu ochiul. A afirma nsă că aceasta este o dovadă că el este tot un homosexual si că nu s-a schimbat este o minciună. Pe măsură ce el trăieste o viată nouă, de sinceritate, si cultivă o intimitate autentică cu o femeie, noile tipare vor deveni tot mai puternice iar cele vechi, gravate n sinapsele lui cerebrale, se vor atenua.
n timp, stiind că ele au putine de-a face cu sexul, el va ajunge să abordeze si să cunoască corect impulsurile vechilor porniri. Acestea vor fi pentru el ca amenintările de furtună, un semnal că ceva nu este n ordine n familia lui, că se activează un vechi tipar de dorintă si respingere. Va nvăta că pnă nu si pune n ordine situatia casnică, aceste recidive nu se vor reduce. n relatiile sale cu altii - ca prieten, sot, coleg - va beneficia acum de un dar special. Ce a fost cndva un blestem, acum este o binecuvntare, pentru el si pentru altii.
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica